Ascultând de cuvântul mântuitor al Domnului cel întrupat, că mădularele trupului Său, trebuie să fie sarea pământului şi lumina lumii şi prin viaţa lor cotidiană trebuie să dovedească că trăiesc după adevărul Evangheliei, precum “Nu se poate o cetate așezată pe un munte să nu fie văzută” Matei 5:13-14, la fel şi eu în calitate de păstor al Biserici sunt dator să fac cunoscute opiniile mele, slujitorilor care sunt sub nevrednica mea oblăduire.
Aşa cum, nu cu mult timp în urmă aşa-numitele asociaţii ”homo erotice” m-au dat în judecată, cu ajutorul domnului Panagiotis Dimitras, reprezentantul Observatorului grec al acordurilor Helsinki (Epse), un ONG pentru apărarea drepturilor minorităţilor, chipurile pentru că le-am insultat, deoarece predic împotriva păcatului de moarte, al homosexualităţi, păcat care desparte pe om de Dumnezeul cel veşnic, pentru că este împotriva firii şi psihologiei umane şi totodată urmăreşte răsturnarea ontologiei fiinţei umane. Tot astfel chiar dacă am fost declarat nevinovat în mod definitiv prin Decizia cu numărul 455/2011 a Judecătorului Curţii de Apel din Atena mai sus numitul ONG, mă cheamă în judecată de data aceasta cu ajutorul domnului Moris Chatzi, editorul revistei “Krisara”, care se îndeletniceşte cu activităţi evreieşti şi al domnului Abdulahim Dede, care s-a autonumit în Grecia, încălcând Tratatul de la Lausanne, care nu recunoaşte minoritatea turcă, pentru că nu mai există ca reprezentat al “Mişcării pentru drepturile omului ale minorităţii turce” sunt chemat înaintea justiţiei pentru pretinsa încălcare a articolelor 1 şi 2 al legii 927/1929, ”pedepsirea faptelor sau acţiunilor, ce au ca scop discriminările rasiale”, în legătură cu decizia – cadru nr. 913/DEF/28.11.2008 a Consiliului European pentru poziţia pe care am avut-o în publicaţiile mele referitoare la sionismul internaţional şi la islam, interpretând în întregime dispoziţiile Legilor, pe care le invocă, pentru că niciodată cuvântul meu nu a constituit o invitaţie la discriminare, la ură şi la violenţa împotriva persoanelor, ci am evidenţiat că în atribuţia mea Episcopală, sunt dator să spun adevărul lucrurilor şi să exprim în mod liber părerea mea personală, aşa cum se stabileşte prin Constituţia ţării. continuare »