[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=vg3yd8GPSnA]

Peste 10 milioane de metri cubi de apă şi 4,5 milioane de metri cubi de steril toxic s-au scurs în râurile şi lacurile regiunii canadiene British Columbia, în urma unui accident produs pe data de 4 august, la mina de exploatare a cuprului şi aurului Mount Polley, prin ruperea barajului iazului de decantare.

Sterilul de la mina canadiană, care, conform publicaţiei Vancouver Observer, ar fi suficient pentru a umple 4.000 de bazine olimpice de înot, ameninţă în continuare oraşele Quesnel şi Likely, ducând la interzicerea consumului de apă şi declararea stării de urgenţă în districtul regional Cariboo. Conform publicaţiei Vancouver Observer, sterilul ar putea să conţină cianură (cianura de sodiu este folosită pentru extragerea aurului), acid sulfuric (folosit pentru a extrage cupru), precum şi mercur.

Potrivit Alburnus Maior, organizaţie fanion în lupta împotriva avizării exploatărilor cu cianuri în Munţii Apuseni, barajul minei Mount Polley este construit din arocamente, acelaşi tip de baraj fiind preconizat şi la Roşia Montană sau Certej, iar proiectantul iazului de decantare al minei Mount Polley este firma de consultanţă Knight Piésold, aceeaşi care a realizat studiile ce au condus la decizia de a nu impermeabiliza decantorul de pe Valea Cornei, situat la doar 2 km în amonte de Abrud.

Acesta este adevărul gol-goluţ despre mineritul modern. Generează catastrofe ce nu pot fi sub nici o formă justificabile sau scuzabile

Greenpeace atrage însă atenţia că în comparaţie cu proiectul de la Roşia Montană, care prevede construirea unui iaz de decantare pe o suprafaţă de 200 de hectare, iar barajul ar urma să aibă 185 metri înălţime, iazul de decantare unde a avut loc accidentul luni are o suprafaţă de aproximativ 170 de hectare.

Analiza superficială a condiţiilor de mediu sau a stabilităţii amplasamentelor iazurilor de decantare de către companiile miniere şi atitudinea complice a autorităţilor de mediu creează, în cele mai multe cazuri, premisele producerii unor astfel de catastrofe, mai atrage atenţia Alburnus Maior, reamintind că dezastrul ecologic din Canada nu este un caz izolat, ci doar cel mai recent dintr-o listă foarte lungă de tragedii cauzate de breşe în pereţii sau barajele iazurilor de decantare. Două dintre acestea s-au produs în România, la Certej, unde, în anul 1971, 89 de oameni au murit înghiţiţi de steril, şi în Baia Mare, în anul 2000. continuare »

Liderul canadian în domeniul hidrocarburilor Petrolia ia în considerare, pentru exploatarea gazelor de şist, tehnologia fracturării folosind gaze naturale injectate la înaltă presiune, o tehnologie mai puţin poluantă decât fracturarea hidraulică, relatează France Presse.

Tehnologia ar urma să fie folosită în insula Anticosti, unde se află rezerve de circa 40 de miliarde de barili de gaze de şist, prin injectarea de gaze naturale la presiune înaltă, o tehnologie care încă nu este foarte utilizată.

“Nu ne gândim la fracturarea hidraulică prin folosirea apei. Se va utiliza fracturarea cu gaze naturale. Apa aflată în rocă în acea insulă împiedică scoaterea petrolului. Într-o primă etapă, se va aduce propan pe insula situată în golful Saint-Laurent”, a declarat André Proulx, director general al Petrolia. Grupul speră să poată testa fracturarea în 2014, pentru o producţie la orizontul lui 2016. “Odată fracturarea efectuată, vom recupera gazul pentru a-l reutiliza în alte fracturări”, mai spune Proulx.

Acest lucru va evita construirea de infrastructure de decontaminare a nămolului provenit din foraje, cum este cazul fracturării hidraulice la gazul de şist, a mai explicat Proulx. “Metanul şi alte gaze care vor rămâne din fracturare vor fi captate pentru a fi comercializate ulterior”, a adăugat acesta, notând că regiunea din golful Saint-Laurent este lipsită de acces la gazul natural.
Ministrul canadian al Mediului din regiunea Quebec a dat asigurări că tehnologia aceasta va trebui să treacă printr-un filtru riguros şi sever pentru a putea fi autorizată. Căci pot apărea scurgeri de gaze care sunt mai periculoase pentru efectul lor de seră, căci este vorba despre metan, care se poate scurge fără niciun control.