Problemele demografice nu preocupa in mod fundamental miscarea provita la nivel mondial, intrucat tinta acesteia este valorizarea si salvarea vietii umane, ca bun in sine, neconditionat de utilitatea acesteia pentru societate sau de contextul socio-politic. Aceasta este si diferenta esentiala intre gandirea provita si politicile de control al populatiei – fie ele pro-nataliste (precum cea a regimului Ceausescu) sau anti-nataliste (cazul Chinei).

Nu este insa posibil sa ignoram situatia demografica tot mai dificila a Romaniei – si a cvasi-totalitatii Europei – un domeniu in care conducatorii de dupa 1989 si-au dovedit cu prisosinta iresponsabilitatea, lipsa de interes si de viziune. Situatia demografica a devenit mai mult decat o preocupare; ea este astazi o amenintare, prin efectele care incep deja sa se faca simtite si care urmeaza sa se manifeste cu putere in deceniile urmatoare, la adresa existentei Romaniei.

Exista un consens printre demografi si economisti in a afirma ca nu scaderea in sine a populatiei este cel mai nefast lucru, ci faptul ca aceasta se produce prin reducerea natalitatii, adica prin afectarea structurii populatiei pe varste. Scaderea ponderii tinerilor si cresterea populatiei varstnice are repercusiuni catastrofale asupra economiei si a sistemelor de asigurari sociale, vedem deja, aproape de prabusire.

Cel mai titrat demograf roman al momentului, prof. Vasile Ghetau de la Centrul de Cercetari Demografice al Academiei Romane de Stiinte, a actualizat, citat de publicatia electronica de analiza si sinteza Cursdeguvernare.ro, previziunile din lucrarea sa din 2007 „Declinul demografic si viitorul populatiei Romaniei” (descarca de aici).

Folosind datele din anul 2010, dl. Ghetau ne strica ziua, informandu-ne ca in 2010, pentru prima data, sporul natural a fost negativ pe tot parcursul anului, si acesta s-a accentuat. „Nu mai poate sa creasca in 2011, pentru ca nu mai are de unde”, accentueaza dl. Ghetau, introducandu-ne in complexa mecanica a demografiei. continuare »