“Poporul nu poate fi apărat numai prin rugăciuni şi pomeni, ci şi prin luptă, îndrăzneală şi putere”.

                          

INALTPREASFINTITE  MITROPOLIT  SERAFIM

Mirajul muncii bine plătite peste hotare poate, câteodată, sfârşi prost. Profitând de disperarea românilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, angajatorii împing relaţia cu angajaţii până în pragul sclaviei. Sute de persoane au picat în plasa grupărilor care conduc ilegal muncitori în străinătate.

După ce luna trecută procurorii DIICOT au identificat peste 50 de români care au fost duşi în Germania de o reţea de traficanţi de personae din Bacău şi i-au forţat să muncească fără să fie plătiţi sau hrăniţi corespunzător, anchetatorii au identificat recent încă 20 de victime ale aceleiaşi reţele. Potrivit ziaruldebacau.ro, inginerul băcăuan Ionel Dura, aflat în prezent în arest preventiv, împreună cu tatăl său şi cu alţi complici, ar fi înşelat şi exploatat pe parcursul a doi ani sute de persoane. El racola oameni disperaţi, fără venituri sau cu situaţii materiale precare, neinstruiţi şi dispuşi să accepte să plece la muncă în străinătate, le promitea un loc de muncă în construcţii foarte bine plătit (1500 de euro pe lună), dar odată ce ajungeau în Berlin, oamenii erau forţati să muncească fără plată, agresaţi să hrăniţi necorespunzător. Pentru a împiedica plecarea muncitorilor, traficanții le confiscau actele de identitate sub pretextul că le vor face contracte de muncă.

Îşelaţi în Germania

Un grup de 20 români, care a emigrat la mijlocul lunii martie 2013, ajunşi în Germania, au semnat un set de hârtii în germană, iar cum nu ştiau limba nu au ştiut ce semnează. Au crezut ce li s-a spus – că este vorba despre documentaţia necesară obţinerii dreptului de muncă. În primele luni au fost plătiţi pentru ceea ce munceau. Mult mai puţin decât ar câştiga un angajat german, dar au primit, la fiecare două săptămâni, câte 650 de euro. Până prin iulie, când li s-a spus că vor fi plătiţi o dată pe lună. Aşa au început amânările şi tot de atunci au pornit ameninţările – că dacă vine poliţia sau fiscul, să nu pomenească de numele angajatorilor sau al şefilor, să nu spună nimănui că muncesc 12 ore pe zi ci opt, să nu se plângă nimănui de condiţiile de muncă sau de amânarea plăţilor. În caz contrar, li s-a spus, vor fi trimişi înapoi acasă. Între timp, muncitorii români au luat legătura şi cu Ambasada României din Berlin, care încearcă să medieze între angajatori şi angajaţi. continuare »

Pentru a 5-a duminică consecutiv, românii din diaspora au fost alături de cei din țara mamă în lupta contra exploatării abuzive a gazelor de șist. Cinste lor că nu au uitat de unde au plecat și că își iubesc pământul strămoșesc, chiar dacă se află pe tărâm străin. Exemplul lor poate fi urmat și de românii din alte țări, dar mai ales de românii din țară, care ar trebui să iasă cu zecile de mii în stradă.

Protestul de la Viena (23 feb.)

Protestul de la Milano

Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Valea Timocului, nordul Bucovinei, sudul Basarabiei şi Bulgaria au prezentat, la Izvoru Mureşului, problemele cu care se confruntă. Aceştia au solicitat statului român sprijin pentru păstrarea identităţii naţionale şi obţinerea unor drepturi, ca minorităţi în acele ţări, informează Mediafax.

Reprezentanţii comunităţilor româneşti au prezentat preşedintelui Traian Băsescu şi ministrului Apărării Naţionale, Mircea Duşa, problemele cu care se confrunţă în statele în care trăiesc.

Părintele Boian Alexandrovici, reprezentantul românilor din Valea Timocului, a precizat că, începând din 1883, când “au fost legaţi” de Serbia, celor 350.000 de români care trăiesc în 154 de sate româneşti şi 48 de localităţi mixte, li s-a interzis să înveţe limba română la şcoală şi să se roage în limba maternă.

Părintele a spus că, “fără ajutorul Ţării Mame, România”, românii din Timocul sârbesc vor dispărea “în scurt timp”.

“Nici astăzi nu avem voie să învăţăm limba română şi să ne rugăm lui Dumnezeu în limba română. Statul sârb ne-a împărţit în români şi vlahi, pentru că vor să rupă legătura cu Ţara Mamă. Important e să ne ajutaţi să construim biserici, să dăm un salariu unui preot care să ne ajute să ne păstrăm identitatea, cultura şi limba noastră românească. Să ne ajutaţi acum, când se mai poate face ceva”, a spus părintele Boian.

La rândul său, Vasile Tărâţeanu, reprezentantul românilor din Ucraina, a precizat că situaţia comunităţi româneşti din “nordul Bucovinei se complică de la o zi la alta”, devenind din ce în ce mai grea. Legile adoptate de Parlamentul Ucrainei, care ar acorda, aparent, drepturi comunităţii româneşti, închid şcolile cu predare în limba română, a precizat oficialul.

“S-a frânt coloana vertebrală a românilor de acolo. În presă se duce o campanie puternică împotriva românilor care vor să-şi păstreze limba maternă. În 20 de ani de regim nou ucrainean democratic am pierdut 20 de şcoli. La începutul perioadei sovietice erau 120 de şcoli, la sfârşit erau 90 şi acum mai sunt 70”, a declarat Tărâţeanu.

Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei “Basarabia” a Românilor din regiunea Odessa, a solicitat autorităţilor române să redeschidă dialogul cu românii din sudul Basarabiei.

“Rugăm autorităţile din Ţara Mamă să redeschidă dialogul cu românii din sudul Basarabiei. Este nevoie de un centru cultural la Ismail, care să ajute la prezervarea identităţii românilor de acolo”, a declarat el.

Ivo Gheorghiev, reprezentantul românilor din Bulgaria, a atras atenţia asupra procesului de asimilare, care poate fi stopat prin trei pârghii: şcoala, mass-media şi Biserica.

“Ne întoarcem cu rugămintea către statul român, îl rugăm să intervină la nivel politic, de stat, până când vor pricepe că noi am avut mai multe drepturi după jugul turcesc decât avem acum, am avut şcoală, biserică, chiar şi propriul ziar. Dacă vom ajunge la ceea ce am avut după jugul turcesc, dacă vom avea pe jumătate drepturile pe care le au maghiarii aici, în România, noi vom fi mulţumiţi”, a precizat Gheorghiev.

Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului a început luni, la dezbateri participând, printre alţii, preşedintele Traian Băsescu, ministrul Apărării, Mircea Duşa, parlamentari şi reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din afara graniţelor.

| antena3

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=nPpMVUJrJ_A]

“Ce a făcut străinătatea din bietul român?

Vine şi el în ţară, după 4, 5 ani de stat în occident cu o maşină ultimul răcnet, ca să se uite vecinii la el: „mai, uite ce maşină a adus Grigore! Ai văzut măi, Ioane”? Şi ei îi văd maşina, dar nu văd că ochii îi sunt duşi în fundul capului, slab, cu nasul ieşit în faţă şi cu umerii uscaţi de munca nebună, pe care, săracu’, a dus-o acolo”.

Iată fragmente dintr-un interviu cu părintele Justin Pârvu, unul din cei mai cunoscuţi duhovnici din România, publicat în revista “Atitudini”: despre mirajul Occidentului, viciile unor români plecaţi peste hotare, munca lor de zi cu zi şi educaţia copiilor.

Părinte, se abat asupra omenirii vremuri mai întunecate – sărăcie, cutremure, revolte, războaie, boli şi multe înrobiri şi limitări ale drepturilor noastre umane – cu ce cuget ar trebui să treacă creştinul prin aceste greutăţi, fără ca să deznădăjduiască, fără ca să se compromită în vreun fel sufleteşte? continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=pzWc5Wml_Eg]

(copii dintr-o comunitate de romani din Germania)

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

De cîteva zile, poporul din Moldova este invitat stăruitor să ia parte la aşa-numita “Ziuă Naţională a Rugăciunii” (vezi anunţul), dedicată victimelor traficului de fiinţe umane. Aflăm din mass-media locală că această “Zi” se vrea a fi ziua de duminică, 7 decembrie, atunci cînd Biserica Ortodoxă o cinsteşte pe Sfînta Mare Muceniţă Ecaterina.