Tag Archives: Székelys

Propagandă antiromânească în Harghita și Covasna tolerată de Victor Ponta și Klaus Iohannis

Vedere din Harghita şi Covasna: Peste tot se vând hărţi, vase, tricouri cu Ungaria Mare. Românii de aici sunt trataţi ca STRĂINI şi presaţi să plece

Problemele pe care le întâmpină românii din Harghita şi Covasna nu mai sunt de mult timp o noutate. Nu există lună în care să nu aflăm de un abuz al autorităţilor locale, de origine maghiară, împotriva simbolurilor naţionale sau a românilor din zonă.

Imagine devine de-a dreptul terifiantă în momentul în care un român vizitează aceste două judeţe şi constată realitatea. O astfel de realitate a trăit pe pielea lui şi istoricul Ioan Scurtu, Preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Am fost recent în cele două judeţe şi am avut senzaţia că mă aflu în Ungaria. Presa, televiziunea, radioul, cărţile din librării, toate făceau propagangă revizionistă ungurească. Nu numai în magazine, dar şi la chioşcurile de pe trotuar, se vând hărţi, vase, tricouri cu Ungaria Mare, în care Transilvania este parte a acesteia. Românii de aici sunt trataţi ca străini şi presaţi să plece cât mai repede şi cât mai departe. În acest timp, oficialităţile de la Bucureşti dau asigurări românilor că totul este în regulă, să nu se îngrijoreze, deoarece totul nu este decât o propagandă a “extremiştilor români” „, a spus Ioan Scurtu în Cotidianul.

Mihai Șomănescu

Dezacord între miniștrii de externe din România și Ungaria privitor la autonomia “Ținutului Secuiesc”

Corlăţean, despre proiectul autonomiei Ţinutului Secuiesc: „E absolut inacceptabil”

Prezent joi după-amiază la cea de-a XII-a ediţie a Universităţii de Vară pentru Românii de Pretutindeni de la Izvoru Mureşului – unde a vorbit la dezbaterea cu tema ”Autonomia pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc – formă actualizată a experimentului stalinist al Regiunii Autonome Maghiare” – ministrul de Externe Titus Corlăţean a calificat drept ”absolut inacceptabil” proiectul autonomiei teritorial-etnice a acestei zone din mijlocul României, elaborat de UDMR şi PCM şi care urmează să fie supus în curând dezbaterii publice.
”Această temă, care este o temă artificială, a aşa-numitei autonomii a Ţinutului Secuiesc, nu poate fi acceptată nici politic, nici juridic, nici în sensul realităţilor administrative şi din punctul de vedere al declaraţiilor pe care decidenţi politici ungari le fac fie în Ungaria, fie în România. Eu le sugerez să recitească tratatul politic bilateral, articolul  15 şi anexa tratatului, pentru că este necesară respectarea a ceea ce am convenit de comun acord şi care pe scurt spune că în relaţia bilaterală nu acceptăm drepturi colective şi autonomii pe criterii etnice”, a spus ministrul de Externe.

În opinia lui Corlăţean, propaganda autonomistă sistematică  a liderilor politici budapestani, desfăşurată chiar în România, poate fi interpretată drept ”o violare, o contestare a acestui tratat”: ”E o obligaţie asumată de Ungaria,  este un tratat ratificat, obligatoriu, şi fiecare declaraţie a unui decident politic din Ungaria care îndeamnă la drepturi colective şi la autonomii teritoriale pe criteriu etnic aici, în România, formulate nu o dată chiar aici, pe teritoriul românesc înseamnă, în cel mai bun caz, un mare semn de întrebare pus asupra valabilităţii tratatului politic bilateral dintre România şi Ungaria, chestiune foarte gravă, sau poate însemna chiar o violare, o contestare a acestui tratat. ”

Chestionat de ziarul Gândul cu privire la includerea în amintitul proiect de lege pentru autonomia teritorial-etnică a aşa-zisului Ţinut Secuiesc a unor prevederi referitoare la strămutarea celor ce nu sunt de acord cu autonomia, ministrul a adăugat: ”Eu nu am văzut un proiect scris, finalizat, prezentat, care să vizeze autonomia teritorială pe criterii etnice, îl aştept cu mare interes pentru a vedea care sunt ideile de acolo. Dar chestiuni care vizează strămutări de persoane, lucruri care vizează obligarea unor cetăţeni români, în speţă de etnie română, absolut că nu sunt de acord cu anumite aşa-zise reglementări să plece, sunt chestiuni absolut inacceptabile, acest lucru nici măcar nu ar trebui discutat, nu ar trebui să apară nici ca idee. Astfel de chestiuni care pot fi şi sunt rezultatul unor idei extremiste nu au ce căuta într-o societate democratică.”

”Cetăţenii care aparţin minorităţilor trebuie să ştie să respecte şi drepturile celorlalţi, precum şi că integritatea, unitatea teritorială şi suveranitatea statului pe teritoriul căruia trăiesc sunt principii sacrosancte. Iar ceea ce nu este acceptabil potrivit Constituţiei României, vă spun de pe acum că nu poate fi susţinut!”, a concluzionat apoi Titus Corlăţean.

MAE ungar: Problematica autonomiei nu încalcă Tratatul de bază româno-ungar

Problematica acordării autonomiei nu încalcă Tratatul de bază româno-ungar, în contextul în care documentul stipulează că situaţia minorităţilor etnice este o chestiune bilaterală, afirmă Anna Nagy, purtătorul de cuvânt al Ministerului ungar de Externe.

Anna Nagy a făcut aceste declaraţii ca reacţie la afirmaţiile făcute de ministrul român de Externe, Titus Corlăţean.

“Ungaria a arătat foarte clar că situaţia minorităţii maghiare din România nu reprezintă o afacere internă a României, iar fostul ministru de Externe Janos Martonyi a reiterat acest lucru cu ocazia vizitei la Bucureşti efectuate în martie anul trecut”, a subliniat Anna Nagy.

“În privinţa autonomiei, Guvernul României riscă să declanşeze dispute cu propriii cetăţeni mai degrabă decât cu Ungaria, dat fiind că este vorba de un efort făcut în principal de cetăţeni români de etnie maghiară”, a adăugat oficialul ungar.

“Totuşi, istoria arată că autonomia nu poate fi obţinută fără susţinerea statului-mamă”, continuă Anna Nagy, precizând că “iniţiativele Ungariei nu vizează obţinerea autonomiei teritoriale”. “Acest lucru este adesea interpretat greşit de partea română”, insistă oficialul ungar.

Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că afirmaţiile liderilor politici din Ungaria care îndeamnă la autonomii pe criterii etnice pun sub semnul întrebării valabilitatea Tratatului politic dintre România şi Ungaria, putând însemna chiar o încălcare a acestuia. “Fiecare declaraţie a unui decident politic din Ungaria care îndeamnă la drepturi colective şi la autonomii teritoriale pe criteriul etnic aici, în România, formulate nu o dată pe teritoriul românesc, înseamnă, în cel mai bun caz, un mare semn de întrebare pus asupra valabilităţii Tratatului politic bilateral dintre România şi Ungaria, chestiune foarte gravă sau poate însemna chiar o violare, o contestare a acestui Tratat”, a declarat, joi, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului, ministrul de Externe, Titus Corlăţean.

Corlăţean le-a sugerat oficialilor din Ungaria să recitească Tratatul politic de bază şi să respecte angajamentul internaţional asumat “solemn” de statul ungar, afirmând că regula stabilită în plan internaţional prin tratate, prin normele juridice obligatorii, este că statul pe teritoriul căruia trăiesc minorităţile este singurul care are dreptul şi obligaţia de a gestiona situaţia de pe teritoriul său şi de a adopta măsuri care să asigure prezervarea identităţii minorităţilor, sarcină de care statul român “s-a achitat cu brio”, devenind un model în Uniunea Europeană. “Această temă, care este o temă artificială, a aşa-numitei autonomii a Ţinutului Secuiesc, nu poate fi acceptată nici politic, nici juridic, nici în sensul realităţilor administrative şi din punctul de vedere al declaraţiilor pe care decidenţii politici ungari le fac fie în Ungaria, fie în România. Articolul 15 şi anexa Tratatului asupra căruia am convenit de comun acord spune, pe scurt, că în relaţia bilaterală nu acceptăm drepturi colective şi autonomii pe criterii etnice”, a precizat ministrul de Externe.

Referindu-se la declaraţiile premierului Orban Viktor, la Universtatea Tusvanyos, potrivit cărora statul ungar şi autorităţile acestuia au dat dovadă de respect în relaţiile româno-ungare, în timp ce partenerul român nu, Titus Corlăţean a menţionat că respectul se manifestă, în primul rând, prin menţinerea fundamentului juridic şi politic, stabilit prin Tratatul bilateral dintre România şi Ungaria din 1996.

Ungurii din România pregătesc o REVOLUȚIE pe 1 septembrie la Sfântu Gheorghe pentru autonomia Ținutului Secuiesc

Jurnalistul Dan Tanasă a publicat un document prin care se arată că protestul din 1 septembrie al UDMR, PCM şi Eparhiei Reformate din Ardeal privind ”renaționalizarea” clădirii Colegiului Szekely Miko din Sfântu Gheorghe este neîntemeiat şi are cu totul alt scop.

Potrivit documentelor publicate de jurnalist, obţinute de la Prefectura judeţului Covasna, maghiarii sunt chemaţi degeaba la protest, deoarece indiferent de verdictul de la sfârşitul procesului, imobilul rămâne ori în proprietatea Eparhiei Reformate de Ardeal ori în proprietatea Colegiului Szekely Miko, Statul Român neavând absolut nicio legătură cu acest proces.

Documente Szekely Miko Sfantu Gheorghe

„Potrivit acestor documente, imobilul va trece fie în proprietatea Eparhiei fie în cea a Colegiului Szekely Miko, deci a municipiului Sfântu Gheorghe, caz în care Primăria Sfântu Gheorghe și deci miile de maghiari pe care UDMR îi manipulează și îi scoate în stradă nu vor mai plăti un miliard de lei vechi chirie anuală Eparhiei pentru ca Colegiul să funcționeze în clădire, bani pe care Primăria Sfântu Gheorghe i-a plătit Eparhiei în fiecare an începând din 2002, iar în schimb preoții Eparhiei acordau UDMR sprijinul în alegeri”, scrie jurnalistul pe blogul său.

Tot în această săptămână, preşedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a declarat, într-o conferinţă de presă, că organizaţia îi îndeamnă pe maghiari să participe în număr cât mai mare la protestul faţă de sentinţa în cazul retrocedării Colegiului “Székely Mikó”, programat în 1 septembrie. continuare »