16 iunie 2013 – 16 iunie 2016

Sfinte Justin, veselia îngerilor, bucuria și frumusețea tuturor sfinților, pe tine te rugăm îngrădește mănăstirile tale, în care te-ai nevoit cu râvnă și te-ai făcut părtaș cetei mărturisitorilor și cuvioșilor.

• Acatistul Sfinţitului Mărturisitor Justin, stareţul de la Petru Vodă
• Paraclisul Cuviosului Părinte Justin de la Petru Vodă

continuare »

Pe Mărturisitorul cel ales al lui Hristos, podoaba Bisericii, care pe altarul Neamului Românesc până la adânci bătrâneţi pe sine însuşi jertfă ca o ardere de tot s-a adus, pe Voievodul Ortodoxiei româneşti, care în vremurile de pe urmă Biserica lui Hristos bine a străjuit şi cu sabia dragostei pe hulitori a gonit iar pe fiii pierduţi i-a găsit, pe cela ce cu mantia milei pe mulţi din necazuri şi întristări i-a izbăvit şi ca o inimă bătând cu rugăciunea multe conştiinţe spre cunoaşterea lui Dumnezeu a trezit, cu dorire din inimi să-i cântăm: Bucură-te, de Dumnezeu purtătorule, Mărturisitorule Justine!

Parastas 13 iunie 2015 [youtube=https://www.youtube.com/watch?v=66qjebrb0Ww]

Parastasul de 1 iunie 2015 [youtube=https://www.youtube.com/watch?v=QecYCuJifpI] Copiii de la caminul m-rii Paltin Petru Voda, rugaciune la mormantul Părintelui Justin [youtube=https://www.youtube.com/watch?v=00ZcRZGjqzQ]

continuare »

„El m-a dus în casa de ospăţ şi sus, drept steag, era iubirea”(Cântarea Cântărilor, 2:4).

Mi s-a spus să scriu ceva despre părintele Justin, lucru foarte complicat pentru că nu ştii din care latură să-l priveşti ca să poţi pătrunde şi cuprinde ceva cu mintea şi să storci ceva din lucrurile văzute de noi, căci cele nevăzute şi neştiute rămân scrise doar în cartea vieţii şi se vor citi în auzul tuturor în ziua cea înfricoşătoare a Judecăţii celei mari.

Dacă e să-l priveşti ca monah-nevoitor, îţi stârneşte uimirea pentru că eu, deşi tânăr ca vârstă şi în plină sănătate trupească, nu puteam să mă ţin de programul lui zilnic. Dragostea lui pentru asceză îl arunca în noi lupte duhovniceşti duse dincolo de limitele fiinţei umane. Cu duhul era atât de osârduitor încât trupul abia mai făcea faţă la cerinţele mari ale duhului.

Ca om iubitor şi pătruns de iubirea divină, nu stă în puterea iscusinţei mele să transmit ce am văzut la el. Iar jertfa lui, la tot şi la toate din dorul său pentru Hristos, închide gura oricărui cititor.

Aş vrea să mă opresc puţin asupra lucrării sale de mărturisitor, după cum a fost numit în icoană. Şi de ce anume la acest aspect? Pentru că întreaga sa viaţă a fost pătrunsă de duhul mărturisirii. Deşi era iubitor de linişte şi rugăciune, el nu a sacrificat adevărul pentru a-şi păstra liniştea cea mult dorită şi căutată. Fiind înzestrat cu o minte ageră şi pătruns de duhul înţelepciunii, şi-a dat seama că este timpul mărturisirii. continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=_VJEmALiKrE]

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=nORahJo0KYg]

Ultima aniversare pământească

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=RNucVNfO0MU]

Minunea din aceste zile de la mormântul Părintelui Justin

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=WyPWuQrU2SY]

Monahul Teodot despre Părintele stareț Justin Pârvu: Demnitatea a învățat-o mai ales din Mișcarea Legionară – vârful demnității neamului românesc

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=MocGpSdc_U0]

Părintele Justin, acum este ieșit din trup și a intrat în inimile oamenilor, pentru că Împărăția Cerurilor este în inimi și ca un mare mucenic întărește Biserica, este acum în temelia Bisericii, care este formată din noi credincioșii: capul Bisericii este Hristos, trupul suntem noi, iar sufletul Bisericii este Duhul Sfânt. De aceea duhovnicii sunt  oamenii Duhului Sfânt – încheieturile Trupului, adică cei care dau drumul la Har să meargă, ei trebuind să fie smeriți și curați ca să circule prin ei la popor, Duhul Sfânt. Primul lucru pe care-l cere Duhul Sfânt ca să poată să lucreze harul Lui, este încrederea unii în alții, dragostea, sinceritatea, deschiderea, smerenia unii față de alții, ca să poată să fie autentică Biserica adevărată.
Părintele Justin cu vreo șase ani înainte ne-a spus nouă, la sărbătoarea Înălțării Domnului: Când voi trece eu la Domnul să nu vă descumpăniți, ci să stați aici ca Apostolii la Ierusalim, așteptând Pogorârea Sfântului Duh. Și s-a împlinit proorocia, sfinția sa a trecut la Domnul duminică, a Sfinților Părinți de la Sinodul I ecumenic, următoarea duminică fiind Pogorârea Sfântului Duh. Apoi, alt lucru minunat este că a fost înmormântat în dreptul icoanei cu Pogorârea Sfântului duh, dinafara bisericii, fără să se știe despre asta de către mitropolit care vroia inițial să fie îngropat lângă icoana cu Maica Domnului. Dar Părintele Justin însuși a rânduit să fie acolo îngropat. continuare »

În comuna Belceşti din judeţul Iaşi au fost sfinţite duminică, 27 iulie 2014, troiţa şi fântâna care amintesc de vrednicul de pomenire arhimandrit Justin Pârvu. Acestea se află pe locul unde părinţii părintelui Justin au avut pământul, între localităţile Munteni şi Coarnele Caprei. După cum ne-a relatat părintele Constantin Săndulache de la Parohia Ruşi – Belceşti, Protopopiatul Hârlău, în acest loc, părinţii vrednicului duhovnic au găsit loc prielnic şi au săpat o fântână. De atunci şi până astăzi, toţi locuitorii comunei Belceşti ştiu de acest loc şi au ca punct de reper „Fântâna lui Pârvu“. Acest loc este căutat de mulţi credincioşi, mai ales că s-a renovat fântâna. Prin sprijinul acordat de primarul comunei Belceşti, Constantin Ciobăniţă, al binevoitorilor şi al părintelui Constantin Săndulache, s-a realizat o frumoasă troiţă în amintirea părintelui Justin. Evenimentul religios s-a bucurat de prezenţa unui număr mare de credincioşi, arătând astfel dragostea şi evlavia lor pentru mărturisitorii credinţei lui Hristos. Slujba de sfinţire a troiţei şi fântânii a fost urmată de Parastasul pentru părintele Justin. La final, părintele Nicolae Crăciun, protopop al Protopopiatului Hârlău, a mulţumit celor care au prilejuit acest eveniment, precum şi rudelor părintelui Justin prezente la acest moment duhovnicesc. „În ziua pomenirii Sfântului Pantelimon în conuna Belceşti a fost o zi de sărbătoare. Întreaga comunitate, compusă din cele opt parohii ortodoxe, împreună cu preoţii parohi şi cu autorităţile locale au adus mulţumire lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite. Cu toţii ne-am exprimat bucuria pentru că Dumnezeu a îngăduit că vrednicul de pomenire arhimandrit Justin Pârvu, care a păstorit ca stareţ Mănăstirea Petru Vodă, a vieţuit printre noi. Aceasta, mai ales pentru faptul că părintele Justin, deşi s-a născut în ţinuturile Neamţului, a copilărit pe meleagurile Belceştilor. Părinţii cuvioşiei sale, ca mulţi alţi români din din zona munţilor Neamţului, au fost împroprietăriţi în această zonă cu pământ. Astfel, în comuna Belceşti s-a format satul Munteni. Aici, marturisea părintele Justin, părinţii Gheorghe şi Ana (n.r. părinţii părintelui Justin) veneau împreună cu pruncii lor de primăvară până în toamnă pentru a munci pământul şi pentru a culege roadele“, a amintit părintele Constantin Săndulache.

† 16 iunie 2013 – 16 iunie 2014

Un AN de SFINȚENIE CEREASCĂ.
România – un AN fără Părintele Justin

Ce face România acum, la un an după ce Părintele nu mai e în mijlocul ei? În primul rând – tace!

La început a plâns, acum… tace! Şi când trăia Părintele, mulţi din cei ce ar fi fost în drept să vorbească, tăceau. Şi îşi argumentau tăcerea, învinovăţind pe ucenicii Părintelui Justin, sub eticheta de „fanatici”, „infiltraţi”, „securişti”, „nebuni” şi „aroganţi”, cu care nu voiau să se însoţească în luptă. Din cauza mănăstirii Petru Vodă, spuneau aceştia, ei nu puteau mărturisi. Iată că Petru Vodă a tăcut şi ea. Ce s-a întâmplat? Au prins curaj super-rafinaţii intelectuali care aruncau cu pietre în mănăstirea Petru Vodă? Nu s-a întâmplat nimic. Nicio voce nu s-a făcut auzită, nicio acţiune nu s-a concretizat. Nu zic aceasta spre a-i judeca, cu siguranţă şi noi am greşit. Zic aceasta că poate vor conştientiza ce a însemnat Părintele Justin pentru neamul nostru şi Biserică şi măcar acum, în al 11-lea ceas, să fim uniţi, aşa cum a lăsat şi Părintele ca rugăminte testamentară: unitate, pocăinţă, ascultare şi rugăciune.

Ce mai face România acum fără Părintele? Suferă şi este lovită din toate părţile. De la copiii de la Pungeşti care plâng, şi poate sunt singurii care au mai strigat, că pământul gliei li se fură de sub picioare şi li se otrăvesc izvoarele… până la bătrânii pensionari care sunt lăsaţi să moară în spitale, pentru că statul român nu mai are bani de investit în medicamente, dar performează sistemul de supraveghere prin cipuri. Ce se întâmplă cu acea ţară în care pruncii ei gândesc mai mult decât conducătorii ei? Ce se întâmplă cu acel neam în care pruncii lui vorbesc mai mult decât învăţătorii lor? Să nu ni se ia via şi să se dea altor lucrători! Insecte şi animale dăunătoare există de când lumea, dar unde sunt lucrătorii viei?

Să rămânem uniţi în jurul Bisericii, aşa cum ne-a sfătuit Părintele Justin, Biserică ce şi ea este atacată din ce în ce mai aprig, atât din exterior, cât şi din interior. Din exterior, prin toate canalele media care au ordin să terfelească imaginea Bisericii, singura credibilă de altfel în faţa societăţii de azi. Din interior prin lucrarea vicleană a ecumenismului, mai mult de natură politică decât religioasă, prin care se urmăreşte lepădarea noastră de credinţă, de Harul lui Dumnezeu care a grăit prin Sfinţii Părinţi şi sfintele Soboare ecumenice. Lepădându-ne de învăţătura sfântă a Bisericii, a Sfinţilor Părinţi, ne lepădăm de harul care a lucrat prin ei.  (Citiți integral pe site-ul ATITUDINI.)

[youtube=https://youtu.be/jPb5ZjkCoz4]

Astăzi, 14 iunie, a avut loc parastasul de 1 an de la trecerea la Domnul a Sfântului Părinte Justin. S-au adunat la mormântul Părintelui, proaspăt împodobit cu flori tricolore, peste 5000 de oameni, și inimile noastre de români ortodocși au bătut unisonul clopotelor de la Petru Vodă. Nimeni nu a trecut neascultat astăzi la mormântul Părintelui. Oamenii ii mulțumeau și îi aduceau smerite rugăciuni, slăvitului rugător, Părintele Justin Pârvu. Tot sacrificiul și toata nevoința Părintelui sunt în memoria noastră și îi datorăm trezvia conștiinței noastre ortodoxe și naționale, dragostea și credinta pe care a resuscitat-o în întrega noastră ființă. Mormântul are o înfățisare nouă, prin strădania maicilor care-l cinstesc pe Părinte și ale cărui slujnice au fost. Piatra de Vratza împodobește astăzi Pământul Nostru Iubit, mormântul Părintelui Justin. Au fost astăzi la Petru Vodă mesaje anti-ecumeniste și cererea din partea unui popor întreg: CANONIZAȚI SFINȚII ÎNCHISORILOR! Parintele este cu noi, astăzi, acum, în fiecare ceas al trecerii noastre prin traiul acestui neam. România îl are Sfânt Mărturisitor și Părinte al mântuirii noastre ca neam românesc. Ne-a lăsat testament rugăciuni de pavăză pentru întreg neamul românesc și o Românie mare pe care să o iubim așa cum ne vestește Evanghelia. Sfinte Părinte Justin, roagă-te pentru noi să ne mântuim cu întreg neamul românesc!

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=DyW9aBSWlQg]

| ATITUDINI

Sâmbătă, 15 Martie, va avea loc la Mănăstirea Petru Vodă parastasul de 9 luni întru pomenirea Părintelui Justin Pârvu, care a trecut la Domnul în data de 16 iunie 2013.

Slujba de pomenire va începe în jurul orei 11, după săvârşirea Sfintei Liturghii, în biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil a mănăstirii Petru Vodă.

Fie ca memoria Părintelui nostru Justin să nu fie ştearsă vreodată din inima poporului român, pe care l-a iubit cu preţul vieţii sale, până la moarte.

De acolo, de sus, Părintele veghează şi va veghea pentru toţi românii de pretutindeni, pentru îndurerata Românie.

Pentru rugăciunile Cuviosului nostru Părinte Justin, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi, păcătoşii. Amin.

| atitudini.com

Aranjamentele florale de pe mormântul Părintelui Justin, înfăptuite prin osârdia maicilor de la Mănăstirea Paltin – Petru Vodă și a părinților de la Mănăstirea Petru Vodă.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=GiGJp9vOGN4]

Predica IPS Teofan: Părintele Justin – Martor, Mărturisitor, Martir

[soundcloud url=”https://api.soundcloud.com/tracks/102857740″ params=”” width=” 100%” height=”166″ iframe=”true” /]

Pentru alte imagini și detalii vizitați și Pomenirea a 40 de zile de la săvîrşirea Părintelui Arhimandrit Justin Pârvu

La 40 de zile de la trecerea la cele veşnice a Părintelui Justin Pârvu, stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, unde mormântul sau a devenit loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi, presa ortodoxă de limbă rusă îi aduce un frumos omagiu, publicând ample materiale cu interviuri şi date biografice ale celui considerat unul din cei mai mari duhovnici români, ‘un patriarh al monahismului jertfelnic românesc’, care şi-a închinat întreaga viaţa neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti.

Pentru prăznuirea celor 40 de zile de la trecerea la Domnul, mormântul Sfântului Părinte Justin de la Petru Vodă a fost împodobit cu un deosebit ornament floral,  reprezentând România “în vechile hotare”. Frumoasa împodobire s-a făcut prin osârdia ucenicilor Părintelui Justin, călugări, maici și mireni.

Sâmbătă dimineaţa, 27 iulie, în Mănăstirea Petru Vodă se va săvârşi Liturghie arhierească şi Slujba Parastasului la pomenirea a 40 de zile de la trecerea din viaţa aceasta a Părintelui Justin Pârvu.

PALTIN-PETRUVODA.RO

Site-ul mănăstirii Paltin vă oferă informații despre ce-a de-a doua ctitorie în satul Petru Vodă a Părintelui Justin Pârvu. Totodată puteți afla detalii și despre muzeul ce-a fost inființat în chilia în care Părintele Justin și-a petrecut ultimii 3 ani din viață și unde și-a dat obștescul sfârșit. Muzeul cuprinde o serie de obiecte ce aparțin Părintelui Justin precum veșminte, cărți, cruci, manuscrise și diverse obiecte cult.

Pe același site puteți afla produsele naturiste care sunt obținute în laboratorul mănăstirii, cât și icoane, veșminte, costume naționale confecționate de maicile din mănăstire.

Călătorie minunată

„Ce ştiţi voi ce poate să facă o blagoslovenie? O rugăciune şi o binecuvântare de la Avva Justin, ehe… multe pot”!

Într-o noapte a lunii ianuarie anul 2002, cu autoturismul meu Dacia 1300, am ajuns, cu greu, la Mănăstirea Petru Vodă. Veneam de la Bicaz şi, la un moment dat, în serpentine, s-a ars puntea redresoare a alternatorului (întrucât, având căldura pornită, am deschis faza lungă, şi aşa am rămas şi fără căldură, şi fără lumini). Am parcat în curtea mănăstirii şi, lăsând motorul pornit, am intrat în Sfânta Biserică să mă închin. La ieşirea din biserică însă, am constatat că uitasem să scot bucata de carton din faţa radiatorului, motiv pentru care motorul s-a supraîncălzit, şi garnitura de chiulasă a cedat. Sub capotă, lichidul antigel (atât cât mai rămăsese) bolborosea în vasul de expansiune…

Ce sa fac ? Colegul meu, Dadi, (un rocker rebel şi nonconformist prin definiţie, care, la insistenţele mele, mă urmase până aici ) îmi zise: „Cornele, acum să te văd”!  Ce să vadă, că nu aveam decât o soluţie: Părintele Justin!

L-am luat pe Dadi şi am trecut prin mulţimea de credincioşi ce aşteptau liniştiţi în faţa uşii Părintelui Justin, (holul din faţa chiliei era arhiplin, iar afară erau încă pe atâţia credincioşi). Cu scuze şi clasica formulă: ,,Doar pentru o binecuvântare de călătorie!’’, dar şi cu insistenţe deranjante din partea noastră, am ajuns în faţa uşii.

Mi s-a părut că a trecut o veşnicie până când creştinii care erau la Părintele au ieşit liniştiţi, luminoşi, fericiţi. Am intrat precipitaţi şi ne-am aşezat în genunchi la picioarele Părintelui care, pe scaunul său, ca un voievod din vremuri îndepărtate, parcă ne aştepta.

– Ei, ei, tocmai de la Iaşi aţi venit, pe o vreme ca asta? Cum e?…

– Preacuvioase Părinte, ni s-a defectat maşina şi, totuşi, am vrea sa ne daţi binecuvântare pentru călătoria până la Iaşi. Am venit doar să vă vedem, ne-am închinat în biserică şi acum am vrea să plecăm, dar nu ştim dacă ajungem cu bine la Iaşi pe ninsoarea asta, că-i drumul lung şi greu.

Părintele se uita cu o privire care parcă trecea prin mine şi îmi spune:

-Domnul să vă binecuvinteze!

-Dar o să ajungem cu maşina asta a noastră?

–Ajungeţi, măi, ajungeţi cu bine!

-Rugaţi-vă pentru noi, aşa să fie! Binecuvântaţi şi iertaţi!

-Doamne ajută! Doamne ajută! … Continuare »

La Mănăstirea Petru Vodă, începând cu seara zilei de astăzi, Miercuri, 24 iulie 2013, până Sâmbătă seara, 27 iulie 2013, în fiecare zi vor fi slujbe de Priveghere între orele 20-23:30 (ora Bucureştiului), iar dimineaţa, începând cu ora 8 vor fi Acatistul zilei, Ceasurile, Sfânta Liturghie şi Slujba Parastasului.

Joi seara programul va fi obişnuit, adică se va săvârşi Privegherea Acoperământului Maicii Domnului şi apoi Taina Sfântului Maslu, începând cu ora 22 a Bucureştiului.

Sâmbătă dimineaţa în Mănăstirea Petru Vodă se va săvârşi Liturghie arhierească şi Slujba Parastasului la pomenirea a 40 de zile de la trecerea din viaţa aceasta a Părintelui Justin Pârvu.

La Mănăstirea Paltin Vineri seara, începând cu ora 23 (a României) până la ora 4:30 dimineaţa se va face slujba Privegherii şi apoi Sfânta Liturghie, pentru ca maicile şi surorile să poată participa la buna organizare a pomenirii din Mănăstirea Petru Vodă.

| PetruVoda.ro

Eu l-am întâlnit întâia oară la Sf. Mănăstire Secu, prin anii 1966-1967, şi aveam să văd cu ochii mei greutatea sfinţeniei, purtată de un trup firav – fragil înlăuntrul său, fără întristare şi suspin, deşi avea motive să fie şi trist şi cu suspin, dar răbdarea şi suferinţa mizera­bilă a închisorii aprinsese în Cuvioşia Sa şi mai multă răbdare şi în­ţelegerea momentului, de a se lupta cu sine şi cu tot felul de grele ispite, cu cei de aproape şi cu cei mai de departe, dând dovadă de o răbdare îngerească, muncind alături de noi cu sapa şi hârleţul, fără să ştim că Sfinţia Sa fusese încarcerat. Blajin şi prietenos, cu o voce aproape stinsă şi cu grijă faţă de noi, cei patru seminarişti , ne vorbea din Dogmatică, din Patrologie, Liturgică şi Morală şi îl simţeai atât de aproape, aproape…cu tine! Şi el era părintele Justin, pe al cărui chip odihnea o lumină şi când ne vorbea, această lumină se amplifica, cred că era bucuria libertăţii lui din închisoare, despre care nu ne-a vorbit niciodată cât am stat în aceeaşi încăpere.

Mi-aduc bine aminte, când l-am întâlnit la Mănăstirea Secu, aşa cum am mai spus, era o umbră de om, cu chipul său bizantin, purta în el o remarcabilă dispo­ziţie duhovnicească şi la Sf. Bi­serică, psalmodia împreună cu noi, atât de corect şi stăruitor că­tre Dumnezeu cu rugăciunea şi dăruire de sine. Aveam modelul vieţii lângă noi, împins de vitre­gia vremurilor, la umilinţă.

După un timp, aveam să aflu po­vestea vieţii sale adevărată, dar mai târziu lucrurile s-au schim­bat, el cel urât şi surghiunit avea să fie înconjurat şi căutat cu căl­dură şi cu bucurie de mulţime de credincioşi, cu tot felul de solicitări.

Cândva îmi spunea: „Măi, frăţiile voastre o să fiţi preoţi, să aveţi grijă şi să culegeţi rodul frumos de pe urma înaintaşilor voştri şi să nu trăiţi pentru voi!”

De la Cuvioşia Sa am învăţat atunci că, mai înainte de a-ţi pune genunchii la rugăciune, mai întâi să te înstrăinezi lucrului şi de lume. Prin felul său de a fi, Părintele Justin n-a cultivat sentimen­tul distanţelor ci sentimentul apropierii mai viu şi mai corect, deşi lăsa impresia că valorifică izolarea, singurătatea, era mereu pre­zent, mereu activ, mereu îngăduitor cu noi, care eram în formare pentru mai târziu, slujitori ai bisericii. continuare »