Cine l-a sfătuit pe Kelemen Hunor să candideze la preşedinţia României a făcut o glumă proastă. Preacuviosul urmaş al lui Atilla a luat-o în serios şi cu un curaj nebunesc s-a aruncat în cap, anunţîndu-şi candidatura în cadrul Consiliului Permanent al formaţiunii U.D.M.R., reunită la Cluj. Minoritatea maghiară nu-i prea mai are la suflet pe liderii lor înfocaţi şi cu dragoste pentru răzmeriţe sîngeroase, precum cea din martie 1990, de la Târgu Mureş. Maghiarii din România vor să trăiască în linişte şi pace cu toţi cetăţenii Ţării, indiferent de etnie. Hunor are, cred, visuri năbădăioase cu fotoliul de preşedinte al României şi a dorit să lase fuguţa biroul Ministerului Culturii, pe care l-a zgîriat cu coatele, şi pe cel de vicepremier, pe mîini bune. Cui? Unei cucoane de 49 de ani, aflată în clasa a I-a la Senatul României, deci în primul mandat, de profesie, patron, economist, viceprimar. Biografia doamnei Biro Rozalia arată că în cariera sa nu s-a intersectat deloc cu centura culturală, ci mai degrabă cu cea financiară. Dacă Ministerul Culturii este lăsat drept moştenire unei nulităţi etno-culturale se înţelege că poporului român i se ia treptat porţia de educaţie şi cultură. Motivul e uşor de ghicit: un popor needucat şi incult poate fi uşor manevrat potrivit pohtelor netrebnicilor ajunşi la Putere.

Udemeriştii n-au nicio tangenţă cu promovarea şi respectarea culturii româneşti

Doamna propusă pentru minister conduce organizaţia de femei a formaţiunii maghiare care se vrea partid – dar nu-i decît un bîzdîc cu pretenţii şi bucluc în Guvern -, este preşedinte al Comisiei senatoriale pentru drepturile omului, culte şi minorităţi. Potrivit biografiei de pe site-ul Senatului a fost întreprinzător, asociat la o firmă din Oradea, director executiv şi director general în cadrul unei companii. În anul 2000 a devenit consilier local şi apoi viceprimar al Oradiei, unde s-a ocupat de coordonarea Direcţiei economice, Administraţia patrimoniului imobiliar şi Administraţia social comunitară. Tipic politicii româneşti: un cumul de funcţii pompoase, făcătoare de bani pentru posesor şi de nimicuri pentru societate. Extrem de multe gravităţi ne-a livrat clasa politică din România! Multe a mai pătimit şi pătimeşte poporul român de pe urma ei şi tot mai mulţi duşmani trag cu dinţii de cultura, istoria şi identitatea românească. După cum putem constata, la Ministerul Culturii din actualul guvern, „multă minte nu se cere, prost să fii, să ai putere”. Udemeriştii n-au nicio tangenţă cu promovarea şi respectarea culturii româneşti. Aşadar, să ne bucurăm că doamna propusă pentru Ministerul Culturii, care are un trecut gravat în probleme şi nu vorbeşte bine limba româna, a fost anchetată de D.N.A. pentru abuz în serviciu şi conflict de interese, pentru că în 2006, pe cînd era viceprimar al municipiului Oradea, dar şi membru în Consiliul de Administraţie al Fundaţiei Partium, ce funcţionează pe lîngă formaţiunea udemereului din Bihor, a aprobat închirierea către această fundaţie a unui imobil din centrul oraşului. Printr-o minune, însă, dosarul a fost clasat definitiv la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică a Parchetului General, pe 8 iulie anul acesta, cu puţin înainte ca doamna în cestiune să fie propusă oficial pentru cele două portofolii lăsate moştenire de Kelemen Hunor, începînd cu 1 august.

Farsa cu bipezii i-a adus popularitate

Orizontul cultural neobişnuit al doamnei Rozalia îi permite o excelentă schilodire a a limbii române şi a înţelesului acesteia, fapt ce a dus în 2010 la o căzătură straşnică în plasa unui jurnalist. Farsa cu oamenii bipezi, mîndria sa, i-a adus popularitate şi a făcut înconjurul României prin intermediul radioului, apoi prin presa scrisă. Cînd jurnalistul Buzdugan s-a recomandat drept reporter la Realitatea TV, care vrea să facă o emisiune în Oradea despre copiii bipezi, luată prin surprindere, viceprimăriţa Rozalia, responsabilă cu problemele sociale, a confundat bipezii cu cerşetorii şi a acceptat încîntată să participe la emisiunea despre umblătorii în două picioare. Doamna Biro l-a asigurat pe Buzdugan că „majoritatea copiilor bipezi din Oradea provin din alte localităţi şi că pe străzile din municipiu abia dacă pot fi găsiţi unul sau doi, pentru că Poliţia Comunitară i-a ridicat aproape pe toţi.” Mamă a doi copii, viceprimăriţa a spus că nu are niciun biped în familie. Brovo, doamnă! Asta da cultură generală!

Vai de mine, Lazlo Tökes are dreptate!

În plus, doamna se bucură din anul 2000 de atitudinea critică a agentului cu sutană, Lazlo Tökes, fost preşedinte de onoare al udemere, care a afirmat că organizaţia menţionată este „un partid etno-business, care nu face decât să asigure înflorirea afacerilor propriilor lideri, atât cu forinţi de la Guvernul Ungariei, cât şi cu lei de la Guvernul României, iar doamna Rozalia împreună cu liderul udemere Bihor, Alexandru Kiss şi cu preşedintele executiv al organizaţiei judeţene, deputatul Szabo Odon, conduc Fundaţia Mecena, care a deturnat 1,3 milioane forinţi, oferiţi la finele anilor 1990 de Guvernul de la Budapesta pentru construirea Centrului Cultural «Ady Endre» în judeţul Satu Mare, folosind doar o parte din bani pentru construirea la Oradea a unui «centru de petreceri» şi neputînd justifica cheltuirea a 1,2 milioane de forinţi.” Pentru prima dată în cariera sa deviantă îi dau dreptate lui Tökes. Dacă pesediştii acceptă tot ce le vîră udemeriştii sub nas pentru ministere şi alte funcţii băgătoare de bani în cont, înseamnă că sînt extrem de disperaţi pentru obţinerea de voturi şi vor unge la Ministerul Culturii noastre o „bipedă”, citînd din vasta cultură a viitoarei doamne ministru, demnă de Olimpiada Penalilor.

de Maria Diana Popescu | art-emis

După Dreptul canonic ortodox, semne ale sfinţeniei sunt:

– moartea martirică – dovada cea mai certă;
– mărturisirea şi apărarea dreptei credinţe;
– viaţa curată, viaţa sfântă;
– darul facerii de minuni, în viaţă sau după moarte.

Dintre condiţiile de fond (personale) ale sfinţeniei:
– să fi avut credinţa neîndoielnică ortodoxă;
– puterea de a suferi moarte martirică, primejdii şi orice necazuri pentru apărarea dreptei credinţe;
– puterea de a trăi moral şi religios cât mai desăvârşit;
– puterea de a săvârşi minuni;
– cultul spontan acordat de poporul credincios.

În cazul trăitorilor ortodocși din închisorile comuniste, toate acestea se confirmă. Ce dovadă mai clară vrem decât moartea martirică? Lupta împotriva lor e lupta contra evidenţei, păcatul împotriva Duhului Sfânt.

De la instalarea regimului comunist în Rusia s-a început o campanie de distrugere a creştinismului şi a tuturor valorilor umane tradiţionale. Acelaşi efect devastator l-a avut în toate ţările pe unde a trecut.
În cazul de faţă, nu e nevoie de Paterice pentru confirmarea sfinţeniei. Chinurile şi moartea din închisori, ştiind că toţi erau chinuiţi pentru credinţă de un regim ateu, sunt un Pateric al mucenicilor fără a mai fi nevoie de alte comentarii. Ele întrec orice „cuvinte duhovnicești”. De la mulți nu s-a păstrat nici un cuvânt duhovnicesc, dar au moaşte făcătoare de minuni! (a se vedea la Aiud).
De la atâtea mii de martiri din Istoria Bisericii nu s-a păstrat nici un cuvânt duhovnicesc ci pentru sfârşitul lor au fost trecuţi în ceata sfinţilor. De ce numai noi românii suntem atât de îndoielnici în credinţă? Nu ne bate Dumnezeu că nu ne cinstim sfinţii închisorilor? Cred că şi din acest motiv ne bate, cu prisosinţă…
Sfinţii sunt manifestarea concretă şi personală a lui Dumnezeu în Biserică, iar Biserica nu se menţine vie decât prin Sfinţi. La loc de cinste se află Martirii. continuare »

Citiți și Singurul Holocaust din istoria omenirii a fost făcut de rușii bolșevici, sub conducere sionistă. La Pitești mare majoritate a ofițerilor au fost evrei

Aștept cu interes nume noi in procesele intentate fostilor tortionari comunisti, gen Marcusohn, Grunberg sau Brukner, altfel va crede lumea ca ne-am omorat intre noi.
Urmaresc cu atentie inceputul proceselor fostilor tortionari comunisti, in speranta, desarta insa, ca adevarul va fi dezvaluit. Adevarul profund ramane insa ascuns si tare ma tem ca acesta dezvaluire relativ brusca a unora dintre UNELTELE regimului rosu face parte dintr-un scenariu nebanuit de pervers.

In anii ‘50, majoritatea membrilor aparatului de partid si de stat din Romania erau straini de Neamul Romanesc, o proportie covarsitoare, de peste 90%, avand-o cetateni evrei, maghiari si tigani. Dau numai cateva nume reprezentative: Gheorghe Pintilie (n. Timofei Bodnarenko), general de Securitate, care a condus Direcția Generală a Securității Poporului (1948-1963), Mihai Dulgheru alias Mişa Dulberger, şeful Direcţia a V-a a Securităţii Poporului, Ana Pauker, născută Hanna Rabinsohn, Iosif Kisinevski, născut Jakob Roitman, Vasile Luca, născut László Luka, casatorit cu Betty Birnbaum, de origine evreică, veterană a Războiul Civil Spaniol (vicepresedinti ai Consiliului de Ministri din Guvernul Groza), Teohari Georgescu alias Tescovici Burăh (ministru de interne), Walter Roman, născut Ernő Neuländer, ministrul Postelor si Telecomunicatiilor, Silviu Brucan (n. Saul Bruckner), redactor sef la Scanteia, ambasador în Statele Unite si la ONU, si nu in ultimul rand, Alexandru Nicolschi (n. Boris Grünberg), subdirector general al Direcției Generale a Securității Poporului (1948-1953) si secretar general al Ministerului Afacerilor Interne (1953-1961), vestit pentru dirijarea “fenomenului Pitesti”, adica a celui mai crunt experiment de tortura pshihica si fizica cunoscut vreodata in lume, actiunea sa fiind concentrata pe studentii si legionarii incarcerati la Pitesti si Aiud, cu alte cuvinte, pe cele mai puternice elemente romanesti.

Inchizand aceasta paranteza ma intorc in prezent si constat ca in aceste procese nu apare niciun alogen, in ciuda faptului evident ca acestia erau majoritari in aparatul de represiune comunist, procesele seamanand parca cam mult cu asa-zisul proces al comunismului initiat de Vladimir Tismaneanu, el insusi urmas de comunisti, parintii sai fiind Leonte Tismăneanu si Hermina Marcusohn, ambii membri marcanti ai Kominternului.

Ce se urmareste de fapt?

“Spalarea” comunismului de esenta straina, romanizarea fortata a acestuia si inducerea ideii (ventilata de GDS si Revista 22, via Soros) ca ideologia comunista nu a fost nociva din cauza internationalismului si ateismului promovat de ea, ci, culmea, datorita “nationalismului” lui Ceausescu. Se “imblanzeste” astfel indirect perceptia fata de Rusia, tot raul fiind transferat printr-o imbratisare fortata si perversa victimei, poporul roman, care “n’asa”, vorba lui Brucan, este “stupid people” si inghite pe nemestecate teoriile create in laboratoarele Noii Ordini.

| Mihai Tirnoveanu

Într-un articol tradus şi publicat în Basarabia, Aleksandr Dughin îşi dă arama pe faţă cu privire la intenţiile strategiilor sale de expansionism pentru fosta URSS: “Nouă ne-a fost încredințată răspunderea pentru un imens spațiu din Carpați până la Oceanul Pacific, de la Marea Baltică până în Kamceatka, din Karelia până în Munții Pamir. Și nimeni nu ne-a eliberat de această răspundere. Referendumul din Transnistria ne-a reamintit de ceea ce este cel mai important – de noi înșine, de misiunea noastră, de vocația noastră. În această situației pur și simplu nu se pune întrebarea dacă să primim sau să nu primim Tiraspolul (în componența Rusiei – nota traducătorului). Atunci când frații îți cer ajutorul este o rușine și un păcat să-i tratezi cu refuz.” scrie Dughin, care a fost luna trecută într-o vizită în România, în organizarea lui de Călin Georgescu, preşedintele filialei Clubului de la Roma pe Europa(nn. din care face parte si Dan Puric) şi al Centrului de Cercetări al Clubului de la Konstanz. Profesorul Aleksandr Dughin a fost dat recent afară de la Universitatea de stat Lomonosov după ce a afirmat că cel mai bun răspuns pe care ruşii pot să-l dea ucrainenilor este “”Ucideți, ucideți, ucideți! Punem punct oricăror altor discuții. Asta este poziția mea în calitate de profesor” (“Убивать, убивать, убивать! Больше разгoворов никаких не должно быть. Как професcор я так считаю”)”. “Rusia Mare trebuie să includă în sine nu doar ceea ce se desprinde din statele post-sovietice eșuate care se aruncă orbește în cadrul NATO ca să putrezească în atlantism și globalism, pierzându-și demnitatea, identitatea și viitorul. Rusia Mare trebuie să includă și Moldova, și Georgia, și Ucraina, nu doar Transnistria, Oseția de Sud sau Crimeea.”, mai spune ideologul lui Vladimir Putin în articolul citat, care prezintă şi o filmare cu activistul “euroasiatic” rus într-o postare intitulată CU MĂȘTILE JOS: DUGHIN DESPRE TRANSNISTRIA CA ”PĂMÂNT ȘI REDUTĂ A RUSIEI”. “De mult este timpul ca acest șarlatan geopolitic și pretins ”filosof”, ideolog al Imperiului Alcoolic să fie trecut în lista străinilor indezirabili pe teritoriul Republicii Moldova”, comentează Vlad Kubrick Iacov care publică şi o analiză a profesorului Ilie Bădescu intitulată Erorile ortodoxiei ruse, erorile lui Dughin, erorile lui Putin: Rusia – “buricul pamantului”. Profesorul Ilie Badescu despre Geopolitica, Ortodoxie si Romania Mare.

Fără alte comentarii ActiveNews preia integral articolul edificator al “Rasputinului lui Putin”, care pretinde în spaţiul public românesc ca respectă şi adoră România. Dar, din câte se pare, probabil fără români…

| activenews

continuare »

Citiți și: În Romania nu a fost Holocaust

Catre Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania:

Sunt profund revoltat si idignat fata de reactia si actiunea dumneavoastra de protest impotriva amplasarii unei placi comemorativa dedicata grupului anticomunist condus de catre Aurel Visovan in incinta Liceului “Dragos Voda” din Sighetu Marmatiei.
Tinerii care au suferit in inchisori, au fost torturati batjocoriti de catre tortionarii comunisti care in mare parte erau de religie mozaica. 

Dumneavoastra uitati sau va faceti ca uitati ca traiti intr-o tara europeana, o tara unde minoritatile etnice si religioase au cele mai multe privilegii si drepturi din Europa.

Prin proiectul de act normativ, propus de deputatul Bogdan Diaconu, era reglementată o procedură privind declararea drept indezirabilă sau, după caz, drept „persona non grata” a oricărei persoane de cetăţenie străină care promovează mesaje care aduc atingere art.1 alin.(1) din Constituţia României. Proiectul a fost respins cu 307 voturi, șase abțineri și numai trei voturi în favoarea proiectului, demonstrând larga complicitate a parlamentarilor din toate partidele cu acțiunile extremiste, în special, ale revizioniștilor maghiari.

Vă prezentăm lista deputaţilor care, în data de 3 iunie 2014, au trădat interesele nationale, votând, în plenul Camerei Deputaţilor, pentru legalizarea manifestărilor extremiştilor maghiari împotriva României.

1. Adăscăliţei Constantin PSD DA
2. Alexe Florin-Alexandru PNL DA
3. Amet Varol Mino. DA
4. Anastase Roberta Alma PDL DA
5. Andea Petru PSD DA
6. Andronache Gabriel PNL DA
7. Anghel Gabriela-Lola PP-DD DA
8. Antal István UDMR DA
9. Anton Marin – DA
10. Anuşca Roxana-Florentina PNL DA
11. Ardeleanu Sanda-Maria PDL DA
12. Arsene Ionel PSD DA
13. Avram Constantin PC DA
14. Avram Marian PSD DA
15. Axente Ioan PSD DA
16. Babuş Radu PSD DA
17. Balan Ioan PDL DA
18. Baltă Mihai PSD DA
19. Băişanu Ştefan-Alexandru PNL DA
20. Bălan Ion PSD DA
21. Bărbulescu Daniel-Ionuţ PSD DA
22. Bejinariu Eugen PSD DA
23. Benga Ioan PSD DA
24. Blănariu Valentin PP-DD DA
25. Boboc Valentin Gabriel PSD DA
26. Bode Lucian Nicolae PDL DA
27. Bogdan Gheorghe-Dănuţ PSD DA
28. Bogdănici Camelia-Margareta – DA
29. Bónis István UDMR DA
30. Borbély László UDMR DA
31. Bordeianu Dan PNL DA
32. Bucura-Oprescu Simona PSD DA
33. Budurescu Daniel-Stamate PNL DA
34. Buican Cristian PNL DA
35. Calimente Mihăiţă PNL DA
36. Caloianu Mario-Ernest PP-DD NU
37. Cazan Mircea-Vasile PNL DA
38. Călin Ion PSD DA
39. Cătăniciu Steluţa-Gustica PNL DA
40. Cernea Remus-Florinel – DA
41. Chebac Eugen PSD DA
42. Cherecheş Florica PNL DA
43. Chiriţă Dumitru PSD DA
44. Chirteş Ioan-Cristian PNL DA
45. Chirvăsuţă Laurenţiu PSD DA
46. Chiţoiu Daniel PNL DA
47. Cioată Cezar PC DA
48. Ciobanu Gheorghe PSD DA
49. Ciobanu Liliana PP-DD DA
50. Ciocan Dan PSD DA
51. Ciofu Tamara-Dorina PSD DA
52. Ciolacu Ion-Marcel PSD DA
53. Ciubotaru Lucian-Manuel PNL DA
54. Ciucă Liviu-Bogdan PC DA
55. Ciuhodaru Tudor PP-DD DA
56. Ciurariu Florin PNL DA
57. Cocei Erland PNL DA
58. Comşa Cornel-George – DA
59. Condurăţeanu Andrei-Răzvan PSD DA
60. Costin Gheorghe PNL DA
61. Covaci Dorel PSD DA
62. Cozmanciuc Corneliu-Mugurel PNL DA
63. Cristea Victor PSD DA
64. Cristian Horia PNL Abţinere
65. Cseke Attila-Zoltán UDMR DA
66. Culeţu Dănuţ PDL DA
67. Cupă Ion PNL DA
68. Cupşa Ioan PNL DA
69. Daea Petre PSD DA
70. Dalca Ştefan-Petru PP-DD DA
71. Delureanu Virgil PSD DA
72. Diaconu Adrian-Nicolae PSD DA
73. Diaconu Mihai-Bogdan PSD NU
74. Dima Toader PSD DA
75. Diniţă Ion PC DA
76. Dîrzu Ioan PSD DA
77. Doboş Anton PNL DA
78. Dobre Mircea-Titus PSD DA
79. Dobrinescu Traian PNL DA
80. Dolha Mircea PNL DA
81. Dolha Nechita-Stelian PNL DA
82. Donţu Mihai-Aurel PNL DA
83. Dragomir Gheorghe PNL DA
84. Dragomir Viorel Marian PSD DA
85. Drăghici Mircea-Gheorghe PSD DA
86. Drăguşanu Vasile-Cătălin PC DA
87. Dumbrăvanu Paul PNL DA
88. Dumitrache Ileana Cristina PSD DA
89. Dumitru Georgică PC DA
90. Dumitru Ioana-Jenica PP-DD DA
91. Dumitru Ovidiu-Ioan – DA
92. Emacu Gheorghe PSD DA
93. Enache Marian PSD DA
94. Enea Constantin-Cosmin PSD DA
95. Eparu Ion PSD DA
96. Erdei Dolóczki István UDMR DA
97. Fejér László-Ődőn UDMR DA
98. Fenechiu Cătălin-Daniel PP-DD DA
99. Firczak Gheorghe Mino. Abţinere
100. Florea Damian PC DA
101. Fonta Nuţu PSD DA
102. Frăticiu Gheorghe PSD DA
103. Galan Constantin PNL DA
104. Ganţ Ovidiu Victor Mino. Abţinere
105. Gavrilescu Graţiela Leocadia PNL DA
106. Găină Mihăiţă PSD DA
107. Gerea Andrei Dominic PNL DA
108. Gheorghe Florin – DA
109. Gheorghe Tinel PDL DA
110. Ghera Giureci-Slobodan Mino. DA
111. Ghiveciu Marian PSD DA
112. Gireadă Dumitru-Verginel PNL DA
113. Gliga Vasile Ghiorghe PSD DA
114. Grama Horia PSD DA
115. Grecea Maria PNL DA
116. Grindeanu Sorin Mihai PSD DA
117. Gudu Vasile PDL DA
118. Guran Virgil PNL DA
119. Gurzău Adrian – DA
120. Harbuz Liviu PSD DA
121. Hărău Eleonora-Carmen PNL DA
122. Holban Titi PSD DA
123. Hrebenciuc Viorel PSD DA
124. Hulea Ioan PSD DA
125. Iacob Ridzi Monica Maria PP-DD DA
126. Iacoban Sorin-Avram PSD DA
127. Ialomiţianu Gheorghe PDL DA
128. Iancu Iulian PSD DA
129. Iane Daniel PNL DA
130. Iane Ovidiu-Cristian PSD DA
131. Ibram Iusein Mino. DA
132. Ignat Miron Mino. DA
133. Intotero Natalia-Elena PSD DA
134. Ionescu Aurelian PC DA
135. Ionescu George PDL DA
136. Iordache Florin PSD DA
137. Irimie Vicenţiu-Mircea PC DA
138. Iriza Scarlat PSD DA
139. Ispir Raluca-Cristina PNL DA
140. Itu Cornel PSD DA
141. Kelemen Atilla-Béla-László UDMR DA
142. Kerekes Károly UDMR DA
143. Kereskényi Gábor UDMR DA
144. Khraibani Camelia PSD DA
145. Korodi Attila UDMR DA
146. Laza-Matiuţa Liviu PDL DA
147. Longher Ghervazen Mino. DA
148. Lubanovici Mircea PDL DA
149. Lupu Mihai PNL DA
150. Manda Iulian Claudiu PSD DA
151. Manea Victor-Gheorghe PNL DA
152. Marcoci Vlad PSD DA
153. Marcu Nicu PNL DA
154. Marcu Viorica PNL DA
155. Marian Ion Cristinel PP-DD DA
156. Marin Gheorghe PSD DA
157. Markó Attila-Gabor UDMR DA
158. Marocico Ion Mino. DA
159. Márton Árpád-Francisc UDMR DA
160. Máté András-Levente UDMR DA
161. Matei Călin-Vasile-Andrei PSD DA
162. Măduţa Flavius-Luigi PSD DA
163. Melinte Ion PSD DA
164. Merka Adrian-Miroslav Mino. DA
165. Mihai Aurelian – DA
166. Mihăilescu Ion-Bogdan PSD DA
167. Mincă Liliana PP-DD DA
168. Mircovici Niculae Mino. DA
169. Mironescu Răzvan Horia PNL DA
170. Mitrea Manuela PSD DA
171. Mitrea Miron Tudor PSD DA
172. Mîrza Gavril PSD DA
173. Mocanu Adrian PSD DA
174. Mocanu Vasile PSD DA
175. Mocioalcă Ion PSD DA
176. Mocioi Niculina PP-DD DA
177. Moisii Constantin PSD DA
178. Moldovan Ioan PC DA
179. Motreanu Dan-Ştefan PNL DA
180. Movilă Petru – DA
181. Muntean Mircia PSD DA
182. Munteanu Ioan PSD DA
183. Murgu Neagu PSD DA
184. Nassar Rodica PSD DA
185. Nazare Alexandru PDL DA
186. Neacşu Marian PSD DA
187. Necula Cosmin PSD DA
188. Negruţ Cornelia PC DA
189. Nica Nicolae-Ciprian PSD DA
190. Nichita Cristina PSD DA
191. Nicoară Romeo Florin PNL DA
192. Nicolae Alexandri PNL DA
193. Nicolae Florian PSD DA
194. Nicolăescu Gheorghe-Eugen PNL DA
195. Nicolescu Theodor-Cătălin PNL . Abţinere
196. Nicolicea Eugen PSD DA
197. Niculae Aurel – DA
198. Niculescu Dumitru PP-DD DA
199. Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae PSD DA
200. Nistor Gheorghe-Vlad PNL DA
201. Nistor Laurenţiu PSD DA
202. Nistor Marioara PSD DA
203. Niţă Emil PSD DA
204. Nosa Iuliu PSD DA
205. Oajdea Daniel Vasile PP-DD DA
206. Ochi Ion PSD DA
207. Oltean Ioan PDL DA
208. Orban Ludovic PNL DA
209. Oros Nechita-Adrian PNL DA
210. Palaşcă Viorel PNL DA
211. Palăr Ionel PNL DA
212. Paleologu Theodor – Abţinere
213. Pambuccian Varujan Mino. DA
214. Paul Maria-Andreea PDL DA
215. Păun Nicolae Mino. DA
216. Pârgaru Ion PNL NU
217. Peia Ninel PSD DA
218. Petrea Dorin Silviu PSD DA
219. Petrescu Petre PSD DA
220. Petric Octavian PSD DA
221. Podaşcă Gabriela-Maria PSD DA
222. Pop Georgian PSD DA
223. Popa Octavian-Marius PNL DA
224. Popa Radu Mihai PSD DA
225. Popeangă Vasile PSD DA
226. Popescu Dan-Cristian PDL DA
227. Popescu Dumitru-Iulian PSD DA
228. Popescu Florin Aurelian – DA
229. Potor Călin PSD DA
230. Preda Cezar-Florin PDL DA
231. Puşcaş Iacob PSD DA
232. Raeţchi Ovidiu Alexandru PC DA
233. Rădulescu Cătălin-Marian PSD DA
234. Rădulescu Constantin PSD DA
235. Rădulescu Romeo PDL DA
236. Răţoi Neculai PSD DA
237. Resmeriţă Cornel-Cristian PSD DA
238. Rizea Cristian PSD DA
239. Roman Cristian-Constantin PDL DA
240. Roman Gheorghe PSD DA
241. Roman Petre PNL DA
242. Roşca Lucreţia PSD DA
243. Roşca Mircea PNL DA
244. Rotaru Răzvan PC DA
245. Sava Andrei-Valentin PSD DA
246. Sămărtinean Cornel-Mircea PDL DA
247. Săpunaru Nini PNL DA
248. Săvoiu Ionuţ-Cristian PSD DA
249. Scarlat George PNL DA
250. Schelean Valeria-Diana PDL DA
251. Scutaru Adrian George PNL DA
252. Secară Florin Mihail – DA
253. Sefer Cristian-George PP-DD DA
254. Seres Dénes UDMR DA
255. Simionescu Adrian Constantin PSD DA
256. Smarandache Miron Alexandru PSD DA
257. Solomon Adrian PSD DA
258. Stan Ioan PSD DA
259. Stan Ion PSD DA
260. Stanciu Anghel PSD DA
261. Stanciu Zisu PSD DA
262. Stancu Ionel Mino. DA
263. Stănescu Alexandru PSD DA
264. Steriu Valeriu-Andrei PSD DA
265. Stoica Ştefan-Bucur PDL DA
266. Stragea Sorin Constantin PSD DA
267. Stroe Radu PNL DA
268. Surdu Raluca PNL DA
269. Surugiu Iulian-Radu PNL DA
270. Szabó Ödön UDMR DA
271. Şimon Gheorghe PSD DA
272. Şoptică Costel PNL DA
273. Şova Lucian PSD DA
274. Ştefan Viorel PSD DA
275. Ştirbu Gigel-Sorinel PNL DA
276. Taloş Gheorghe-Mirel PNL DA
277. Tararache Mihai – DA
278. Tămâian Ioan PNL DA
279. Tănase Răzvan-Ionuţ PSD DA
280. Tănăsescu Claudiu-Andrei PC DA
281. Tătaru Florin-Cristian PSD DA
282. Teju Sorin PNL DA
283. Teodorescu Cătălin-Florin PDL DA
284. Teodorescu Ioan Viorel PNL DA
285. Thuma Hubert Petru Ştefan PNL DA
286. Tiuch Cătălin PSD DA
287. Tîlvăr Angel PSD DA
288. Toader Mircea-Nicu PDL DA
289. Tocuţ Dan-Laurenţiu PNL DA
290. Traicu Rodin PSD DA
291. Tudorache Daniel PSD DA
292. Tudorie Violeta PSD DA
293. Tudose Mihai PSD DA
294. Tuşa Adriana Diana – DA
295. Ţigăeru Roşca Laurenţiu PNL DA
296. Ţîmpău Radu Bogdan PNL DA
297. Udrişte Gheorghe PDL DA
298. Uioreanu Elena-Ramona PNL DA
299. Uricec Eugen Constantin PSD DA
300. Ursărescu Dorinel PNL DA
301. Vainer Aurel Mino. DA
302. Varga Lucia-Ana PNL DA
303. Varga Vasile PNL DA
304. Vasilică Radu Costin PSD DA
305. Vizitiu Sergiu-Constantin PSD DA
306. Vladu Iulian PDL DA
307. Vlase Petru Gabriel PSD DA
308. Vlădoiu Aurel PSD DA
309. Voicu Mădălin-Ştefan PSD DA
310. Voicu Mihai Alexandru PNL DA
311. Vreme Valerian – DA
312. Vulpescu Ioan PSD DA
313. Weber Mihai PSD DA
314. Zamfir Daniel-Cătălin PNL DA
315. Zisopol Dragoş Gabriel Mino. Abţinere
316. Zlati Radu PNL DA continuare »

La Budapesta a fost anunţată înfiinţarea unei comisii care să facă presiuni pentru retrocedarea imobilelor şi proprietăţilor revendicate de bisericile maghiare din Transilvania. Preşedintele comisiei va fi Laszlo Tokes. Multe dintre cererile de retrocedare se bazează însă pe acte false, pentru că bisericile maghiare nu aveau drept de proprietate în Transilvania, ci drept de folosinţă. Ungaria îşi face pur şi simplu o comisie prin care să-şi ”retrocedeze” Transilvania. Anunţul „retrocedării” Transilvaniei către Ungaria a fost făcut vineri la Budapesta în cadrul unei conferinţe de presă la care a participat şi Laszlo Tokes, cel care urmează să fie preşedintele comisiei. Din aceasta vor face parte ierarhi ai bisericilor maghiare dar şi jurişti, scopul ei fiind acela de a face propuneri prin care atât România, cât si Slovacia să fie obligate să retrocedeze către bisericile maghiare tot ce pretind acestea că le-au aparţinut. Cu ocazia lansării acestui demers care va înrăutăţi relaţiile Ungariei cu România şi cu Slovacia mai mult decât sunt deja, liderul organizaţiei numite „Consiliul Demnităţii Umane” (E.M.T.) a lansat şi acuzaţii împotriva Guvernului României că nu respectă libertatea religiei şi dreptul la liberă conştiinţă, ca şi cum credinţa are vreo legătură cu retrocedările şi cu manevrele imobiliare ale Ungariei. Mai grav, liderul E.M.T., Zoltan Lomnici, a spus că „adevăratul ţel al Guvernului României este să facă imposibilă viaţa maghiarilor”. Stranie afirmaţie despre o ţară în care U.D.M.R. este la guvernare non-stop, mai mult decât orice partid românesc!
Laszlo Tökes a atacat România în cadrul conferinţei de presă, făcând apel la raportul Comisiei de combatere a rasismului şi intoleranţei din Consiliul Europei (E.C.R.I.), ameninţând cu sesizarea problemei în cadrul Parlamentului European, dar şi a altor organisme internaţionale. „Trebuie cerut organismelor internaţionale sa monitorizeze această problemă şi să exercite presiuni asupra României, care duce un joc de-a soarecele şi pisica cu instituţiile internaţionale, în timp ce ţine sub oprimare minorităţile din ţară”, a spus Tökes la Budapesta. Bisericile maghiare din Transilvania sunt în fruntea luptei pentru autonomie, profitând de statutul lor special. Clericii lor sunt organizatori în alegeri şi supraveghetori la mitingurile anti-româneşti, aşa cum am dovedit-o cu fotografii de mai multe ori. Aşa încât grija Ungariei de a le da pe mână cât mai multă avere se justifică: bisericile maghiare din Transilvania fac jocurile Budapestei de distrugere a statului român, aşa încât orice intră pe mâna lor este ca şi aflat în posesia Ungariei şi va fi folosit ca motiv de acaparare a teritoriului românesc. Iată aşadar pe cine a decorat România cu cea mai înaltă distincţie, pe un individ care ne acuză că îi oprimăm pe maghiari! Altădată a spus că e genocid împotriva lor în Transilvania. Iar singura cale de a opri acest „genocid” este ca Ungaria să-şi retrocedeze Ardealul, bucată cu bucată, ni s-a dat şi soluţia. continuare »

Cartea conține primele interviuri ale Părintelui Justin Pârvu, acordate presei naționale și internaționale.
Editura Fundației Justin Pârvu vă pune la dispoziție și distribuie această carte la prețul de 7 lei.

Pentru comenzi accesați această pagină.

15 iunie 1889 – 15 iunie 2014

La 15 iunie 1889, Titu Maiorescu nota în jurnalul său: “Astăzi a murit Eminescu, în institutul de alienaţi, de o embolie”. Luceafărul poeziei româneşti, poetul nepereche… Totodată, unul dintre cei mai incomozi ziarişti ai vremii sale. Un patriot febril, care visa la proiectul Daciei Mari, fapt care deranja elita politică românească, marile puteri vecine şi, mai ales, serviciile secrete. Eminescu devine ziarist în 1876 şi aceasta este meseria pe care o va avea până la sfârşitul vieţii.

Lucrează la Curierul de Iaşi, după care ajunge la ziarul Timpul din Bucureşti, publicaţie afiliată Partidului Conservator.

“Sunt un om urât şi temut”

În 1880 devine redactor-şef şi ia o atitudine dură vizavi de mişcările politice care aveau loc în România, prin articole acide la adresa corupţiei şi trădării intereselor naţionale de către clasa “grecoteilor” şi “bulgăroilor cu ceafa groasă”. În trei ani, până în 1883, anul “oficial” al alienării sale, Eminescu îşi făcuse deja duşmani interni şi internaţionali. Eminescu s-a arătat foarte vehement în ceea ce priveşte înstrăinarea Basarabiei, a politicii interne care urmărea aservirea scopurilor Imperiului Austro-Ungar (printre care renunţarea la Ardeal), dar şi chestiunea spinoasă a invaziei evreieşti în Moldova. Iată de ce poetul nepereche devenise o problemă internaţională.

În momentul în care va începe să atace şi conducerea partidului său, inclusiv pe Titu Maiorescu, deveniseră foarte clare zvonurile că se va face ceva pentru a i se astupa gura “slobodului Eminescu”. Din cauza spiritului justiţiar şi critic cu care îşi susţinea ideile, Eminescu se ceartă cu Zizi Cantacuzino, cu C.A. Rosetti, I.C. Brătianu şi mulţi alţii. Titu Maiorescu nota în Jurnalul său, printre altele: “Grea epoca Eminescu…”. În 1882, poetul îi mărturisea Veronicăi Micle: “Sunt un om urât şi temut, fără nici un folos, unul din oamenii cei mai urâţi din România…Naturi ca ale noastre sunt menite sau să înfrângă relele sau să piară, nu să li se plece lor”. În 1882, Eminescu ia parte la înfiinţarea unei societăţi secrete, “Societatea Carpaţii”, care va atrage atenţia marilor puteri europene prin natura conspirativă a discuţiilor ce aveau loc la întruniri. Scopul principal al acestor reuniuni era susţinerea Ardealului în favoarea dezlipirii de Imperiul Austro-Ungar şi alipirea lui de ţară. continuare »

Iată proiectul de lege privind ”statutul special al Ținutului Secuiesc” pe care UDMR dorește să-l depună în Parlamentul României și prin care se înființează o mică Ungarie în mijlocul României. Prin această lege, UDMR dorește ca județele Harghita, Covasna și Mureș să intre într-o formulă organizatorică de tip statal care să fie guvernată de instituții paralele cu statul român, având drept de viață și de moarte asupra a tot ce mișcă și se întâmplă în cele trei județe. Legea UDMR propune însemne proprii ale unității autonome respective, bilingivsm (adică maghiara obligatorie), control deplin asupra școlilor, angajărilor, băncilor, pădurilor, resurselor, liniilor de transport, comuncațiilor, concesionărilor, alimentării cu energie electrică, dar și dreptul de a primi fonduri de la bugetul de stat al României pentru IMM-uri sau școli pe care însă autoritatea autonomă le folosește tot după bunul plac.

Limba maghiară se va preda obligatoriu în cele trei județe începând din clasa a doua pentru toată lumea. Unitatea autonomă teritorială propusă de UDMR are un președinte al Ținutului Secuiesc, cu sediul în Târgu Mureș, dar și un buletin oficial, buget propriu, dreptul de a emite legi în interiorul unității care nu pot fi atacate la Curtea Constituțională a României!

Atenție: ”Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al Ţinutului Secuiesc”. La fel și pădurile proprietate de stat din Ţinutul Secuiesc, minele, carierele de piatră şi exploataţii de turbă, imobilele statului din regiune și orice alte proprietăți ale statului vor deveni proprietatea ”Ținutului Secuiesc”.

Aceată unitate autonomă va avea dreptul la cel puțin doi europarlamentari din locurile României, dar și locuri în Parlamentul României, iar toate funcțiile publice, inclusiv judecătorii, vor fi ocupate în funcție de etnie, însă oricum toți cei care au funcții publice trebuie să cunoască obligatoriu limba maghiară.

Desigur că ”Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în Ţinutul Secuiesc”, iar ”toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale”.

Dar UDMR este generos. Populația dintr-o unitate administrativă din zonă care nu dorește să facă parte din ”Ținutul Secuiesc”, poate solicita strămutarea într-un județ limtrof  în șase luni de la adoptarea legii.

Acest proiect este dovada supremă că UDMR lucrează împotriva statului român și că dorește secesiunea etnică. Proiectul de lege al UDMR nu mai este anti-Constituțional, reprezintă direct desființarea Constituției și ruperea a trei județe din România din teritoriul național, creând un stat-enclavă pe criterii etnice! De Bogdan Diaconu

Iată textul integral:

Statut special al Ţinutului Secuiesc

Preambul

Având în vedere principiile constituţionale ale autonomiei locale, descentralizării şi deconcentrării serviciilor publice;

Ţinând cont de angajamentele asumate de reprezentanţii poporului român de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 că „ fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său”;

Considerând că autorităţile administraţiei publice locale reprezintă unul dintre principalele fundamente ale oricărui regim democratic;

Conştient că dreptul cetăţenilor de a participa la rezolvarea treburilor publice face parte din principiile democratice comune tuturor statelor membre ale Uniunii Europene şi că la nivel local, judeţean, regional acest drept poate fi exercitat în modul cel mai direct prin existenţa autorităţilor administraţiei publice locale împuternicite cu responsabilităţi efective care să le permită o administraţie şi în acelaşi timp eficienţă ca urmare a apropierii de cetăţeni;

Pe baza prevederilor din Legea nr. 86/1945 privind statutul minorităţilor naţionale

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Capitolul I

Dispoziţii generale

Art. 1

În cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie, ale principiilor Legii nr. 86/1945 şi al prezentului statut, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, componente ale „Ţinutului Secuiesc”, primesc statut special.

Art. 2

În cadrul judeţelor „Ţinutului Secuiesc” egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată.

Art. 3

Forma şi condiţiile statutului special ale „Ţinutului Secuiesc” sunt cele prevăzute de prezentul statut. Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, judeţele componente precum şi „Ţinutul Secuiesc” au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliile judeţene şi după caz,  consiliul „Ţinutului Secuiesc”.

Capitolul II

Atribuţiile judeţelor

Art. 4

Judeţele au competenţe normative în completarea celor prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001 în următoarele materii:

a)      utilizarea toponimelor fără a prejudicia obligativitatea bilingvismului pe teritoriul Ţinutului Secuiesc;

b)      protejarea şi conservarea patrimoniului imaterial;

c)      organizarea micilor proprietăţi agricole;

d)     artizanat;

e)      exploatări miniere incluzând apele minerale şi termale, carierele de piatră şi exploatarea turbei;

f)       vânatul şi pescuitul;

g)      comunicaţiile şi transportul de interes judeţean incluzând reglementările tehnice de exploatare a instalaţiilor teleferice;

h)      turism şi industrie hotelieră cuprinzând reglementările privind funcţionarea ghidurilor şi a instructorilor de schi;

i)        agricultură, păduri şi corp forestier, patrimoniu zootehnic şi ihtiologic, institute fitopatologice, sindicate din cooperative agricole şi staţiuni de cercetare agricolă, servicii antigrindină, bonificaţii;

j)        înfiinţarea şi funcţionarea comisiilor comunale şi judeţene pentru asistenţa muncitorilor şi în materie de angajare;

k)      comerţ;

l)        eliberare de certificate de atestare a calificărilor profesionale;

m)    constituirea şi funcţionarea comisiei judeţene de controlul muncii;

n)      dezvoltarea producţiei industriale;

o)      utilizarea apelor publice cu excepţia celor folosite pentru marele hidrocentrale;

p)      organizarea şi administrarea arhivelor judeţene.

Art. 5

(1)     Judeţele au posibilitatea de a adopta în completarea dispoziţiilor legale acte normative  în materie de investiţii şi angajare cu posibilitatea înfiinţării propriilor servicii în afara celor existente în cadrul ministerului muncii.

(2)     Agenţii comunitari de servicii de investiţii sunt aleşi pe baza normelor adoptate de organele statului, după consultarea preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului interesat.

(3)     Cetăţenii rezidenţi în judeţele Ţinutului Secuiesc indiferent de apartenenţa lor la un grup etnic sau vechimea rezidenţei au prioritate la angajări pe teritoriul acestor judeţe.

Art. 6

(1)      Judeţele pot autoriza deschiderea şi transferul sucursalelor bancare sau agenţiilor de credit cu caracter local, judeţean şi regional, după avizul ministerului de finanţe.

(2)      Dreptul de a deschide sau transfera în judeţe de sucursale bancare sau agenţii de credit este acordat de ministerul de finanţe cu avizul judeţului respectiv.

(3)      Consiliul Judeţean numeşte preşedintele şi vicepreşedintele Casei de Economii şi Consemnaţii Judeţean cu avizul Ministerului de Finanţe.

Art. 7

(1) În cazul concesionării sau reînnoirii concesionării marilor exploataţii hidroelectrice, judeţul interesat are dreptul de a prezenta observaţiile şi contraargumentele sale în tot parcursul avizului definitiv al organelor competente.

 (2) Judeţele au dreptul de recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziilor de concesionare şi de reînnoire a concesionării.

(3) Preşedintele Consiliului Judeţean interesat şi reprezentanţii lui sunt invitaţi să participe cu titlu consultativ la şedinţele în care sunt examinate măsurile prevăzute în primul alineat.

(4) Ministrul competent va adopta măsurile legate de activitatea CONEL în regiune doar după avizul judeţului interesat.

Art. 8

Pentru concesionarea marilor exploataţii hidroelectrice, concesionarii au obligaţia să furnizeze anual şi gratuit judeţelor din Ţinutul Secuiesc serviciilor publice şi unor categorii de utilizatori determinaţi de o hotărâre a Consiliului Judeţean în limita unei cote prevăzută de această hotărâre.

 Art. 9

(1)      Avizul judeţului este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv.

(2)      Avizului judeţului este obligatoriu şi pentru lucrările hidraulice. Autoritatea competentă la nivel naţional şi judeţul elaborează împreună anual un plan de coordonare a lucrărilor hidraulice.

(3)      Utilizarea apelor publice de către stat şi judeţ în cadrul competenţelor respective are loc pe baza unui plan general elaborat în consens de reprezentanţii autorităţii naţionale şi judeţene competente.

 Art. 10

(1)      Dacă normele generale privind dezvoltarea economică nu prevăd un sistem diferit de finanţare, Ministerul Economiei atribuie judeţelor Ţinutului Secuiesc cote părţi de credit anual înscris în bugetul de stat prevăzut pentru ajutorul acordat intreprinzătorilor mici şi mijlocii. Cotele părţi sunt determinate după avizul judeţului respectiv şi înscris în bugetul de stat. Creditele vor fi utilizate de comun acord între minister şi judeţ. În cazul în care guvernul intervine cu fonduri proprii pentru finanţarea în judeţele Ţinutului Secuiesc în scopul executării planului naţional de construcţii şcolare, aceste sume se pot folosi numai cu acordul judeţului respectiv.

(2)      Judeţele Ţinutului Secuiesc vor utiliza propriile fonduri destinate obiectivelor de asistenţă socio-culturală în proporţie directă cu ponderea fiecărui grup etnic şi ţinând cont de importanţa necesităţilor acestor grupuri cu excepţia cazurilor extraordinare care necesită intervenţii urgente.

Capitolul III

Atribuţiile regiunii

Art. 11

(1)   În acord cu prevederile alin (1) şi (2) din art. 11 a Legii nr. 215/2001, legea administraţiei publice locale, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive prin efectul prezentei legi, formează asociaţia de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică de drept privat şi de utilitate publică „Ţinutul Secuiesc”  în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes regional, ori al furnizării în comun al unor servicii publice.

(2)   Autorităţile deliberative şi executive de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale componente îşi păstrează autonomia locală, în condiţiile legii.

Art. 12

Asociaţia de dezvoltare intercomunitară „Ţinutul Secuiesc” este condus de organul deliberativ „Consiliul Ţinutului Secuiesc”  compus din toţi membri consiliilor judeţene din cele trei judeţe şi de organul executiv, preşedinţia „Ţinutului Secuiesc” compus dintr-un preşedinte şi trei vicepreşedinţi, câte unul din fiecare judeţ.

Art. 13

Asociaţia de dezvoltare intercomunitară „Ţinutul Secuiesc” are următoarele atribuţii:

a)      organizarea serviciilor intercomunitare (regionale) şi a personalului acestora;

b)      expropriere pentru cauză de utilitate publică pentru lucrările de interes regional fără a prejudicia competenţele statului respectiv a judeţelor;

c)      organizarea unui Inspectorat Regional pentru Situaţii de Urgenţă;

d)     organizarea serviciului spitalicesc regional;

e)      dezvoltarea cooperativelor la nivel regional;

f)       asistenţă în lucrările publice realizate de alte organisme publice din teritoriul regiunii;

g)      organizarea instituţiilor publice de binefacere şi asistenţă socială de nivel regional.

Capitolul IV

Dispoziţii comune aplicabile  judeţelor şi „Ţinutului Secuiesc”

Art. 14

 (1) În limitele competenţelor prevăzute de prezentul statut, competenţele administrative care până la intrarea în vigoare a prezentei legi erau în atribuţia statului, sunt exercitate după caz de Ţinutul Secuiesc sau de judeţele acestuia.

 (2) Atribuţiile judeţelor corespunzătoare legii în vigoare rămân neschimbate dacă ele sunt compatibile cu prezentul statut.

(3) Statul poate delega printr-o lege organică alte atribuţii de administraţie pe care le deţine către Ţinutul Secuiesc, judeţele acestuia sau autorităţile publice locale.

(4) Toate structurile deconcentrate ale ministerelor sau ale altor autorităţi centrale care acoperă un teritoriu mai mare decât în judeţ vor avea competenţă pe numai şi pe întregul teritoriu al celor trei judeţe. Sediul acestor structuri deconcentrate se va afla în municipiul Târgu Mureş.

 (5) Delegările de competenţe administrative ale statului, chiar şi cele prevăzute în prezenta lege pot fi modificate sau revocate printr-o lege organică.

Art. 15

Prin lege organică pot fi atribuite şi alte competenţe „Ţinutului Secuiesc” sau judeţelor decât cele prevăzute în prezentul statut.

Art. 16

 În scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes regional, ori al furnizării în comun al unor servicii publice, judeţele pot delega din atribuţiile deliberative şi administrative ale lor către organele Ţinutului Secuiesc.

 Art. 17

(1) În judeţele Ţinutului Secuiesc învăţământul preuniversitar cu limba de predare română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de predare. Predarea celeilaltei limbi se efectuatează de profesori a căror limbă maternă este acea limbă. Predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în şcolile primare începând cu clasa a doua.

(2)  Limba germană respectiv romani poate fi folosit la cererea părinţilor în învăţământul primar, gimnazial sau liceal în localităţile unde prezenţa comunităţii respective o face necesară. Dacă comunitatea vorbitorilor de limbă germană sau romani depăşeşte 20% din numărul total al locuitorilor şi în şcolile cu limbă de predare română sau maghiară se va preda şi limba germană sau romani, după caz.

(3) Înscrierea unui elev într-o şcoală având oricare limba de predare se realizează doar prin simpla solicitare a părintelor sau a reprezentantului legal al copilului. Împotriva refuzului de înscriere părintele sau tutorele legal se poate adresa instanţei de contencios administrativ competent.

(4)   În inspectoratele şcolare din judeţele Ţinutului Secuiesc ponderea inspectorilor şcolari va reprezenta ponderea comunităţilor române respectiv maghiare din judeţ şi toţi inspectorii trebuie să cunoască ambele limbi.

(5) Ministerul Învăţământului va numi în funcţii de conducere ale inspectoratelor din alineatul precedent câte o persoană pentru fiecare funcţie din trei propuse de reprezentanţii consiliilor de administraţie al şcolilor (consiliilor şcolare) fiecărui grup lingvistic.

(6) Pentru funcţiile de inspector pentru învăţământul în limbă germană sau romani, Ministerul Învăţământului va numi câte o persoană de pe o listă care cuprinde trei propuneri venite din partea reprezentanţilor consiliilor de administraţie al şcolilor (consiliului şcolar) comunităţii lingvistice respective.

 (7) Pentru coordonarea activităţii din instituţiile de învâţământ din judeţ, consiliile de administraţie a tuturor şcolilor fiecărui grup lingvistic vor alege un consiliu şcolar compus din 21 de persoane.

(8) Pe teritoriul Ţinutului Secuiesc pot fi create universităţi numai după avizul favorabil al regiunii respectiv al judeţului interesat.

Art. 18

(1) Preşedintele Consiliului Judeţean exercită atribuţia de autoritate de securitate publică prevăzută în legile speciale corespunzătoare în ceea ce priveşte activităţile industriale periculoase sau de material exploziv, construcţie publică, agenţii, imprimării, în ceea ce priveşte organizarea ambulanţei, a reglementărilor de muncă, a ceea ce priveşte bolile mentale de toxicomanie, respectiv protejarea minorilor.

(2) Pentru exercitarea acestor atribuţii preşedintele Consiliului Judeţean poate solicita ajutorul poliţiei naţionale sau a poliţiei locale.

Art. 19

Măsurile care se doresc a fi luate de organele de stat pe motiv de ordine publică având influenţa de a suspenda sau limita validitatea atribuţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean în materie de ordine publică pot fi luate numai după avizul preşedintelui Consiliului Judeţean competent.

Art. 20

În interesul asigurării legii şi a reglementărilor subsecvente, preşedintele Ţinutului Secuiesc şi preşedinţii consiliilor judeţene pot solicita ajutorul poliţiei naţionale sau celei locale.

Art. 21

Consiliul Ţinutului Secuiesc şi cele ale judeţelor pot adopta norme de sancţionare în ceea ce priveşte respectarea normelor adoptate de consiliile respective.

Capitolul V

Organele Ţinutului Secuiesc

                   Art. 22

Organele Ţinutului Secuiesc sunt: consiliul Ţinutului Secuiesc şi preşedinţia Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 23

Consiliul Ţinutului Secuiesc este compus din membri consiliilor judeţene ale judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.

                   Art. 24

Consiliul Ţinutului Secuiesc exercită competenţele atribuite prin prezentul statut, de alte leg,  precum şi de către consiliile judeţene ale judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.           

                   Art. 25

(1)               Activitatea consiliului Ţinutului Secuiesc se desfăşoară în trei sesiuni care se ţin alternativ în reşedinţele judeţelor componente.

(2)               Noul consiliu se reuneşte la 20 de zile de la validarea consiliilor judeţene nou alese din Ţinutul Secuiesc, la convocarea preşedintelui în exerciţiu al Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 26

Membrii consiliului Ţinutului Secuiesc reprezintă întreaga regiune.

                   Art. 27

 (1) Consiliul Ţinutului Secuiesc îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi.

 (2) Preşedintele şi vicepreşedinţii sunt aleşi pe o perioadă de doi ani.

(3) Dacă pe prima perioadă de doi ani este ales un preşedinte aparţinător comunităţii maghiare, atunci pentru cea de-a doua perioadă de doi ani va fi ales un preşedinte aparţinător comunităţii romăneşti. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui.

 (4) În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau a vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă cu respectarea prevederilor alin (3).

 (5) Vicepreşedinţii ajută activitatea preşedinelui care va alege vicepreşedintele care îi ţine locul în caz de absenţă sau de împiedicare a activităţii.

                   Art. 28

                   Activitatea consiliului Ţinutului Secuiesc se desfăşoară pe baza regulamentului propriu, adoptat cu majoritatea absolută a membrilor acestuia.

                   Art. 29

 (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului Ţinutului Secuiesc pot fi revocaţi cu majoritatea voturilor membrilor acestuia în caz de activitate necorespunzătoare.

 (2) Consiliul Ţinutului Secuiesc trebuie convocat de urgenţă dacă cel puţin o treime din consilieri solicită revocarea preşedintelui.

 (3) Dacă nici preşedintele nici vicepreşedinţii consiliului Ţinutului Secuiesc nu convoacă în 15 zile de la depunerea solicitării de revocare şedinţa extraordinară al consiliului, acesta se convoacă de preşedintele Ţinutului Secuiesc.

 (4) Dacă nici preşedintele Ţinutului Secuiesc nu convoacă în 15 zile de la expirarea termenului prevăzut în alineatul precedent, şedinţa extraordinară a consiliului Ţinutului Secuiesc se convoacă de către prefectul care are competenţă în verificarea legalităţii actelor consiliului.

                   Art. 30

  În cazul dizolvării prevăzut în art. 44 se vor organiza în cel puţin 3 luni alegeri parţiale pentru consiliile judeţene.

                   Art. 31

Consiliul Ţinutului Secuiesc este convocat de preşedintele acestuia în sesiuni ordinare în prima săptămână a lunilor februarie, iunie, respectiv octombrie sau în sesiuni extraordinare la solicitarea preşedinţiei Ţinutului Secuiesc sau a unei pătrimi a consilierilor în funcţie, precum şi în cazurile prevăzute de prezentul statut.

                   Art. 32

                   În domeniile normative care nu sunt de competenţa consiliului Ţinutului Secuiesc dar care reprezintă interes special pentru acesta, consiliul poate elabora proiecte de acte normative. Acestea vor fi trimise de către preşedinte Guvernului României pentru a fi prezentate în Parlament.

                   Art. 33

 (1) Preşedinţia Ţinutului Secuiesc este exercitată de preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului.  

(2) Compunerea preşedinţiei Ţinutului Secuiesc trebuie să fie conformă cu proporţia grupurilor etnice reprezentate în consiliul regional.

 (3) Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale.

                   Art. 34

 (1) Membrii preşedinţiei rămân în funcţie până la expirarea mandatului consiliului exercitând doar atribuţiile administrative curente până la numirea noii preşedinţii de către consiliul nou ales.

 (2) Membrii preşedinţiei aparţinători a unui consiliu judeţean dizolvat îşi exercită funcţia până la alegerea noului consiliu judeţean respectiv.

                   Art. 35

 Membrii preşedinţiei care nu îşi exercită corespunzător atribuţiile pot fi revocaţi de către consiliul Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 36

                   Dacă este necesară numirea unui nou preşedinte sau membru al preşedinţiei în urma decesului, demisiei sau a pierderii mandatului de către acesta, preşedintele, sau după caz, unul dintre vicepreşedinţi va convoca în 15 zile şedinţa extraordinară a consiliului.

                   Art. 37

 (1) Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea.

 (2) El participă la şedinţele guvernului la care sunt tratate probleme ce privesc Ţinutul Secuiesc. 

                   Art. 38

                   Preşedintele Ţinutului Secuiesc conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc.

                   Art. 39

                   Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive vicepreşedinţilor prin ordin publicat în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 40

(1)   Preşedinţia Ţinutului Secuiesc este organul executiv al acestuia, având următoarele competenţe:

a)      elaborarea normelor de aplicare a actelor normative adoptate de consiliu;

b)      activitate administrativă în probleme de interes regional;

c)      administrarea patrimoniului Ţinutului Secuiesc, controlul gestiunii banilor publici de nivel regional, a serviciilor publice regionale, alte atribuţii ce îi sunt conferite de prezenta lege sau alte acte normative;

(2)   Sediul preşedinţiei Ţinutului Secuiesc este în municipiul Târgu Mureş.

                   Art. 41

Preşedinţia Ţinutului Secuiesc trebuie să fie consultată despre instituirea şi reglementarea serviciilor naţionale de comunicaţii şi transport în care este interesat direct.

Capitolul VI

Organele judeţene

                   Art. 42

(1)   Autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este consiliul judeţean compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele consiliului judeţean ales prin vot direct.

(2)   Atribuţiile consiliului judeţean sunt cele prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001, precum şi cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi.

(3) Cu respectarea prevederilor constituţionale şi a principiilor de bază ale sistemului juridic din România, consiliul judeţean poate adopta cu majoritatea membrilor săi decizii în legătură cu forma şi structura de administrare a judeţului, raporturile dintre organele judeţene, organizarea de referendum judeţean.

(4) Normele juridice prevăzute în alineatul precedent pot fi supuse controlului constituţional în 30 de zile la solicitarea Guvernului.

 (5) Normele juridice prevăzute la alin (2) pot fi supuse unui referendum judeţean printr-o hotărâre specială a consiliului judeţean dacă în 3 luni de la publicarea acestuia un sfert din cetăţenii cu drept de vot din judeţ sau o treime din membri consiliului judeţean solicită acesta.

                   Art. 43

Consiliile judeţene din Ţinutul Secuiesc se aleg în conformitate cu prevederile legale în vigoare, asigurând totodată prezenţa ambelor comunităţi etnice.

                   Art. 44

(1)   Demisia majorităţii membrilor consiliului atrage dizolvarea acestuia şi organizarea a noi alegeri, având efect şi asupra conducerii executive al judeţului.

(2)   Consiliul judeţean poate fi dizolvat dacă din cauza imposibilităţii formării unei majorităţi devine nefuncţional.

                   Art. 45

În funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean este ales câte un reprezentant al comunităţii române şi maghiare.

                   Art. 46

Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul.

                   Art. 47

                   Preşedintele consiliului judeţean are competenţele prevăzute de art. 104 a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001. 

Capitolul VII

Adoptarea şi publicarea reglementărilor din Ţinutul Secuiesc

                   Art. 48

Proiectele de acte normative adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc sau consiliile judeţene sunt trimise către prefectul competent. Dacă în 30 de zile prefectul nu atacă norma în contencios administrativ, aceasta se publică şi intră în vigoare.

                   Art. 49

(1)   Dacă un proiect de act normativ poate atenta la egalitatea de drepturi dintre cetăţenii aparţinătoare diferitelor grupuri etnice sau menţinerii, protejării şi dezvoltării culturale şi de exprimare a identităţii etnice al acestor grupuri, majoritatea consilierilor aparţinători a unui grup etnic din consiliul Ţinutului Secuiesc sau consiliul judeţean pot solicita ca votul să aibă loc pe grupuri etnice.

(2)   Dacă votarea separată nu a fost acceptată sau propunerea de act normativ a fost adoptată împotriva votului a 2/3 a grupului etnic care a formulat solicitarea, majoritatea acestui grup poate solicita în 30 de zile Curţii Constituţionale controlul de constituţionalitate asupra normei respective.

                   Art. 50

Actele normative ale Ţinutului Secuiesc şi cele judeţene sunt publicate în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc în limba română şi în limba maghiară. Ele intră în vigoare la 7 zile de la publicare cu excepţia situaţiei în care norma prevede un alt termen. Câte un exemplar din buletinul oficial este trimis prefectului competent.

                   Art. 51

Legile, decretele şi hotărârile de guvern care interesează Ţinutul Secuiesc sunt publicate în limba maghiară în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc fără a prejudicia intrarea lor în vigoare.

Capitolul VIII

Colectivităţi locale

                   Art. 52

(1)                 În regulamentele de organizare şi funcţionare al instituţiilor publice locale vor fi prevăzute norme de reprezentare proporţională a grupelor etnice din localitatea respectivă în componenţa organelor instituţiilor respective.

(2)                 În comunele din regiunea Ţinutul Secuiesc fiecare comunitate etnică cu o pondere mai mare de 5% din locuitorii comunei respective are dreptul de a fi reprezentat în consiliul comunal.

Capitolul IX

Domeniul public şi patrimoniul Ţinutului Secuiesc şi a judeţelor acestuia

                   Art. 53

Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 54

(1)   Pădurile proprietate de stat din Ţinutul Secuiesc, minele, carierele de piatră şi exploataţii de turbă a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al Ţinutului Secuiesc.

(2)   Imobilele din proprietatea statului situate în Ţinutul Secuiesc sunt transferate în patrimoniul regiunii.

(3)   Modalitatea transferului de bunuri ale statului prevăzut mai sus se reglementează prin normele de aplicare a prezentei legi.

(4)   Bunurile imobile situate în Ţinutul Secuiesc care nu aparţin unei persoane, sau care nu revin de drept unei unităţi administrativ-teritoriale fac parte din patrimoniul Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 55

Judeţele, conform noilor reglementări pe teritoriul lor intră în posesia bunurilor şi drepturilor de natură imobiliară ale statului şi ale Ţinutului Secuiesc cu excepţia celor de interes militar a unor servicii cu caracter naţional sau de interes regional.

Capitolul X

Finanţele Ţinutului Secuiesc şi ale judeţelor acestuia

                   Art. 56

(1)   50% din impozitul pe transferul de proprietate a cotei părţi distribuite bugetului consolidat revine Ţinutului Secuiesc.

(2)   Taxa ipotecară colectată după bunurile situate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc revine judeţului.

(3)   De asemenea revine Ţinutului Secuiesc cota parte provenită din colectarea taxelor fiscale din următoarele taxe fiscale colectate pe teritoriul regiunii:

a)      90% din impozitul pe succesiune şi donaţie;

b)      20% din taxa pe valoarea adăugată, exceptând cele provenite din import;

c)      1/3 din cota parte din impozitul pe venit ce revine bugetului consolidat;

d)     90% din venitul realizat de Loteria Română şi taxă pe jocuri de noroc;

e)      5% din taxa pe valoarea adăugată realizată din import, colectat pe teritoriul regional.

                   Art. 57

Revine judeţului taxa colectată de trezorerie pe consumul de energie electrică de pe teritoriul judeţului respectiv.

                   Art. 58

În cazul concesionării marilor exploatări hidroelectrice existente pe teritoriul judeţului, statul va ceda 90% din redevenţa anuală prevăzută de lege.

                   Art. 59

Judeţele pot impune impozite şi taxe pe activitate turistică.

                   Art. 60

Ţinutul Secuiesc şi judeţele au dreptul de a institui prin hotărâre ale consiliilor respective o proprie fiscalitate în conformitate cu sistemul fiscal naţional, în domeniul activităţii lor specifice.

                   Art. 61

(1)   Sunt atribuite judeţelor cote părţi din taxele fiscale colectate pe teritoriul lor după cum urmează:

a)      90% din dreptul de înregistrare şi timbre precum şi redevenţele din concesiunile statului;

b)      90% din acciza aplicată pe produsele de tutun vândute pe teritoriul judeţului;

c)      70% din taxa de valoare adăugată, exceptând cele din import;

d)     40% din taxa pe valoarea adăugată pe bunuri provenite din import, colectat pe teritoriul lor;

e)      90% din acciza aplicată produselor petroliere vândute în staţiile de benzină situate pe teritoriul lor;

f)       90% din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu excepţia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor instituţii publice;

(2)   Valoarea cotelor părţi sus menţionate include şi veniturile care revin judeţului şi care sunt realizate conform dispoziţiilor legale ori administrative de birouri/puncte de lucru care nu se află pe teritoriul judeţului.

                   Art. 62

(1)   Pentru a adapta finanţele judeţelor autonome la obiectivele vizate şi exercitarea atribuţiilor lor se vor atribui fiecărui dintre ele o cotă parte care nu va depăşi 40% din taxa pe valoarea adăugată aferentă importurilor şi care au fost colectate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc.

(2)   Această sumă va fi împărţită între judeţe astfel:

a)      Covasna – 20%

b)      Harghita – 30%

c)      Mureş – 50%

(3)   Atribuirea sumelor se va realiza fără a afecta sumele destinate unor obiective specifice sau a prejudicia dispoziţiile articolului 15 al prezentului Statut ori normele de aplicare ale acestuia.

                        Art. 63

(1)   Pentru a putea face faţă exigenţelor bilingvismului, judeţele Ţinutului Secuiesc pot atribui cote părţi suplimentare anumitor comune.

(2)   Pentru a asigura finanţarea activităţilor comunelor prevăzute de lege, consiliile judeţene din Ţinutul Secuiesc vor atribui mijloace financiare adecvate comunelor determinate de comun acord de către preşedintele consiliului judeţean şi reprezentanţii comunelor interesate.

                   Art. 64

(1)   Ţinutul Secuiesc şi judeţele autonome contribuie la controlul fiscal al impozitelor pe venit al persoanelor cu domiciliul fiscal pe teritoriul lor.

(2)   În acest scop, înainte de 31 decembrie a anului precedent controlului fiscal, preţedinşia Ţinutului Secuiesc  şi consiliile judeţene pot semnala serviciilor financiare ale statului din regiune şi din judeţe date, fapte şi elemente esenţiale pentru a stabili o bază de impozitare mai corectă, furnizând toată documentele necesare stabilirii de dovezi.

(3)   Serviciile financiare ale statului din regiune şi din judeţe sunt obligate să comunice preşedinţiei Ţinutului Secuiesc sau, după caz, consiliului judeţean măsurile adoptate pe baza informaţiilor primite.

                   Art. 65

                   Ţinutul Secuiesc judeţele autonome şi unităţile administrative locale au buget propriu pe exerciţiul financiar al unui an calendaristic.

                   Art. 66

(1)   Proiectul de buget înaintat de preşedintele Ţinutului Secuiesc sau de preşedintele consiliului judeţean se adoptă prin hotărârea consiliului Ţinutului Secuiesc sau, după caz, al celui judeţean.

(2)   Diferitele capitole ale acestor bugete sunt adoptate cu majoritatea voturilor fiecărui grup etnic.

(3)   Capitolele de buget care nu au primit numărul de voturi necesare pentru a fi adoptate vor fi supuse, în trei zile dezbaterii unei comisii compuse din patru consilieri aleşi de consiliu pe întregul mandat al acestuia, în care fiecare comunitate are câte doi membri propuşi de comunitatea respectivă.

(4)   Comisia va adopta un raport în 15 zile cu majoritatea voturilor membrilor comisiei fără ca un membru să aibă un vot decident (decisiv).

(5)   Dacă în cadrul comisiei nici o propunere nu a obţinut majoritatea necesară adoptării, preşedintele consiliului Ţinutului Secuiesc sau, după caz, judeţean va trimite în 8 zile proiectul de buget şi toate actele necesare curţii de apel, respectiv tribunalului competent pentru a decide în 30 de zile asupra sumelor prevăzute în capitolele neadaptate.

(6)   Procedura de mai sus nu se aplică în cazul capitolelor de venit, a celor care privesc cheltuielile de investiţii înscrise pe baza dispoziţiilor specifice prevăzute de lege pentru exerciţiul financiar respectiv şi capitolelor necesare funcţionării normale ale organelor şi birourilor instituţiei respective.

(7)   Deciziile prevăzute în alineatele (4) şi (5) nu pot fi atacate la Curtea Constituţională.

(8)   Doar pentru articolele acceptate pe baza procedurii prevăzute în alineatele precedente, hotărârea de adoptare a bugetului poate fi contestată în justiţie de către guvern, dar numai pentru încălcarea prevederilor constituţionale şi ale prezentului statut.

(9)   Pentru adoptarea bugetului şi a execuţiei financiare al regiunii este nevoie de votul majorităţii consilierilor din fiecare judeţ.

             Art. 67

(1)   Chiar dacă schimbul de produse cu străinătatea poate fi limitată şi se autorizează de organele competente ale statului, Ţinutul Secuiesc are dreptul de a autoriza astfel de activităţi între limitele fixate de comun acord cu guvernul.

(2)   În cazul în care schimbul de produse cu străinătatea are la bază contingente care au consecinţe asupra economiei Ţinutului Secuiesc, cota parte din contingentul exportat sau importat trebuie să fie fixat de comun acord între guvern şi preşedinţia Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 68

(1)   Dispoziţiile adoptate la nivel naţional în ceea ce priveşte controlul valutar sunt aplicabile şi Ţinutului Secuiesc.

(2)   Statul pune la dispoziţia Ţinutului Secuiesc pentru acoperirea necesarului importurilor regiunii o cotă parte de valută din diferenţa pozitivă dintre valuta realizată din export şi cea folosită pentru import.

Capitolul XI

Raporturile dintre stat, Ţinutul Secuiesc şi judeţe

                   Art. 69

(1)   În fiecare judeţ este numit un prefect.

(2)   Atribuţiile prefectului:

a)      Coordonează în conformitate cu directivele primite de la Guvern exercitarea atribuţiilor statului în judeţ şi supraveghează bunul mers al serviciilor respective cu excepţia administrării justiţiei, a apărării şi a căilor ferate, precum şi atribuţiile care revin preşedinţiei Ţinutului Secuiesc;

b)      Supraveghează exercitarea de către judeţ şi alte instituţii publice locale a funcţiilor delegate către ele de către stat şi comunică observaţiile eventuale preşedintelui consiliului judeţean;

(3)   Controlul de legalitate ale actelor adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc se face în 30 de zile de către prefectul judeţului în care a avut loc şedinţa consiliului.

(4)   Controlul de legalitate ale actelor administrative ale preşedinţiei Ţintului Secuiesc se exercită de prefectul judeţului Mureş.

                   Art. 70

(1)   În privinţa menţinerii ordinii publice prefectul răspunde în faţa ministerului de interne.

(2)   În acest scop el poate folosi forţele poliţiei statului şi ale jandarmeriei şi alte forţe armate cu respectarea prevederilor normelor legale de ordine publică şi securitate naţională.

(3)   Atribuţiile ministerului de interne acordate de legea în vigoare nu pot fi schimbate.

                   Art. 71

(1)   În judeţele Ţinutului Secuiesc se instituie funcţii civile distincte pentru cariera funcţionarului public din administraţia de stat sau judeţană. Aceste funcţii sunt determinate pe baza organigramelor serviciilor respective şi care se întocmesc în scopul unor măsuri adecvate pentru a garanta existenţa personalului necesar.

(2)   Prevederile alineatului precedent nu se aplică pentru direcţiile administraţiei de interne a personalului de securitate publică şi nici personalului administrativ din Ministerul de Apărare.

(3)   Posturile prevăzute în alineatul (1) considerate a fi de carieră sunt rezervate cetăţenilor aparţinătoare fiecărui grup etnic ţinând cont de compoziţia etnică a judeţului rezultată din ultimul recensământ.

(4)   Atribuirea posturilor rezervate cetăţenilor aparţinători comunităţilor etnice din judeţ până la nivelul prevăzut de alineatul precedent se va face treptat odată cu vacantarea posturilor.

(5)   Stabilirea persoanelor pe funcţiile prevăzute în alineatul (1) este garantat cu excepţia persoanelor care îndeplinesc o funcţie pentru îndeplinirea căreia este nevoie de perfecţionare continuă.

(6)   Dispoziţiile articolelor precedente sunt aplicabile şi personalului din judecătorii, tribunale şi curţi de apel, respectiv a celor din parchetele de pe lângă acestea.

                   Art. 72

(1)   Ţinutul Secuiesc are dreptul de a fi reprezentat în Parlamentul European respectiv Parlamentul României având totodată dreptul ca pe baza deciziei consiliului regional să înfiinţeze şi să finanţeze reprezentanţe pe lângă instituţiile Uniunii Europene.

(2)   În acord cu prevederile alineatului precedent şi principiul constituţional al reprezentativităţii în delegaţia României la Parlamentul European cel puţin 2 locuri vor fi asigurate Ţinutului Secuiesc. Pentru aceste 2 locuri alegerile în Parlamentul European se vor organiza în acelaşi timp cu cel de pe raza întregului teritoriu al ţării, dar separat cu participarea rezidenţilor Ţinutului Secuiesc.

(3)   În organismele Uniunii Europene de reprezentare a autorităţilor publice locale delegaţia României va avea o prezenţă proporţională a Ţinutului Secuiesc, dar nu mai puţin de o persoană.

Capitolul XII

Organele judiciare

                   Art. 73

(1)   În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o curte de apel cu reşedinţa în municipiul Târgu Mureş prin reorganizarea curţilor de apel Târgu Mureş şi Braşov.

(2)   Prin reorganizarea prevăzută în alineatul (1), competenţa Curţii de Apel Târgu Mureş se extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai aparţine de competenţa Curţii de Apel Braşov. 

                   Art. 74

(1)   Jumătate dintre magistraţii de la Curtea de Apel Târgu Mureş respectiv tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş şi a judecătoriilor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Târgu Mureş, Sângerorgiu de Pădure trebuie să aparţină comunităţii româneşti, iar cealaltă jumătate comunităţii maghiare.

(2)   Cel puţin 20% dintre magistraţii judecătoriilor Topliţa, Sighişoara, Reghin, Târnăveni, Luduş trebuie să aparţină comunităţii maghiare.

(3)   Procentele prevăzute în alineatele precedente se vor realiza treptat odată cu vacantarea posturilor de magistraţi.

(4)   Preşedinţia instanţelor este asigurată alternativ pe o perioadă de 2 ani de reprezentanţii judecătorilor celor două comunităţi. Preşedinţii sunt numiţi de către preşedintele ţării la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

                   Art. 75

 Un judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune.

                   Art. 76

Preşedintele Ţinutului Secuiesc prin delegarea de competenţă de către preşedintele ţării cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind organizarea judiciară va numi, destitui, revoca mediatorii din regiune.

                   Art. 77

Actele administrative ale instituţiilor şi organelor administraţiei publice cu sediul în Ţinutul Secuiesc care ating principiile de egalitate dintre cetăţenii aparţinători diferitelor grupuri etnice pot fi contestate în faţa secţiei contenciosului administrativ de pe lângă curtea de apel de către consiliul Ţinutului Secuiesc sau cel judeţean, iar în cazul măsurilor luate de comune în faţa tribunalelor judeţene de către consiliul comunal (consiliul consilierilor comunal din judeţ) dacă prejudiciul este recunoscut de majoritatea grupului etnic al consiliului care se simte lezat.

Capitolul XIII

Controlul exercitat de Curtea Constituţională

Art. 78

(1)   Fără a prejudicia dispoziţiile prezentului statut, actele normative de ordin general ale consiliului Ţinutului Secuiesc sau ale judeţelor pot fi contestate în faţa Curţii Constituţionale pentru încălcarea prevederilor Constituţiei sau a prezentului statut ori a principiului de egalitate între grupurile etnice.

(2)   Dreptul de contestare este al Guvernului.

(3)   Actul normativ general al Ţinutului Secuiesc mai poate fi contestat de către un consiliu judeţean al regiunii, iar actele normative generale ale judeţului pot fi contestate de consiliul Ţinutului Secuiesc sau de un alt consiliu judeţean din regiune.

Art. 79

(1)   Legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului pot fi contestate de către preşedintele Ţinutului Secuiesc sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al minorităţilor etnice. Contestaţia va fi trimisă Avocatului Poporului care este obligat să sesizeze Curtea Constituţională.

(2)   Dacă statul împietează printr-unul din actele sale asupra domeniului de competenţă atribuit prin prezentul statut Ţinutului Secuiesc sau judeţelor acestuia, regiunea sau judeţul interesat poate solicita Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului de competenţă.

(3)   Solicitarea este înaintată de preşedintele Ţinutului Secuiesc sau al consiliului judeţean.

Capitolul XIV

Folosirea (utilizarea) limbii maghiare

       Art. 80

(1)   Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în Ţinutul Secuiesc. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. 

(2)   Toate diplomele, documentele, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară.

(3)   Toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale.

         Art. 81

(1)   Cetăţenii au dreptul de obţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu  cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia.

(2)   Toate persoanele în cadrul relaţiilor lor cu administrarea justiţiei, ministerul public, notariate şi registre publice au dreptul să folosească una din cele două limbi oficiale după alegerea lor în toate acţiunile judiciare, notariale sau în legătură cu registrele organizate de stat şi de a primi toate documentaţiile oficiale editate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc în limba aleasă de aceştia, fără ca acesta să aibă cheltuieli suplimentare sau întârzieri procedurale din raţiunea limbii utilizate. Nici o traducere nu poate fi solicitată cetăţeanului.

(3)   Cu excepţia cazurilor prevăzută de normele de aplicare privind folosirea celor două limbi în cazul actelor destinate tuturor cetăţenilor rezidenţi din regiune, în cazul actelor individuale chiar destinate unui public larg sau mai multor servicii, folosirea separată a uneia sau alteia dintre limbi este recunoscută. În cadrul instituţiilor de tip militar, limba română este unica limbă oficială.

(4)   Pentru garantarea dreptului la obţiune lingvistică, judecătorii, procurorii, notarii, responsabilii de la registrul comerţului, evidenţa populaţiei, cartea funciară, personalul din serviciile administraţiei judiciare pentru a putea obţine un serviciu în aceste instituţii pe teritoriul Ţinutului Secuiesc trebuie să justifice conform prevederilor legale că posed cunoştiinţe suficiente ale ambelor limbi care îi fac apţi să-şi exercite atribuţiile corespunzătoare activităţii lor.

(5)   Pentru a garanta dreptul la obţiune lingvistică, serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale cu activitate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, trebuie să dovedească că personalul angajat posedă cunoştiinţe suficiente ale celor două limbi pentru a putea exercita atribuţiile pe care le au în legătură cu activitatea profesională.

(6)   Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică.

                   Art. 82

Administraţiile publice din regiune trebuie să folosească în raportul lor cu cetăţenii vorbitori de limbă maghiară limba maghiară, precum şi toponimele maghiare.

Capitolul XV

Dispoziţii tranzitorii şi finale

  Art. 83

(1)   Prezentul Statut poate fi modificat prin procedura prevăzută legilor constituţionale.

(2)   Iniţiativa de modificare a prezentului Statut poate reveni şi consiliului Ţinutului Secuiesc la propunerea consiliilor judeţene din Ţinutul Secuiesc.

(3)   Proiectele de modificare înaintate de Guvern sau iniţiativele legislative depuse de parlamentari sunt transmise consiliului Ţinutului Secuiesc şi consiliilor judeţene care trebuie să-şi dea avizul în cel mult 2 luni. Avizul consiliului Ţinutului Secuiesc este un aviz conform.

(4)   Modificările aduse statutului nu sunt supuse în toate cazurile referendumului naţional.

Art. 84

(1)   Populaţia unităţii administrativ-teritoriale din judeţele Ţinutului Secuiesc poate decide, într-un interval de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, solicitarea apartenenţei la un alt judeţ limitrof.

(2)   Populaţia unităţii administrativ-teritoriale din judeţele limitrofe Ţinutului Secuiesc poate decide, într-un interval de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, solicitarea apartenenţei la un judeţ limitrof din Ţinutul Secuiesc. Această solicitare va putea fi înaintată Parlamentului numai după consultarea prin referendum a populaţiei judeţului din Ţinutul Secuiesc.

(3)   Parlamentul va dezbate în procedură de urgenţă legea de modificare a limitelor judeţelor în cauză.

  Art. 85

(1)   Fără a prejudicia dispoziţiile art. 82, dispoziţiile din Capitolul X şi cele ale art. 11 pot fi modificate printr-o lege ordinară la solicitarea comună a Guvernului şi a consiliului Ţinutului Secuiesc sau după caz, al consiliului judeţean competent.

(2)   Dispoziţiile articolelor 27 şi 44 pot fi modificate printr-o lege organică la solicitarea comună a Guvernului şi al consiliului Ţinutului Secuiesc sau, după caz, al consiliului judeţului interesat.

Art. 86

Până la intrarea în vigoare a normelor de aplicare a prezentului Statut şi a normelor necesare adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc respectiv consiliile judeţene, competenţele statului rămân în vigoare.

 Art. 87

Normele de aplicare a prezentului Statut vor fi aprobate prin hotărâre de Guvern după consultarea unei comisii compusă de 12 membri din care 6 reprezentanţi ai Guvernului şi câte 2 reprezentanţi ai fiecărui judeţ.

 Art. 88

Normele de aplicare prevăzute în articolul precedent vor fi adoptate în 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Statut.

Art. 89

(1)   Lista bunurilor mobile şi imobile care aparţin patrimoniului de interes naţional excluse din competenţa decizională a regiunii sau a judeţului se întocmeşte de Ministerul Culturii într-un interval de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2)   Normele de aplicare al articolului 17 din prezentul Statut se elaborează de Ministerul Învăţământului şi se adoptă de Guvern în 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3)   Dacă normele prevăzute la alineatul precedent nu au fost adoptate, judeţele pot adopta hotărâri administrative privind funcţionarea instituţiilor prevăzute la art. 17.

Art. 90

Traducerea în limba maghiară a textului Legii Statutului special al Ţinutului Secuiesc se publică în Monitorul Oficial al României şi în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc.

 Art. 91

(1)   Până la validarea consiliilor judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş rezultate din primele alegeri ordinare locale naţionale de după intrarea în vigoare a prezentului statut, consiliul regional va fi compus din membrii consiliilor judeţeni în funcţie.

(2)   În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi vor fi aleşi membrii preşedinţiei interimare a Ţinutului Secuiesc, dintre consilierii judeţeni în funcţie.

(3)   Preşedinţia interimară a Ţinutului Secuiesc va fi în funcţie până la alegerea noului Consiliu, după validarea consiliilor judeţene rezultate din primele alegeri locale naţionale de după intrarea în vigoare a prezentului statut.

 Art. 92

Statutul special al judeţelor Ţinutului Secuiesc precum şi al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară al acestora poate fi desfiinţat numai printr-o lege constituţională şi numai în urma unui referendum organizat în Ţinutul Secuiesc cu această temă. Decizia referendumului este considerată valabilă numai dacă o majoritate de 50% (2/3) din numărul total a persoanelor înscrise pe listele electorale votează pentru desfinţarea statutului special.

| frontpress

| realitatea.net

UDMR trebuie interzis la fel ca PCR si scos in afara legii

Romania are nevoie de politicieni patrioti pentru ca marea majoritate a politicienilor romani actual sunt lasi sau sunt vanduti si tradatori. UDMR trebuie scos in afara legii dupa modelul interzicerii Partidului Comunist Roman.

Inca de la infiintarea sa aceasta grupare a dus un razboi al nervilor, o continuua sfidare la adresa Romaniei si a romanilor. Totusi aici inca mai este Romania si nu Ungaria. Toate celelalte minoritati inteleg asta si nu au aceleasi pretentii impertinente si neconstitutionale.Si sunt in tara noastra minoritati chiar mai numeroase decat maghiarii, spre exemplu minoritatea roma, care nu actioneaza subversiv impotriva statului unitar national roman asa cum o face UDMR.

O grupare care militeaza ca mormintele bunicilor mei aflate la 700 de km de locul in care locuiesc acum sa se afle curand intr-o noua tara este ILEGALA! O formatiune politica ce este creata pe criterii etnice si care militeaza pentru dezmembrarea statului este ILEGALA!

O grupare a carui lider a fost numit minstru al culturii si care a alocat 98% din fonduri catre monumente maghiare si doar 2% pentru cele romanesti este ILEGALA! O grupare care promoveaza cu fanatism atitudini si ideologii extremiste, iredentiste si soviniste este ILEGALA!

O grupare care a santajat fiecare guvernare din Romania si s-a opus reformelor cu fiecare ocazie pe care a avut-o este ILEGALA!

Aceasta grupare a sapat continuu la fundatia statului unitar national roman ba chiar au atacat adeseori pana si Constitutia Romaniei! Politicienii romani care au permis atacurile acestei formatiuni impotriva Constitutiei Romaniei sunt de asemenea si ei tradatori!

Semnati petitia  prin care cerem desfiintarea UDMR dupa modelul interzicerii Partidului Comunist Roman.

| Buciumul

Astăzi se împlinesc 73 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, una din cele mai mari tragedii din istoria poporului român.

Mirajul muncii bine plătite peste hotare poate, câteodată, sfârşi prost. Profitând de disperarea românilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, angajatorii împing relaţia cu angajaţii până în pragul sclaviei. Sute de persoane au picat în plasa grupărilor care conduc ilegal muncitori în străinătate.

După ce luna trecută procurorii DIICOT au identificat peste 50 de români care au fost duşi în Germania de o reţea de traficanţi de personae din Bacău şi i-au forţat să muncească fără să fie plătiţi sau hrăniţi corespunzător, anchetatorii au identificat recent încă 20 de victime ale aceleiaşi reţele. Potrivit ziaruldebacau.ro, inginerul băcăuan Ionel Dura, aflat în prezent în arest preventiv, împreună cu tatăl său şi cu alţi complici, ar fi înşelat şi exploatat pe parcursul a doi ani sute de persoane. El racola oameni disperaţi, fără venituri sau cu situaţii materiale precare, neinstruiţi şi dispuşi să accepte să plece la muncă în străinătate, le promitea un loc de muncă în construcţii foarte bine plătit (1500 de euro pe lună), dar odată ce ajungeau în Berlin, oamenii erau forţati să muncească fără plată, agresaţi să hrăniţi necorespunzător. Pentru a împiedica plecarea muncitorilor, traficanții le confiscau actele de identitate sub pretextul că le vor face contracte de muncă.

Îşelaţi în Germania

Un grup de 20 români, care a emigrat la mijlocul lunii martie 2013, ajunşi în Germania, au semnat un set de hârtii în germană, iar cum nu ştiau limba nu au ştiut ce semnează. Au crezut ce li s-a spus – că este vorba despre documentaţia necesară obţinerii dreptului de muncă. În primele luni au fost plătiţi pentru ceea ce munceau. Mult mai puţin decât ar câştiga un angajat german, dar au primit, la fiecare două săptămâni, câte 650 de euro. Până prin iulie, când li s-a spus că vor fi plătiţi o dată pe lună. Aşa au început amânările şi tot de atunci au pornit ameninţările – că dacă vine poliţia sau fiscul, să nu pomenească de numele angajatorilor sau al şefilor, să nu spună nimănui că muncesc 12 ore pe zi ci opt, să nu se plângă nimănui de condiţiile de muncă sau de amânarea plăţilor. În caz contrar, li s-a spus, vor fi trimişi înapoi acasă. Între timp, muncitorii români au luat legătura şi cu Ambasada României din Berlin, care încearcă să medieze între angajatori şi angajaţi. continuare »

„Trezeşte-te, popor român, trezeşte-te român adormit şi nu lăsa să se şteargă dintr-o trăsătură de condei, tot ce ţi-au lăsat părinţii, nu îţi lăsa copiii pe drumuri, sclavi ai celor ce nici nu existau pe când tu ştiai să scrii.”

Aţi distrus Armata României! Aţi compromis Jandarmeria Română, transformând-o în instrument de pază al scaunelelor oficiale

De 24 de ani, Ţara a devenit arena de circ a trădătorilor şi neisprăviţilor hămesiţi după averi şi putere. Ce-aţi făcut domnilor membri ai guvernelor postdecembriste şi ai Parlamentului României pentru poporul român? Nimic bun! Între două reprize de somn în fotolii, între două recepţii pe la ambasade, între două băi de mulţime şi între două delegaţii aiurea, pe banii statului român, aţi vândut economia „ceauşistă”, românească, pe care nu doar Ceauşescu a ridicat-o la nivelul la care era în ʼ89. Părinţii şi bunicii noştri, vârstnicii de azi au clădit-o, cu sânge, trudă şi sudoare. Ce-aţi făcut voi cu ea? Aţi denumit-o „grămadă de fiare vechi”, aţi etichetat-o energofagă, nerentabilă… aţi distrus-o, aţi demolat-o şi aţi vândut-o en gros şi en detail, ca să vă umpleţi propriile buzunare, să vă faceţi vile în ţări exotice, să vă petreceţi concediile la Monte Carlo, la Las Vegas sau „unde a-nţărcat mutu iapa”. Mass-media abundă de cazuri ale căror protagonişti sunt bişniţarii de ieri – barosanii de azi, „baronii”, „talibanii”, „mogulii”, fiecare după numele de botez. O serie de asemenea orătănii, agăţaţi de pârghiile puterii au jumulit, în timp record, toate bunurile naţionale la care au avut acces. Dacă furi un ou, un bou sau o fabrică, tot furt se cheamă, în orice legislaţie a lumii, dar la noi, cine fură un ou, primeşte „cadou” câţiva ani de puşcărie – „cu executare”. Cine fură un combinat sau o fabrică, primeşte… „cu suspendare”, adică, „mai poftiţi pe la noi!”. Halal dreptate! Bogăţiile Ţării le-aţi vândut străinilor, iar episoadele Pungeşi, Roşia Montană – şi multe altele pe care le acoperiţi cu „inginerii” şi minciuni – le-aţi „temperat” cu forţa jandarmilor.

În timp ce steagurile străine flutură lejer, arborarea drapelului naţional a devenit un act temerar

După cum puteţi constata, în România anului 2014 se rescrie istoria, şi nu oricum. Menirea jandarmilor este să apere Ordinea, să protejeze cetăţenii ţării şi interesele lor, nu să-i molesteze şi să-i transforme în infirmi. Voi aţi făcut din Jandarmeria Română un instrument de pază pentru propriile scaune, aţi compromis-o iremediabil în ochii poporului. Aţi distrus Armata României. La graniţa Ţării, Ivan şi Unchiul Sam îşi arată muşchii. Cine ne va apăra în caz de război? N.A.T.O., veţi spune. Aşa au zis şi „aliaţii tradiţionali” ai României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, până i-au înghesuit nemţii. Apoi, „Scapă cine poate!”. Voi, profitorii, vă veţi lua catrafusele şi „Radu” vă va chema. Vor rămâne proştii să se descurce cum or putea! continuare »

Romanul lui Sergiu Ciocârlan, ROMÂNIA FURATĂ – RAPORTUL COMISARULUI EUROPEAN SAMUEL SCHEIB, la prima vedere, pare doar un roman. Acţiunea se petrece pe mai multe planuri, începând cu cel al controlui persoanei umane, fără frontiere, la frontiera unei ţări, prin tehnologia biometrică şi a tehnicii de scanare avansată, a călătorilor, fără ca aceştia să mai prezinte un paşaport sau act de identitate, ci însăşi corpul lor este folosit, ca obiect de identificare, cu o eficienţă uimitoare, întrucât „într‑o fracţiune de secundă irişii fură scanaţi şi uşile se deschiseră instantaneu” şi continuând cu planul europenizării cu orice preţ, al mondializării fără Dumnezeu şi împotriva intereselor naţionale şi sfârşeşte, cu încercarea unora, de a demola şi des-biserici Ortodoxia din interior, cu ajutorul elitelor culturale ortodoxe.

Având în vedere că, aceaste acţiuni se petrec deja în lume, iar tehnologia RIFD precum şi scanarea persoanei umane, sunt deja implementate în UE, romanul devine o realitate, ce depăşeşte deja ficţiunea.

Partea care şochează este tocmai ceea ce hotărăşte, Consiliul Suprem, atunci când spune răspicat: „sunt două direcţii pe care trebuie să insistăm. Prima este aceea a redefinirilor şi a noilor receptări prin care trebuie să oferim societăţii actuale opţiuni de desprindere definitivă din plasma lumii vechi. Iar a doua direcţie este aceasta: cât timp existăm noi, lumea veche trebuie strânsă într‑o insulă şi aruncată în pustietatea unui ocean. Noi suntem lumea nouă! Noi trebuie să fim creatorii omului recent! Am ajuns la sfârşitul istoriei şi tocmai de aici începem noi să construim”! (p. 9). continuare »

Cu durere a fost desprinderea Părintelui Justin de lângă noi. Și iată că au trecut deja 9 luni de la plecarea sfântului la Mirele Ceresc. A trecut mult timp și nouă ne-a rămas tot mai puțin pentru a îndupleca pe bunul Dumnezeu să-și întoarcă fața către noi, către neamul românesc, către întreaga omenire. Lupta de-o viață a Părintelui a fost în acest sens, purtată îndeosebi prin mărturisirea Adevărului cu orice preț și prin jertfa maximă pentru semenii săi. Spuneam că mai avem puțin timp rămas, căci Părintele înainte de a trece la Domnul a lăsat un cuvânt profetic: Mai sunt 12 luni de libertate şi va veni urgia. Timp de pocăință avem, căci Domnul ne dă până în ultima clipă a vieții nădejdea mântuirii. Important este să fim pe Cale, pe aceeași cale pe care a mers și Părintele, urmându-i învățătura. Sfinte Părinte Justin stăruie la Hristos Împăratul Luminii cu rugăciuni pentru poporul tău.

Dreapta credință

Geniul Ortodoxiei stă în capacitatea de a fi în acelaşi timp sobornicească şi naţională, adică putând să-i cuprindă pe toţi ortodocşii într-o unitate superioară, în Hristos Iisus şi în Biserica Tradiţiei, fără a ştirbi identitatea naţională, ci transfigurându-le însuşirile şi zestrea. Acest model este unic în istorie şi aparţine numai Ortodoxiei. a venit acum ecumenismul. Poate cândva o fost vreo intenţie bună, nimic de spus. Dar iată unde a degenerat această intenţie! Unde s-a ajuns! Ce încredere să avem noi în acest ecumenism, când, aşa cum spune şi Părintele Stăniloae, romano-catolicii au făcut din problema reunirii bisericilor un obiect de târguială confesională? Pe ei prea puţin îi interesează să fie în adevăr, la ei primează supremaţia papei. Aşadar să nu ne facem părtaşi la erezie, ci mai bine să murim muceniceşte pentru adevărul Bisericii lui Hristos, după cum spune şi troparul: „Sfinţilor mucenici, care bine v-aţi nevoit şi v-aţi încununat, rugaţi-vă Domnului să se mântuiască sufletele noastre”.Mântuirea este aşadar doar în Biserică, şi nu în afara ei sau în vreo altă pseudo-biserică. Singura Biserică adevărată rămâne Biserica Ortodoxă. continuare »