Populaţia Pământului a epuizat deja toate resursele naturale pe care le poate genera planeta într-un an de zile. Practic, până la finalul acestui an vom consuma “pe datorie”, adică din resursele de anul viitor, potrivit unui raport WWF. În România, amprenta ecologică este de 2.7 hectare pe cap de locuitor, în condiţiile în care planeta poate oferi 1.8 hectare de teren şi apă.Cauza este dezvoltarea haotică în domeniului construcţiilor din ultimele decenii, dar şi exploatarea resurselor: extracţia mineralelor, transportul, extinderea construcţiilor, inclusiv în arii protejate, defrişările.

Impactul consumului asupra planetei

Impactul consumului excesiv se vede deja în diverse fenomene: lipsa apei, deşertificarea, eroziunea solului, scăderea productivităţii solurilor, defrişările şi fenomenele negative cauzate de dispariţia pădurilor, dispariţia speciilor, colapsul unor stocuri de peşte şi schimbările climatice.

Consumul excesiv sau amprenta ecologică negativă înseamnă că avem nevoie de o planetă şi jumătate pentru susţinerea traiului nostru, susțin ecologiștii.

 Viitorul României este bio

Publicația franceză La Croix a trimis reporteri în satul Ucea de Sus din centrul României, unde au constat cǎ în ultimii ani s-au multiplicat exploatǎrile bio.

Potrivit cifrelor preluate din surse oficiale de Jonas Mercier, autorul articolului publicat de La Croix, în anul 2010 România numǎra cam 3100 de agricultori bio, iar în 2012 numǎrul lor a crescut la 26 000. Practic România dispune acum cam de tot atâtea ferme bio cât Franţa, cu diferenţa cǎ productivitatea românilor este net inferioarǎ. Iar culturile bio ocupǎ, în România, doar 3 la sutǎ dintre cele 13 milioane de hectare arabile.

Producători bio fără să realizeze

În articolul sǎu, ziaristul francez mai aratǎ cǎ mulţi agricultori români produc fructe, legume, carne sau dulceaţǎ bio fǎrǎ sǎ o ştie de fapt, întrucît recurg la tehnicile tradiţionale, utilizînd exclusiv îngrǎşǎminte naturale. Ceea ce lipseşte însǎ României este priceperea de a eticheta corespunzǎtor respectivele produse şi de a le asigura trasabilitatea.

Cotidianul La Croix îl citeazǎ pe Marian Cioceanu, preşedintele asociaţiei Bio România, potrivit cǎruia 50 la sutǎ din exploatǎrile agricole româneşti ar practica de fapt o agriculturǎ biologicǎ dar fǎrǎ a deţine certificatul respectiv. Citez din articolul lui Jonas Mercier: “De doi ani încoace, Bio România a lansat un program pentru a-i învǎţa pe micii fermieri sǎ creeze micro-ferme bio rentabile obţinând subvenţii de la Uniunea Europeanǎ. (…) Consecinţǎ a redistribuirii pǎmînturilor dupǎ cǎderea regimului comunist în 1989, România este ţara Uniunii Europene care numără cel mai mare numǎr de exploatǎri, 32 la sutǎ din totalul celor 28 de ţǎri membre.”

Spania, Germania şi Marea Britanie au întrecut Franța la producția bio

Dacǎ România are în faţǎ un frumos viitor bio, cum spune Jonas Mercier, ei îi mai rǎmîn multe lucruri de fǎcut pînǎ a ajunge la performanţele unor ţǎri precum Austria, Suedia, Estonia sau Republica Cehǎ, veritabile campioane în Europa în materie de producţie bio. Chiar şi Franţa, de fapt, mai are de fǎcut un efort, pentru cǎ Spania, Germania şi Marea Britanie dispun de mai multe suprafeţe bio decît Hexagonul.