Reprezentanţii permanenţi ai statelor membre ale Uniunii Europene au propus, în a doua jumătate a lunii decembrie, ca exploatarea gazelor de şist să nu mai fie condiţionată de consultarea comunităţilor locale, şi, totodată, ca evaluările impactului de mediu să fie mult mai blânde decât în prezent.
Ambasadorii statelor membre ale UE s-au reunit la 20 decembrie, în cadrul Comitetului COREPER I, şi au autorizat Preşedinţia Consiliului UE să transmită Parlamentului European o scrisoare conform primei lecturi legislative în ce priveşte o propunere a Comisiei Europene de revizuire a Directivei UE privind Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIA).
Se doreşte modificarea Directivei privind Impactul de Mediu, astfel încât companiile extractoare de gaze şi petrol de şist în UE să aibă mult mai multe beneficii.
Noile reglementări propuse exclud evaluarea sistematică a impactului de mediu şi, în acelaşi timp, elimină recomandarea potrivit căreia companiile sunt nevoite să informeze în avans comunităţile care urmează să fie afectate de exploatare şi să obţină un aviz pozitiv de la instituţiile centrale şi locale.
Conform naturalgaseurope.com, reprezentanţii statelor membre ale UE au căzut de acord “să meargă mai departe cu noua reglementare în privinţa evaluării impactului explorării gazelor şi petrolului asupra mediului, fără să se citeze în mod special evaluarea obligatorie a impactului proiectelor pentru gaze de şist, aşa cum recomandase o comisie a Parlamentului European”.
Ambasadorii au decis practic să nu ia în considerare doua amendamente aduse de europarlametari privind proiectul de directivă iniţiat de Comisia Europeană, scrie Revista22.
În cadrul primului amendament se prevede că “în conformitate cu principiul precauţiei”, proiectele privind gazele de şist şi petrolul de şist, gazele din formaţiuni compacte şi metanul din straturile de cărbune “să fie supuse în mod sistematic evaluării impactului asupra mediului”.
Un alt amendament face referire la tipurile de proiecte pentru care sunt necesare informări intense ale comunităţilor locale şi uneori chiar ale comunităţilor statelor vecine care ar putea fi afectate de acele proiecte, şi totodată obligativitatea cererii uni aviz de la toate institutiile centrale şi locale relevante.
Astfel, amendamentul introducea pe lista proiectelor cu restricţii “explorarea, limitată la etapa ce implică utilizarea fracturării hidraulice, şi extracţia ţiţeiului şi/sau a gazelor naturale capturate în straturi de şist care conţin gaz sau în alte formaţiuni de roci sedimentare cu o permeabilitate şi porozitate egale sau mai mici, indiferent de cantitatea extrasă”.
Cu alte cuvinte, amendamentul care nu a fost luat în considerare de COREPER ar fi presupus faptul ca, printre altele, statele membre ar fi fost nevoite să ia “măsurile necesare pentru a asigura că autorităţile care ar putea fi interesate de un proiect, prin natura responsabilităţilor lor specifice în materie de mediu, au posibilitatea să emită un aviz cu privire la informaţiile furnizate de iniţiatorul proiectului şi la solicitarea de aprobare de dezvoltare şi în cazul proiectelor privind gazele sau petrolul de şist”.
Pentru a intra în vigoare, aceste reglementări vor necesita aprobarea Parlamentului European şi a miniştrilor de Mediu din ţările Uniunii Europene.