De ani buni ni se prezintă, dramatic și cu “durere cetățenească”, o statistică plină de semnificație. 18.300 biserici, doar 4700 școli generale, 425 spitale. “Amin!”, pronunță apoi Asociația Secular-Umanistă din România. Un amin ironic, aparent poziționat anume ca să înlocuiască o evidență, un absurd al situației pe care îl cunoaștem și îl înțelegem cu toții.Dar, departe de a fi așa, acest amin este unul al confuziei, al lipsei argumentelor, al dezinformărilor și al lipsei de informație. Este un amin al încleștării dinților în lipsa a ceva suplimentar de spus, al inabilității de a clarifica mai departe situația. De a justifica comparația, de a argumenta presupusa gravitate a situației, de a dovedi cu date reale că realitatea este așa de dramatică cum se presupune a fi.

Școli, spitale, biserici. Copii, bolnavi și “demoni”. Emoții, sentimente, ură. Enumerația, punerea la un loc a acestor două “domenii prioritare” cu un al treilea element, străin priorităților omului modern, progresist, are aerul aparent al unei curățenii, al unei debarasări de o povară a trecutului, a ignoranței. Dar, în fapt, această enumerare este fondată pe iraționalitate și ignoranță și vizează iraționalitatea și ignoranța.

Omul simplu, grăbit și dezinformat de toate canalele media, nu are timp și nici interesul să caute datele reale, să le cântărească, să tragă concluziile obiective. Acest tip de comparații îl lovesc acolo unde îl doare. Cu toate carcteristicile unei manipulări de opinie, comparația biserici-școli-spitale este repetată iar și iar ca o otravă servită ca motiv pentru problemele de zi cu zi ale omului simplu. Numărul de biserici este cauza sărăciei, o lipsei de educație, a stării precare a sistemului de sănătate. continuare »

Deputaţii şi senatorii nu vor mai putea depune amendamente la legea bugetului de stat prin care să ceară finanţare pentru biserici, cămine cultural, parcuri sau alte investiţii care ar trebui finanţate din bugetele locale. Deputaţii au aprobat marţi această regulă, fără să ştie de fapt ce votează.

În prima şedinţă din această sesiune parlamentară, deputaţii au demonstat că nu şi-au uitat “bunul obicei” de a vota aşa cum le dictează liderul de grup. Astfel, au reuşit să aprobe o lege care le limitează dreptul de a depune amendamente la proiectul bugetului de stat. Cei mai supăraţi vor fi aleşii care obişnuiau să scrie sute de amendamente prin care cereau bani pentru biserici, cămine culturale, amenajarea de spaţii verzi în colegiile lor. Surse politice au explicat pentru cotidianul.ro că această modificare nu a fost discutată la nivelul grupurilor parlamentare ale USL, dar are susţinerea Guvernului şi a Finanţelor.

Pe ordinea de zi a şedinţei de plen de marţi s-a aflat un proiect de modificare a Legii finanţelor publice. Textul a trecut rapid, fără dezbateri şi a fost aprobat cu majoritate de voturi. Unul dintre amendamente stabileşte că, la dezbaterea legii bugetului de stat, Parlamentul va discuta doar amendamentele care au în vedere investiţii la nivel naţional, nu şi cele care ar trebui finanţate din bugetele locale.

“Parlamentul va lua în dezbatere numai amendamentele prin care se propun modificări sau completări la proiectul legii bugetare anuale, şi la anexele la acesta, la creditele bugetare şi/sau de angajament prezentate de Guvern în structura prevăzută de art. 36 alin.(1)”, prevede amendamentul respectiv.

Acest text a fost propus de Comisia de buget, cu aprobarea Finanţelor, în ideea de a descuraja parlamentarii să mai depună mii de amendamente la legea bugetului de stat.

Întrebat de cotidianul.ro ce schimbări va aduce acest amendament, preşedintele Comisiei de buget, liberalul Gheorghe Dragomir, a răspuns că “fiecare parlamentar poate propune ceea ce este în concordanţă cu legislaţia”. În opinia sa, “nu se intenţionează în mod special” o limitare a dreptului parlamentarilor de a face propuneri de amendamente.

“Aveau şi parlamentarii o singură treabă. Acum nu mai poţi să faci nimic”

Situaţia a fost explicată mult mai clar în Comisia de buget din Camera Deputaţilor, comisie care a şi redactat amendamentul. „Dacă amendamentul nu face trimitere la proiectul legii bugetului sau la anexele acestui proiect, nu va fi luat în discuţie. Dacă în structura bugetului regăsiţi referire la finanţarea iluminatului public din comuna Clopoţeii din Deal, atunci faceţi amendamentul, dacă nu regăsiţi, nu puteţi face amendamentul. Asta e toată filosofia. Pentru că noi nu putem să luăm în dezbatere amendamente care vizează cheltuieli care se fac din bugetele locale, pentru că încălcăm principiul autonomiei locale”, a explicat deputatul PSD Viorel Ştefan, în şedinţa comisiei. Punct de vedere susţinut de reprezentanţii Ministerului de Finanţe, care au punctat şi faptul că oricum mii de amendamente sunt depuse fără să aibă şi sursa de finanţare specificată. Din partea opoziţiei, cel mai nemulţumit a fost deputatul PDL Constantin Dascălu. „Aveau şi parlamentarii o singură treabă. Puteau şi ei, la legea bugetului, să demonstreze susţinătorilor lor din colegiu că s-au zbătut să susţină nişte amendamente pentru colegiu. Acum ni se taie şi acest drept. Staţi, domnilor, şi dormiţi în continuare în Parlament, că nu mai puteţi să faceţi amendamente”, spune Dascălu.

Anul trecut au fost depuse în jur de 13.000 de amendamente la Legea bugetului de stat pe 2013, majoritatea fiind respinse în bloc.

Proiectul de lege privind bugetul de stat pe 2014 ar trebui să fie întocmit de Guvern şi transmis Parlamentului până la 15 octombrie.

A doua variantă a proiectului care prevede schimbarea statutului spitalelor va fi pusă în dezbatere publică de săptămâna viitoare, a anunţat secretarul de stat Raed Arafat.
Prin noua lege, Ministerul Sănătăţii intenţionează să scoată spitalele din categoria instituţiilor bugetare şi acestea să-şi poată gestiona mai bine bugetele. Medicii spun că noul sistem nu prevede mai mulţi bani pentru cadrele sanitare şi nu va avea succes, pentru că doctorii tineri pleacă masiv din ţară.

Modificarea statutului spitalelor poate aduce probleme mari în sistemul medical, dacă nu e făcută cu acordul părţilor implicate, recunoaşte secretarul de stat Raed Arafat. Acesta dă asigurări că noua lege va proteja spitalele şi cere dezbatere publică pe acest subiect.

Medicii nu cred că noul sistem va putea fi aplicat mai devreme de un an şi jumătate, pentru că schimbările din lege sunt majore.
Cu salariile foarte mici pe care le au în prezent, medicii nu sunt încurajaţi să rămână în ţară, şi noua lege nu prevede bani mai mulţi pentru ei, spun oamenii care lucrează în sistem.