Fraţilor şi părinţilor, iată cu ajutorul lui Dumnezeu a sosit preacinstitul şi preaslăvitul praznic al Bunei Vestiri, care este cel dintâi între praznicile împărăteşti. Avem datoria să-l prăznuim, nu oricum se va întâmpla, cum fac cei neînvăţaţi şi fără evlavie, ci cu evlavie multă, cu înţelegere şi cu multă luare aminte la puterea tainei, care este aceasta: Fiul lui Dumnezeu bine a voit să fie Fiu al omului şi, spre mijlocirea şi lucrarea acestei taine negrăite, a fost primit de Prea Sfânta Fecioară, S-a sălăşluit în ea, din ea S-a zidit şi S-a făcut prea curatul Său trup, şi S-a făcut om deplin.

Pentru ce? Pentru ca să răscumpere pe om din blestemul legii, precum este scris, ca să ne facă pe noi fiii lui Dumnezeu, să nu mai fim robii diavolului, ci slobozi; nici pătimaşi şi spurcaţi, ci fără de patimă şi curaţi; nici iubitori de trup ca să umblăm în voile trupului, ci după duh, ca nişte prieteni şi fii ai lui Dumnezeu. Căci voia trupului este moarte, iar voia sufletului este viaţă, şi este moarte voia trupului, pentru că nu se supune legii lui Dumnezeu. Aceasta este tâlcuirea tainei şi pricina praznicului. Drept aceea trebuie şi noi să prăznuim duhovniceşte şi duhovniceşte să vieţuim în dreptate şi cuviinţă, în dragoste şi blândeţe, în pace şi îndelungă răbdare, în bunătăţi şi în Duhul Sfânt, ca să nu defăimăm întruparea Domnului. continuare »

Preacuviosi si preacucernici parinti, preacuvioase maici, iubiti pelerini si iubiti credinciosi.
Ziua de astazi reprezinta o intreita bucurie cu un intreit har peste har, avand in vedere importanta ei si anume este praznic imparatesc (si anume) Bunavestire. Pentru ca astazi este duminica a patra din Post prin care sfantul apostol si evanghelist Marcu ne aminteste de importanta rugaciunii si a postului, prin acea vindecare minunata pe care o face Iisus Hristos Dumnezeu acelui copil lunatic. Si a treia mare bucurie, faptul ca astazi, aceasta duminica este inchinata Sfantului Ioan Scararul.
Desigur, cuvantul va fi putin mai lung, dar oricum nu intreit. Si voi incerca sa fac o sinteza acestor foarte importante momente din viata postului si din viata noastra- urcusul nostru duhovnicesc.
Ne amintim ca in prima duminica a sfantului si marelui post, am serbat cu totii bucuria biruintei Ortodoxiei, care desigur, e reprezentata in mod special prin victoria sfintelor icoane impotriva iconomahilor –cei care, desigur, tagaduiau ca harul lui Dumnezeu s-ar revarsa si prin aceste frumoase imagini, care sunt imagini ceresti expuse ochilor nostri trupesti. Si a doua duminica, ca nu cumva sa ramanem doar la ceea ce se vede: la pictura, la pereti, la catapeteasma, la icoane, la cruci, Sfintii Parinti au randuit sa fie serbat Sfantul Grigorie Palama, cel care a sintetizat dumnezeiasca invatatura despre energiile dumnezeiesti necreate. Deci, in spatele a ceea ce se vede si ne-am obisnuit si ne-am bucurat in Duminica Ortodoxiei, vine a doua duminica si ne spune: da, dar nu numai aceasta este Ortodoxia. In spatele a ceea ce se vede este si ceva nevazut si anume harul dumnezeiesc necreat si desigur, slava lui Dumnezeu pe care o vedem si pe aceea. continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=yG04hbS0SXI]

Marie bucura-te
Domnul este cu tine.
Binecuvantata esti tu intre femei
Bucura-te Marie.

Ce fel de inchinaciune poate fii aceasta
Cugeta Fecioara tulburandu-se de cuvantul lui.

Nu te teme Marie
Nici nu te mira de chipul meu strain
Si nici nu te spaimanta
Ca Arhanghel si nu om sunt.
Sarpele oarecand a amagit
iar eu iti vestesc acum
Ca vei ramane neatinsa
Si vei naste fiu.

Fa-mi cunoscuta ingere
Puterea graiurilor tale
Ceea ce mi-ai zis acum
Cum, cum va fii?
Si cum voi zamisli prunc
Curata fecioara fiind.
Mai limpede spune-mi acum
Si cum voi fi,
Si cum voi fi
Maica Ziditorului?

Marie bucura-te
Ca iata de acum
Vei fi Imparatului scaun.
Ca iata vei lua in pantece
Si vei naste fiu
Si vei pune numele Lui Iisus.
Acesta va fi mare
Si al Celui prea inalt Fiu se va chema.
Si va imparati intru toti vecii
Si imparatia Lui nu va avea sfarsit.
Bucura-te Marie.

Maria a zis catre inger:
Cum va fi aceasta,
De vreme ce nu stiu de barbat,
Spune-mi?

Duhul Sfant se va pogori peste tine
Si puterea Celui prea inalt te va umbri.
Ca la Dumnezeu nu-i nimic cu neputinta.
Bucura-te Marie.

Graitor de adevar mi te arati,
A zis Fecioara,
Caci de bucurie vestitor te arati.
Iata roaba Domnului,
Fie mie dupa cuvantul tau.
Salasluiasca-n mine Dumnezeu
Caruia cu tine-i strig:
Bine-l cuvantati toate lucrurile Domnului.

Marie bucura-te.
Biserica, usa, rai,
Turturea cu dulce viers.
Bucura-te norusor,
Maica Mielului
Si-a Pastorului cel bun,
Scara, masa si pod.
Bucura-te Marie.

Citisti si: INEDIT: Cuvânt la Buna Vestire, al celui între sfinţi părintele nostru Andrei, episcopul Critului

Frati crestini,

Ne aflam in sarbatoarea Bunei Vestiri, aceasta sarbatoare de primavara. S-a vorbit aseara despre aceasta sarbatoare si astazi la sfanta Liturghie si as vrea sa adaug si eu ceva in seara aceasta. Mai intai as vrea sa va spun ceva despre orasul Maicii Domnului, despre acel Nazaret al carui nume il stim din copilarie (…).

Mai intai, Tara sfanta, aceasta tara a lui Iisus si a profetilor este pe malul Mediteranei, intre Mediterana si Iordan. Are trei provincii: Iudeea, partea de sud, unde este Ierusalimul, Samaria, partea de mijloc si Galileea, partea de nord. in partea de nord, in susul acestei Galilei este muntele Carmei, in care sfantul proroc Ilie a adus jertfa sa faimoasa care nu se poate uita, intr-un moment de mare criza religioasa, in veacul al VIII-lea inainte de Hristos. Deci Carmelul, un podis muntos, cam asa cum este podisul Ardealului, care si iarna are iarba si flori, fiind aproape de Mediterana care trimite caldura ei binecuvantata si asupra acestei regiuni muntoase. Tot in aceasta Galileea, partea de nord a Palestinei, partea catre Iordania de astazi, deci catre rasarit, este marginita de Marea Galileii sau a Ghenizaretului, pe care Iisus si pescarii lui, sfintii apostoli, adeseori o strabateau in lung si in lat. Adeseori vedem pescarii, sfintii apostoli si ai lor, pescuind in aceasta mare care are foarte multi pesti. Si atunci ca si acum, barci strabat in toate sensurile aceasta mare a Galileii care este o mare limpede, insa cu foarte multi curenti, incat adeseori apa se misca, la cea mai usoara adiere a vantului se fac valuri marisoare. Daca este un vant mai puternic, valurile se ridica sus de tot. In acea noapte de neuitat, cand apostolii veneau de dincolo de mare, deci din Iordania de astazi, catre Capernaum, s-a starnit furtuna, incat s-au spaimantat ca se ineaca. Iisus dormea la carma. Si Il scoala pe Iisus: „Doamne, scoala, ajuta-ne, ca pierim”(Mat. 8:25; Mar. 4:38; Lc. 8:24)! Valurile aruncau apa in corabie. Aceasta este Marea Galileii sau Marea Ghenizaretului. In aceasta regiune, un fel de Bucovina a noastra, sunt mai multe orase; orasul principal este Nazaretul. Si mai este un oras, Cana, Cana Galileii, unde Iisus a facut prima minune, unde a schimbat apa in vin.

Nazaretul este un orasel destul de mare astazi. Pe vremea Mantuitorului era micut, era un sat. In cei doua mii de ani de crestinism, acest sat a crescut si are infatisarea unui oras. Este construit pe un fel de amfiteatru. Partea lui de sud este inalta; sus de tot sunt niste paduri care continua acest amfiteatru, incat toate casele de pe aceasta inaltime privesc catre rasarit si toate primesc soarele in fata lor in orice inceput de zi. De acolo de sus se vede in departare muntele Hermonului, de care aminteste psalmistul (Ps. 28:6; 41:8; 88:13; 132:3). Acest munte al Hermonului are aproape toata vremea zapada pe toata creasta lui alba: in mai am vazut zapada pe creasta lui. In acest oras Nazaret acum sunt si blocuri. Partea de sus se cheama Illit Nazaret si in partea de apus a Nazaretului sunt multi romani, insa evrei si rusi, refugiati acolo. In piata din Nazaret am intalnit multi evrei romani. Nu stiam cum sa ma descurc cu limba si aud vorbind romaneste! Sigur, bucuria mea si a oricarui roman. continuare »

de Dl. Atanasie Rakovalis

Cu putin inainte de anul 1992 a circulat zvonul ca va incepe un mare razboi, in care va fi amestecata si Grecia, pentru ca atunci au cazut doua pascalii impreuna, asa cum profetise Sfantul Cosma Etolianul. Intr-adevar atunci au coincis din punct de vedere calendaristic doua mari sarbatori, Sfintele Pasti si Buna-Vestire, iar aceasta a fost considerata de catre unii erminia profetiei Sfantului. Zvonul se raspandea impreuna si cu alte amanunte… In Sfantul Munte unii monahi si mireni transmiteau zvonul cu o oarecare ezitare si retinere, altii se aflau intr-o  stare de exaltare si transmiteau zvonul ca un fapt sigur, iar altii nu voiau sa auda nimic si considerau toate acestea niste prostii. Si lucrurile i-au indreptatit pe cei din urma.

Cu putin inainte de 2004 a circulat zvonul ca nu vor avea loc Jocurile Olimpice in Atena, pentru ca va izbucni razboiul. Iarasi s-au aratat cele trei categorii de oameni amintite mai sus. Unii chiar si-au cumparat si alimente… Si din nou lucrurile au aratat ca zvonul a fost o basica de sapun. Acestea sunt doua dintre alte nenumarate zvonuri de mai mica amploare care au ajuns la urechile mele.

Ce se intampla?  Exista unii oameni problematici, unii crestini (monahi, preoti si mireni) plini de complexe, care au o evlavie amestecata cu vatamare (n.tr. de minte), asa cum spunea glumind Parintele Paisie, si care vor sa para drept harismatici, dar nu sunt, ci se misca intre hotarele psihasteniei si inselarii, dorind admiratia si respectul multimii. De aceea raspandesc aceste zvonuri desi in subconstienul lor stiu ca acest joc are data de expirare. Sunt batjocoriti de slava desarta? Nu-si dau seama ce mare vatamare pricinuiesc in Biserica si in cei slabi in credinta?

Pe langa acestia mai exista o categorie de oameni carora le place sa asculte si sa creada astfel de zvonuri, fara sa cerceteze validitatea sursei care le transmite, fara sa cearna lucrurile, fara sa puna sa lucreze logica simpla. Probabil un astfel de zvon le creeaza o exaltare sufleteasca care ii satisface, le face viata mai fascinanta si le umple un oarecare gol sufletesc. De unde altundeva poate izvori acest comportament lipsit de maturitate? Cam asa imi explicam lucrurile vreme de mai multi ani.

Inainte de Craciunul anului 2008 a circulat un alt zvon extrem de rapid. Se spunea ca va fi razboi in mai putin de o luna, in luna ianuarie 2009. continuare »