Tag Archives: Baia Mare

Ruşii ne vor moartea mai urgent decât americanii: La Baia Mare se va exploata aur prin cianurare

Mihail Prokhorov (centru) este proprietarul celei mai importante companii aurifere din Rusia - Polyus Gold, care a cumparat fosta uzina» Fosta uzina “Aurul” Baia Mare, aflata in proprietatea magnatului rus Mihail Prokhorov, reia extractia de aur prin metode pe baza de cianura. Practic, langa Baia Mare ar urma sa functioneze un complex industrial de genul celui pe care compania Rosia Montana Gold Corporation vrea sa il construiasca in Muntii Apuseni.

» Prokhorov, etichetat de Forbes drept cel mai bogat om din Federatia Rusa, este unul din oligarhii apropiati premierului Vladimir Putin. El planuieste sa dea cat mai repede drumul afacerii si anunta investitii de aproximativ 100 de milioane de euro.

» Uzina “Aurul” a fost in centrul celui mai mare scandal de poluare din istoria recenta a Romaniei: in anul 2000, apele cu cianura ale unui iaz de decantare din apropierea Baii Mari au poluat masiv raul Tisa, iar din acel moment activitatea fabricii de prelucrare a aurului a fost oprita.

Fosta uzina “Aurul” din Maramures, aflata in posesia rusilor de la Polyus Gold, urmeaza sa isi redeschida portile. Societatea controlata de magnatul Mihail Prokhorov si-a anuntat deja intentia de a incepe activitatile de procesare a minereurilor neferoase din zona, folosind metode pe baza de cianura. Insa, pana la inceperea procesului de prelucrare a minereului de pe haldele de steril din Maramures si exploatarea unor perimetre miniere din judetele Maramures si Satu Mare, noii patroni ai “Aurului” maramuresean asteapta avizul final de functionare din partea autoritatilor de mediu. Pentru ca acest lucru sa se intample, proprietarii rusi ai “Aurului” trebuie sa investeasca masiv pentru a atinge standardele europene de mediu. In acest context, rusii au anuntat deja o investitie de aproximativ 100 milioane euro in tehnologii de prelucrare a minereurilor neferoase, in urma carora ar putea rezulta “cantitati apreciabile de aur si argint”.

Potrivit sefului Garzii de Mediu Maramures, Calin Crisan, obtinerea autorizatiei de mediu de catre rusi nu este deloc imposibila, insa cu anumite conditii. “Normele europene prevad ca tehnologia folosita pentru prelucrarea aurului cu ajutorul cianurilor trebuie sa duca la o concentratie de 10 miligrame de cianura pe litru de apa in lichidul care iese din instalatia industriala pentru a fi depozitat in iazul de decantare. Aici, in acest iaz, cea mai mare parte a cianurii este descompusa sub actiunea naturala a razelor ultraviolete continute in lumina solara. Restul cianurii ar trebui oprit de statia de epurare, pe care investitorii rusi s-au angajat sa o construiasca”, ne-a spus Crisan.

Proiectul a starnit deja reactii

Practic, langa Baia Mare ar urma sa functioneze un complex industrial de genul celui pe care compania Rosia Montana Gold Corporation vrea sa il construiasca in Muntii Apuseni. Proiectul de la Rosia Montana a fost indelung contestat de organizatiile ecologiste, dar si de catre istorici. Nu acelasi lucru s-a intamplat insa cu proiectul rusesc din zona Baii Mari. Acesta nu a fost insa criticat vehement, cu toate ca exploatarea cu cianuri ar urma sa fie facuta in imediata apropiere a unuia dintre cele mai populate orase din Transilvania, Baia Mare. Doar Stephanie Roth, considerat unul dintre cei mai cunoscuti opozanti ai proiectului Rosia Montana, a luat atitudine impotriva preconizatei reluari a extragerii aurului cu cianura in Baia Mare. Acesta invoca in sprijinul opozitiei sale poluarea raului Tisa din anul 2000. “Exista o coalitie formata din mai multe organizatii neguvernamentale, numita «Romania Fara Cianura». Noi militam pentru interzicerea totala a folosirii cianurilor in domeniul acesta, pentru ca exista si alte modalitati de a obtine aurul, fara cianura. Prin definitie, cianura este toxica si nimeni nu ne poate convinge de contrariu”, a spus Roth. De asemenea, The Jamestown Foundation si Eurasia Daily Monitor au remarcat faptul ca autoritatile romane se pregatesc sa permita exploatarea aurului cu ajutorul cianurilor in cazul rusilor care detin fabrica din Baia Mare, in timp ce tergiverseaza avizarea proiectului minier de la Rosia Montana, detinut de canadieni si americani. Blocarea ex-ploatarii aurului in Muntii Apuseni este justificata prin pericolul reprezentat de cianuri, insa The Jamestown Foundation si Eurasia Daily Monitor spun ca acest pericol nu impiedica proiectul din Baia Mare, desi “Aurul” si-a inchis portile in urma scandalului provocat de accidentul ecologic din anul 2000. Pe plan local, autoritatile si sindicalistii sunt incantati de perspectiva reluarii activitatii industriale, pentru ca aceasta ar insemna circa 500 de noi locuri de munca, in plina criza. Exista insa si localnici care se tem de reluarea extragerii aurului cu ajutorul cianurii, deoarece, in urma cu 10 ani, peretele unui iaz plin cu apa poluata cu cianura s-a surpat din cauza ploilor de primavara, iar apa otravita a ajuns in raul Tisa. Profesorul Claudiu Tudorancea de la Universitatea “Babes-Bolyai” spune ca, “din punct de vedere al biodiversitatii, in urma poluarii de atunci raul Tisa a devenit echivalentul unui desert”, pentru ca pestii si celelalte vietuitoare acvatice au fost exterminate de otrava. Uzina “Aurul” si-a inchis portile in urma scandalului provocat de acest accident. Fosta uzina a fost “botezata” ulterior Transgold. Dupa mai multe runde de licitatii, activele fostului Transgold au fost cumparate de britanicii de la Oxus Gold si Kazach Gold, pentru 16 milioane de lei noi. Cele doua companii au infiintat ulterior Romaltyn Mining, care a trecut 100% in proprietatea Kazach Gold, dupa ce aceasta a cumparat participatiunea britanicilor. Afectati de criza financiara, “kazacii” au fost cumparati de Polyus Gold, cea mai mare companie aurifera din Rusia.

Deocamdata, nu este foarte clar modul in care va functiona afacerea. Analistii economici spun ca exista doua variante. Prima ar fi cea in care oligarhul Mihail Prokhorov va relua finantarea efectiva a mineritului si va prelucra in Baia Mare minereul extras pe plan local. Cea de-a doua varianta ar fi cea in care compania lui Prokhorov ar prelucra in Baia Mare minereul aurifer extras din Siberia. Motivul ar fi simplu. Expertul in economie Alexandru Benea spune ca Uniunea Europeana are taxe vamale relativ mici pentru importul de minereuri, tocmai pentru a asigura materie prima ieftina pentru unitatile industriale din cele 27 de state membre. Pe de alta parte, autoritatile comunitare au impus taxe vamale mari pentru produsele metalurgice finite ori semifinite, tocmai in ideea de a proteja industria metalurgica europeana. “Oligarhii rusi au speculat foarte prompt aceasta situatie. Ei au cumparat la preturi convenabile combinate metalurgice din Romania. Detinatorii de mine din Rusia ori din Ucraina aduc in Romania minereuri, cu taxe vamale mici. Apoi, ei prelucreaza aceste minereuri in combinatele pe care le detin in Romania. Produsele obtinute sunt vandute pe piata comuna europeana fara nici un fel de alte taxe vamale. Preturile cerute de oamenii de afaceri rusi sunt mai mici decat cele de pe piata europeana, pentru ca salariul unui muncitor din Maramures este, cu siguranta, mult mai mic decat cel al unui muncitor in metalurgie care lucreaza, de pilda, intr-un combinat din Luxemburg ori din Marea Britanie. Este perfect legal si este o metoda inteligenta de a specula oportunitatile oferite de legislatia comunitara”, a spus Alexandru Benea. De fapt, reteta este folosita si de alte societati detinute de magnatii din fosta URSS in Romania. Asa procedeaza, de pilda, societatea ruseasca TMK, care detine combinatul siderurgic din Resita, ori concernul rusesc Mechel, care detine doua combinate in Campia Turzii, fostul combinat Industria Sarmei, iar in Targoviste, fostul Combinat de Oteluri Speciale. De asemenea, reteta a fost folosita si de omul de afaceri ucrainean Sergey Taruta, patronul echipei de fotbal Metalurg Donetk.

PORTRET

» Prokhorov, un apropiat de cercurile puterii ruse

Mihail Prokhorov este o figura aparte in mediul economic rusesc. Potrivit revistei americane Forbes, el ar fi cel mai bogat om din Rusia, cu o avere de 9,5 miliarde dolari, si unul dintre apropiatii premierului Vladimir Putin. In anul 2007, premierul de atunci al Rusiei, Mihail Fradkov, l-a cooptat pe magnat intr-un organism guvernamental, Comisia Federala pentru Nanotehnologie. Comisia era condusa de prim-vicepremierul de atunci, Serghei Ivanov, cu care Mihail Prokhorov a dezvoltat relatii de prietenie. Dupa ce Vladimir Putin a schimbat fotoliul de presedinte al Rusiei cu cel de premier, Serghei Ivanov si-a pastrat functia si a devenit adjunctul celui pe care rusii il numesc “tarul Putin”. Mihail Prokhorov si-a facut averea in timpul privatizarilor dubioase din perioada lui Boris Eltin. A cumparat, impreuna cu un alt prieten al lui Putin, oligarhul Vladimir Potanin, pachetul majoritar de actiuni la una dintre cele mai importante societati rusesti din domeniul mineritului, Norilsk Nickel.
Prokhorov a fost implicat si in scandaluri cu conotatii sexuale. In Franta, el a fost arestat, sub acuzatia ca ar fi angajat prostituate pentru prietenii sai cu care isi petrecea Craciunul intr-o statiune de lux din Alpi. Acum, oligarhul rus doreste sa investeasca in construirea unui complex sportiv de 200 milioane dolari pentru tinerii care vor sa joace in NBA.

SUPREMATIE

» Compania rusa, lider pe piata de profil din Rusia

Polyus Gold este cea mai importanta companie aurifera din Rusia. Firma detine mine in regiunile rusesti Krasnoiarsk, Irkutsk si Magadan. De asemenea, Polyus Gold exploateaza campurile aurifere din Yakutia si din regiunea Amur. Anul trecut, compania a extras 38 tone de aur.