Tag Archives: Areopag

O noua carte dedicata Parintelui Adrian Fageteanu: Viata mea. Marturia mea

Parinte, v-ati nascut pe 16 noiembrie 1912… Va rugam sa ne vorbiti despre parintii dumneavoastra, despre tatal dumneavoastra, preotul Mihail, si mama Aurora, din Deleni…

As putea sa va spun ceva…

Sa incepem cronologic, daca ati fi de acord.
De cand eram mic, sau de cand?
Da. Sau, daca stiti si despre stramosii lor, din Bucovina.

Da, va spun. Tatal meu s -a numit Mihail. El mi-a povestit odata, plangand, ceva din viata lui. La 5 ani i-a murit mama, iar la 8 ani i a murit tatal. Dar el avea un fratior cu doi ani mai mic ca el. Iar fratiorul plangea sa-i dea papa. De unde sa -i dea, daca nu avea nici tata, nici mama? Nici el n-avea ce manca, ce sa-i dea fratiorului? Si atunci, ce i-a venit in minte lui taica meu, cand era copil si el? Mi-a spus el, plangand, ca a cazut in genunchi la icoana Mantuitorului, si a vorbit cu Mantuitorul asa: „Doamne, Doamne! Tanti Ileana are vaca, matusa de dincoace de gard are capra, cealalta are cutare… Doamne, da mi si mie ceva, ca sa dau papa la fratior!” El spunea ca a cazut in genunchi la icoana Mantuitorului si a vorbit cu El, cum am vorbit eu, o data, cu Stefan Voda la Putna. Tot direct am vorbit, nu prin translator, si i-am spus: „Maria Ta, ce ai facut de i-ai putut birui pe tatari, pe unguri, pe mahomedani, pe toti, si noi, romanii de acum, suntem robii jidovimii?” Asa i-am spus lui Stefan, la mormant, copil fiind – elev de liceu. Directorul ne-a dus cu tot liceul in excursie la Putna. continuare »

Editura Areopag a lansat o carte pentru copii: Palatul povestilor pentru copiii mari si mici

Va recomandam ultima aparitie a Editurii Areopag – Palatul povestilor pentru copiii mari si mici. Adulţii o pot citi integral pe adresa palatulpovestilor.blogspot.com. Este o carte de poveşti în care modernul se îmbină cu tradiţionalul într-un mod reuşit. Copiii vor înţelege de ce trebuie să se ferească de dependenţa de televizor sau de calculator, prin poveşti adecvate – nu prin texte moraliste care nu ajung la inimă. Sunt poveşti despre iubirea de părinţi şi bunici, despre iubirea de fraţi şi prieteni, despre iubirea de Dumnezeu. E foarte important ca un număr cât mai mare de educatoare, învăţătoare, profesori şi chiar preoţi să afle de ea, pentru a o recomanda părinţilor. În condiţiile în care majoritatea cărţilor şi desenelor animate fură copilăria, această carte oferă altceva…

Primul text este adaptarea unei poveşti pe care fiul meu a scris-o când avea opt ani – Când poveştile dispar. Am adaptat povestea lui, pentru a fi mai uşor de receptat de o categorie cât mai largă de cititori. Şi asta pentru că, într-adevăr, poveştile din această carte se adresează copiilor mici, de vârsta grădiniţei, dar şi celor mari, care au devenit părinţi sau chiar bunici. continuare »