Tag Archives: agricultura

Bătaia lui Dumnezeu: “S-ar putea să fie foamete!”

Vremea neobişnuit de caldă pentru această perioadă a anului produce probleme şi în viticultură, iar un îngheţ poate compromite total viţa de vie.

Fermierii disperaţi spun că de 30 de ani n-au mai văzut aşa cevaFermierii disperaţi spun că de 30 de ani n-au mai văzut aşa ceva

Perioadă de îngrijorare pentru viticultorii vranceni. Temperaturile primăvăratice favorizează înmugurirea viţei de vie iar un eventual ger năpraznic poate compromite definitiv cultura viţei de vie din acest an, scrie ziaruldevrancea.ro.

Fermierii şi specialiştii speră ca lunile ianuarie şi februarie să nu aducă temperaturi cu multe grade sub zero astfel încât producţia de struguri din acest an să fie salvată. Cultura viţei de vie este extrem de sensibilă la factorii de mediu. Până acum, iarna este neobişnuită prin temperaturile cu mult peste zero grade Celsius înregistrate în fiecare zi. Acest lucru ar putea pune în pericol cultura viţei de vie, mai ales dacă în următoarea perioadă se va instala gerul. “Dacă vin geruri de -15-18 grade Celsius pierderea poate fi de 100%. Ce este mai grav, se distruge planta, se pierde investiţia”, a spus inginerul Toader Manole, preşedintele Federației Viticultorilor Vrancea.

Cei care lucrează via de ani de zile spun că nu au mai trecut prin asemenea momente de ani buni. În această perioadă, cultura viţei de vie are nevoie de zăpadă şi nu de temperaturi de primăvară. “Sper ca vremea să nu facă asta. Dacă înmugureşte via situaţia va fi foarte dificilă”, a spus un viticultor din comuna Varteşcoiu.

“Nu am mai văzut o aşa vreme în plină iarnă, s-ar putea să fie foamete anul ăsta. Dacă dă îngheţul va fi afectată via”, a spus un alt viticultor.

Fermierii spun că au mai trecut printr-o situaţie asemănătoare în urmă cu aproape 30 de ani. Atunci, după o iarnă blajină, cu temperaturi ridicate, care au favorizat producerea ochilor la viţa de vie, a venit un ger de minus 30 de grade Celsius în luna februarie care a compromis aproape întreaga producţie de struguri din Vrancea.

| realitatea.net

România consumă aproape dublu față de resursele pe care le are. Viitorul României este bio!

padure-defrisarePopulaţia Pământului a epuizat deja toate resursele naturale pe care le poate genera planeta într-un an de zile. Practic, până la finalul acestui an vom consuma “pe datorie”, adică din resursele de anul viitor, potrivit unui raport WWF. În România, amprenta ecologică este de 2.7 hectare pe cap de locuitor, în condiţiile în care planeta poate oferi 1.8 hectare de teren şi apă.Cauza este dezvoltarea haotică în domeniului construcţiilor din ultimele decenii, dar şi exploatarea resurselor: extracţia mineralelor, transportul, extinderea construcţiilor, inclusiv în arii protejate, defrişările.

Impactul consumului asupra planetei

Impactul consumului excesiv se vede deja în diverse fenomene: lipsa apei, deşertificarea, eroziunea solului, scăderea productivităţii solurilor, defrişările şi fenomenele negative cauzate de dispariţia pădurilor, dispariţia speciilor, colapsul unor stocuri de peşte şi schimbările climatice.

Consumul excesiv sau amprenta ecologică negativă înseamnă că avem nevoie de o planetă şi jumătate pentru susţinerea traiului nostru, susțin ecologiștii.

 Viitorul României este bio

Publicația franceză La Croix a trimis reporteri în satul Ucea de Sus din centrul României, unde au constat cǎ în ultimii ani s-au multiplicat exploatǎrile bio.

Potrivit cifrelor preluate din surse oficiale de Jonas Mercier, autorul articolului publicat de La Croix, în anul 2010 România numǎra cam 3100 de agricultori bio, iar în 2012 numǎrul lor a crescut la 26 000. Practic România dispune acum cam de tot atâtea ferme bio cât Franţa, cu diferenţa cǎ productivitatea românilor este net inferioarǎ. Iar culturile bio ocupǎ, în România, doar 3 la sutǎ dintre cele 13 milioane de hectare arabile.

Producători bio fără să realizeze

În articolul sǎu, ziaristul francez mai aratǎ cǎ mulţi agricultori români produc fructe, legume, carne sau dulceaţǎ bio fǎrǎ sǎ o ştie de fapt, întrucît recurg la tehnicile tradiţionale, utilizînd exclusiv îngrǎşǎminte naturale. Ceea ce lipseşte însǎ României este priceperea de a eticheta corespunzǎtor respectivele produse şi de a le asigura trasabilitatea.

Cotidianul La Croix îl citeazǎ pe Marian Cioceanu, preşedintele asociaţiei Bio România, potrivit cǎruia 50 la sutǎ din exploatǎrile agricole româneşti ar practica de fapt o agriculturǎ biologicǎ dar fǎrǎ a deţine certificatul respectiv. Citez din articolul lui Jonas Mercier: “De doi ani încoace, Bio România a lansat un program pentru a-i învǎţa pe micii fermieri sǎ creeze micro-ferme bio rentabile obţinând subvenţii de la Uniunea Europeanǎ. (…) Consecinţǎ a redistribuirii pǎmînturilor dupǎ cǎderea regimului comunist în 1989, România este ţara Uniunii Europene care numără cel mai mare numǎr de exploatǎri, 32 la sutǎ din totalul celor 28 de ţǎri membre.”

Spania, Germania şi Marea Britanie au întrecut Franța la producția bio

Dacǎ România are în faţǎ un frumos viitor bio, cum spune Jonas Mercier, ei îi mai rǎmîn multe lucruri de fǎcut pînǎ a ajunge la performanţele unor ţǎri precum Austria, Suedia, Estonia sau Republica Cehǎ, veritabile campioane în Europa în materie de producţie bio. Chiar şi Franţa, de fapt, mai are de fǎcut un efort, pentru cǎ Spania, Germania şi Marea Britanie dispun de mai multe suprafeţe bio decît Hexagonul.

În Occident roşia românească s-ar vinde la preţ triplu

rosii romanestiRomânia a atras aproape 60% din fondurile europene pe dezvoltare rurală, banii plătiţi efectiv beneficiarilor români depăşind 5,15 miliarde de euro. Cele mai accesate proiecte au fost cele adresate tinerilor fermieri şi sprijinirii fermelor de semisubzistenţă.
Într-un interviu acordat agenţiei Agerpres, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi, a declarat că, după şapte ani de investiţii realizate cu fonduri europene în mediul rural românesc, cel mai bun lucru este legat de faptul că „atunci când mergi pe şosea şi te uiţi în stânga şi în dreapta, nu prea mai vezi terenuri nelucrate“.
Totodată, şeful APDRP a spus că, pe noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală  2014-2020, şi-ar dori să schimbe sistemul de selecţie a proiectelor pentru finanţare, din cauza întârzierilor mari înregistrate în partea de evaluare, dar şi cel de achiziţie pentru beneficiarii privaţi, prin crearea unei baze de date cu preţuri de referinţă rezonabile.
Ce prognoze puteţi face pentru finele acestui an în privinţa absorbţiei de fonduri europene? Credeţi că veţi atinge ţinta de 1,4 miliarde de euro anunţată în primăvară?
George Turtoi: Noi sperăm să ne apropiem cât mai mult de targetul acesta pentru că problemele cele mai mari nu ţin de structură şi de sistem, ţin de problema generală a crizei financiare şi a băncilor care acordă tot mai greu credite şi sunt mult mai atente. Marea problemă este că nu există o diferenţiere pe creditele din agricultură şi creditele din alte domenii, cum ar fi cele din imobiliare. Garanţiile sunt de cele mai multe ori aceleaşi. În toate celelalte state UE există bănci specializate pe agricultură, pentru că aici sunt alte riscuri, sunt alte prognoze. Este altceva decât o investiţie în imobiliare. Am văzut şi la noi vreo două bănci care au făcut nişte pachete speciale pe agricultură, dar discutând cu beneficiarii am aflat că garanţiile solicitate pentru obţinerea creditului sunt cam aceleaşi. Poate că în viitorul program va fi o deschidere mult mai mare, dacă va intra în funcţiune fondul mutual prin care se asigură riscurile climatice şi cele de piaţă. Este un sistem în care fermierii contribuie pentru constituirea fondului şi fondul îi despăgubeşte pe cei care au avut probleme. Cred că pentru bănci va fi eliminată o serie întreagă de riscuri şi consider că ar fi normal ca şi ele să relaxeze partea de garanţii şi să ia în considerare mai mult partea de investiţii. continuare »

Agricultura salvează România. Avem recolte-record în acest an

cultura grau recordAgricultorii se pot mândri anul acesta cu recolte-record. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat că România are cea mai bună recoltă de grâu din ultimii opt ani. O producţie-record s-a înregistrat şi la rapiţă.

“S-a încheiat campania de recoltat. Cultura grâului şi a secarei. Cifrele ne arată că avem în acest an cea mai mare cultură din ultimii ani. Vorbim de 7,296 de milioane de tone obţinute, cea de-a doua cultură de grâu din ultimii 40 de ani. Cultura la orz şi la orzoaică – ca şi randament, prima cultură din ultimii 23 de ani, 3,2 tone la hectar. La orz vorbim despre a doua cultură din ultimii 40 de ani: 1,96 tone la hectar. La rapiţă avem cea mai mare cultură din ultimii 38 de ani”, a spus, vineri, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Notă: Iată că Bunul Dumnezeu se milostivește de noi, cu tot amarul de păcate pe care le facem. Să drămuim bine aceste resurse și să facem milostenie mai multă, ca să ne adunăm comori în cer și har pentru vremurile ce vin.

Guvernul de la Budapesta vrea sa “integreze” agricultura etnicilor maghiari din Romania cu cea din Ungaria

“Etnicii maghiari si produselor alimentare ale fermelor lor sunt componente ale agriculturii ungare” – a declarat Zsolt Nemeth, secretar de stat la Ministerul de Externe al Ungariei intr-o conferinta de presa, facand referire la etnicii maghiari din afara Ungariei, transmite Agerpres, preluat de Romanian Global News.

Programul de dezvoltare a cooperarii rurale planificate pentru “Bazinul Carpatic” ar putea fi finalizat pana la sfarsitul lunii octombrie, a declarat miercuri secretarul de stat din Ministerul ungar al Dezvoltarii Rurale, Angyan Jozsef, transmite MTI.

Angyan a spus ca pe baza unei strategii comune si valori comune, guvernul ungar va incheia acorduri cu organizatiile maghiare etnice si agricole din tarile vecine inainte de sfarsitul acestui an. 

| Romanian Global News