Tag Archives: Duminica Ortodoxiei

ss Bartolomeu – patriarhul ecumenist al Constantinopolului cere arhiepiscopului Atenei sa osandeasca citirea Anatemelor in Duminica Ortodoxiei de catre vrednicul mitropolit Serafim de Pireu

Patriarhul Ecumenist ss Batolomeu, iritat de antemele din Duminica Ortodoxiei şi de scrisoarea adresată lui de Mitropolitul Serafim de Pireu, a trimis o scrisoare Arhiepiscopului Ieronim al Atenei, în care subliniază faptul că acţiunile anumitor ierarhi ai Bisericii Greciei dinamitează unitatea Ortodoxiei.

Kir Bartholomeu face referire la evenimente care “exprimă poziţii, consideraţii şi puncte de vedere care nu sunt deloc de acord cu caracterul şi ethosul ortodox, care ridică semne de întrebare şi care sunt pline de pericol şi consecinţe neprevăzute atât pentru unitatea Bisericii noastre, cât şi  pentru cea a Sfintei noastre Biserici Ortodoxe în întregul ei”. continuare »

De ce nu se rosteşte rânduiala Duminicii Ortodoxiei la români, aşa cum se face în întreaga Ortodoxie?

Se poate observa în Romania și în alte țari că modul în care se raportează cineva la Sinodiconul Ortodoxiei este ca un barometru al ortodoxiei credinței sale. Și nu degeaba!… Nu o dată am auzit la ecumeniștii de astăzi că nu este bine și frumos să anathematizeze Biserica pe cineva sau ceva etc. Dincolo de iubirismul și relativismul afirmațiilor acestora, trebuie spuse câteva lucruri. Atrag atenția că mai jos sunt câteva gânduri, remarci, punctări, nu vreo tratare exhaustivă științifică și ultimativă a problemei – așa cum se pare că au crezut unii.

Articolul de față nu răspunde la întrebările din titlu – care rămân mai mult retorice-, deși, mai nou, am dat de niște urme ale problemei. Știu că există un răspuns pentru întrebările acestea, știu că unii au și studiat un pic chestiunea lipsei Rănduielii pe la români, și îi invit cu această ocazie să publice sau măcar să semnaleze la secțiunea „Comments” eventuale linkuri către texte lămuritoare. Dacă ne trimit ceva vrednic de publicare, vom și publica. Desigur, unul dintre răspunsurile evidente este ecumenismul în diferitele sale forme, mai vechi și mai noi (Sf. Maxim Mărturisitorul se plângea deja în secolul al VII-lea d. Hr. de duhul relativismului și împăciuitorismului dogmatic ascus sub titlul de minimum sau minimalism dogmatic al mai marilor vremii lui, dar și al unora din veacurile trecute lui)… Unii spun că Rânduiala Sinodikon-ului nu ar fi fost niciodată inclusă în Triodul tradus în limba română, ci, doar, eventual, tradusă separat (cel puțin așa lasă să se întrevadă pentru viitor o notă din Triodul publicat la Neamț în prima jumătate a secolului XIX). Cine poate lămuri această problemă să o facă. Am primit între timp următoarea precizare de la un părinte cunoscător:

«Aşadar, pe scurt: Synodiconul nu a existat niciodată în nici un Triod slavonesc de prin părţile astea. Traducerile din sec. 17-18 ale Triodului, deşi au fost făcute din ellineşte, au respectat tipicul în vigoare pînă atunci, adică fără Synodicon. […] Cert este că textul din Molitfelnic [este vorba de Molitfelnic-ul vechi retipărit de Măn. Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil – Petru Vodă, n. noastră] este aproape identic cu cel pe care îl am dintr-un manuscris de la Arhivele Statului din Iaşi, şi care conţine o traducere de pe la 1890, făcută de un ieromonah din Iaşi. Atîta vreme cît nu am nici o siguranţă că aceasta este sursa (deşi se aseamănă pînă la identitate), nu cred că te interesează numărul manuscrisului, data traducerii şi traducătorul. După ştiinţa mea, acest manuscris ieşean este cel mai vechi text românesc al Synodiconului.»

Din câte știu eu, chiar acesta este textul, conform indicațiilor Molitfelnic-ului. Prin urmare, chiar dacă  „tipicul în vigoare până atunci”, adică nu Tipicul Bisericesc, ci obiceiul îndătinat în acele secole (nu știu de ce și de unde) pe la noi, nu obișnuia rostirea Sinodikon-ului, totuși se vede că preoții vremii erau precupați de această lacună de care erau conștienți până într-acolo încât se ajunge să fie tipărit separat (probabil, cine voia, putea să-l rostească, nefiind, însă slujba aceasta generalizată). După cum vom vedea mai jos, pe bună dreptate această preocupare este recurentă în modernitate, ajungând ca Sinodokon-ul să fie retipărit sau retradus în diferite variante, de diferiți clerici teologi erudiți. continuare »

Pastorală în duhul Sfinţilor Părinţi a vrednicului Mitropolit Serafim de Pireu! Întru mulţi ani, stăpâne!

“Ecumeniştilor şi tuturor ereticilor, ANATEMA!”

MITROPOLITUL SERAFIM DE PIREU ÎMPOTRIVA ECUMENISMULUI
MESAJUL MITROPOLITULUI SERAFIM DE PIREU
LA DUMINICA ORTODOXIEI
– traducere integrală –

           Iubiţi Părinţi şi fraţi, preadoriţii mei fii în Domnul,

          Noul Cuvios al Bisericii noastre, Sfântul Iustin Popovici în monumentala sa operă „Biserica Ortodoxă şi Ecumenismul” semnalează: „Ecumenismul este numele comun pentru falsele creştinisme, pentru falsele „biserici” ale Europei Occidentale. În el se află inima tuturor umanismelor europene în frunte cu papismul.

          Iar toţi aceşti falşi creştini, toate falsele biserici nu sunt nimic altceva decât o erezie lângă altă erezie. Numele lor evanghelic de obşte este panerezie”.

          Pe aceeaşi lungime de undă fericitul întru adormire Stareţ Arhimandritul Haralambie Vasilopoulos ne oferă adevărata imagine a ecumenismului:

          „Ecumenismul este o mişcare mondială a Sionismului Internaţional şi are ca unic scop cucerirea politică şi religioasă a Lumii! Ecumenismul este o groaznică vijelie, care se pregăteşte să dărâme din temelii – aşa cum îşi imaginează – „Una, Sfânta, Soborniceasca şi Apostoleasca Biserică” a lui Hristos.

          Este un sălbatic uragan al puterilor întunericului care îşi concentrează mania lui catastrofală îndeosebi împotriva Ortodoxiei, cu o puternică dorinţă ameninţătoare, de a o nimici şi de a o face să dispară”.

În sfârşit, fericitul întru adormire Stareţ Arhimandritul Atanasie Mitilineul numeşte Ecumenismul ultimul înaintemergător al lui Antihrist.

ECUMENISM ŞI GLOBALIZARE

          Aşa cum globalizarea la nivel politic urmăreşte să unească lumea şi să constituie un stat mondial, o guvernare electronică mondială, o monedă mondială, o economie mondială, aşa şi Ecumenismul, la nivel religios, vrea să unească toate religiile (ecumenism inter-religios) şi toate ereziile (ecumenism inter-creştin) într-o religie mondială, sfidând şi marginalizând uriaşele, giganticele şi haoticele diferenţe dogmatice şi dărâmând din temelii dogmele şi credinţa Bisericii Ortodoxe. continuare »

Mitropolitul Serafim de Pireu – Crestinii sunt un nou neam de oameni – firea omeneasca innoita

MESAJ AL MITROPOLITULUI SERAFIM DE PIREU LA DUMINICA ORTODOXIEI

Parinti si frati, copii intru Domnul cu chipuri luminoase ai Sfintei Biserici Universale Ortodoxe, in acest ceas, in care numaram 2011 ani de istorie dupa Hristos, raspunsul sigur la intrebarea despre Hristos, nu se afla in cautarile religiei, ci in experienta credintei. Hristos este sfarsitul religiei, al punctelor de vedere omenesti despre Dumnezeu. Si este insasi credinta, Descoperirea lui Dumnezeu facuta omului si in istorie. De atunci, nu mai exista o religie, ci Biserica, spatiul vital al omului; si este credinta sau necredinta, cea care il judeca corespunzator pe om, ca si intreaga istorie. Hristos este insasi credinta, deplinatatea unei relatii noi intre Dumnezeu si om, exact ceea ce recomanda taina bisericeasca, asumarea trupeasca a omului si, prin el, a istoriei lui. Hristos n-a venit ca sa faca Istorie, ci ca sa mantuiasca Istoria. Hristos nu este o personalitate istorica seducatoare, care mai creeaza o religie, si chiar mai desavarsita, care la randul ei promite o morala mai desavarsita.

Cand Iisus a intrebat despre El insusi – Ce zic oamenii despre El? -, a vrut sa conduca raspunsul dincolo de ceea ce sesizeaza oamenii. Pentru ca oamenii, care idolatrizeaza istoria si-L subordoneaza acesteia pe Hristos, de obicei Il considera ca pe un mistic sau profet, ca pe un ideolog sau revolutionar, care a imbogatit ideile religioase si mai ales punctele lor de vedere sociale, care promoveaza schimbarile exterioare si infrumuseteaza conditiile exterioare. Hristos nu S-a limitat la raspunsurile oamenilor si a cerut raspunsul ucenicilor Sai; pentru ca este Dumnezeu, Care S-a facut Om si S-a aplecat spre noi si este Insasi minunea, intreaga taina a credintei si marturia fiintiala a credintei. Hristos este Fiul lui Dumnezeu, este Dumnezeu, si „decat Dumnezeu nimeni nu este mai adevarat”, Dumnezeu Creator si Mantuitor. Respingerea Dumnezeirii lui Hristos Il face mai mult necunoscut si enigmatic in relatie cu istoria si pentru istorie. Pentru ca sminteala nu este Hristos, ci ceea ce istoria a numit religie crestina, in cazul diferitelor erezii – monofizismul, romano-catolicismul si protestantismul -, razboaielor religioase, Sfintei Inchizitii, denaturarii Adevarului Dumnezeiesc. Unicul raspuns este rodul unei relatii de iubire si de inchinare mai presus de minte si de cuvant dintre credincios si Hristos. Taina lui Hristos se pastreaza ascunsa in credinciosii sau sfintii Lui, care traiesc ca cei mai mici oameni in Istorie, dar poarta taina eliberarii lor. continuare »

Duminica Ortodoxiei – Sarbatoarea biruintei dreptei credinte asupra iconoclasmului. SINODICON-ul Ortodoxiei

Duminica Ortodoxiei, prima din Postul Sfintelor Pasti, a fost instituita de catre Sinodul de la Constantinopol (843) ca sarbatoare ce subliniaza biruinta dreptei credinte asupra iconoclasmului si, in general, asupra tuturor ereziilor.

Iubiti frati! Cuvantul nostru din Duminica Ortodoxiei trebuie sa inceapa, in chip firesc, cu intrebarea: Ce este Ortodoxia? Ortodoxia este adevarata cunoastere a lui Dumnezeu si cinstire a lui Dumnezeu; Ortodoxia este inchinarea la Dumnezeu in Duh si Adevar; Ortodoxia este proslavirea lui Dumnezeu prin adevarata Lui cunoastere si inchinare la El; Ortodoxia este proslavirea de catre Dumnezeu, prin daruirea harului Atotsfantului Duh, a omului care slujeste Lui cu adevarat. Duhul este slava crestinilor (Ioan 7, 39). Unde nu este Duhul, acolo nu este Ortodoxie.

Nu este Ortodoxie in invataturile si filosofarile omenesti: in ele domneste stiinta cu nume mincinos, care e roada a caderii. Ortodoxia este invatatura Sfantului Duh, data de
Dumnezeu oamenilor spre mantuire. Unde nu este Ortodoxie, acolo nu este mantuire. „Cine voieste sa se mantuiasca, mai inainte de toate se cade lui sa tina credinta soborniceasca, pe care daca nu o va pazi omul intreaga si fara de prihana, fara nici o indoiala, va pieri pe veci”.

Comoara de mult pret este invatatura Sfantului Duh! Ea e predanisita in Sfanta Scriptura si in sfanta Predanie a Bisericii Ortodoxe. Comoara de mult pret este invatatura
Sfantului Duh! In ea e chezasia mantuirii noastre. De mult pret, cu neputinta de inlocuit, neasemuita pentru fiecare dintre noi e fericirea sortii noastre vesnice: tot atat de pretioasa, mai presus de orice pret, este si chezasia fericirii noastre vesnice – invatatura Sfantului Duh. Spre a pastra in noi aceasta chezasie, Sfanta Biserica insira astazi, in auzul tuturor, invataturile nascute si raspandite de satana, prin care se vadeste vrajmasia fata de Dumnezeu, care se impotrivesc mantuirii noastre si cauta sa ne-o rapeasca. Ca pe niste lupi rapitori, ca pe niste serpi aducatori de moarte, ca pe niste hoti si ucigasi, Biserica infiereaza aceste invataturi; pazindu-ne de ele si chemandu-i sa iasa din taramul pierzaniei pe cei amagiti de ele, ea da anatemei aceste invataturi si pe cei ce se tin de ele cu indaratnicie.

Cuvantul anatema inseamna indepartare, lepadare. Cand Biserica da anatemei o invatatura, asta inseamna ca invatatura cu pricina cuprinde hula asupra Sfantului Duh, si pentru mantuire este de trebuinta ca ea sa fie lepadata si indepartata cum este indepartata otrava de mancare. Cand este dat anatemei un om asta inseamna ca omul cu pricina si-a insusit cu hotarare invatatura hulitoare, lipsindu-se prin ea de mantuire pe sine si pe semenii sai, carora le impartaseste felul sau de a gandi. Cand cineva se hotaraste sa paraseasca invatatura hulitoare si sa primeasca invatatura pe care o tine Biserica Ortodoxa, el e indatorat, dupa randuielile Bisericii Ortodoxe, sa dea anatemei invatatura mincinoasa pe care o tinea pana atunci si care il tinea in pierzare, instrainandu-l de Dumnezeu, facandu-l sa ramana vrajmas lui Dumnezeu, hulitor al Sfantului Duh, partas al satanei. Insemnatatea anatemei este de doctorie duhovniceasca a Bisericii impotriva unei boli a duhului omenesc, boala care pricinuieste moarte vesnica. Pricinuiesc moarte vesnica toate invataturile omenesti care vara in credinta filosofarea proprie, scoasa din stiinta cu nume mincinos, din cugetarea trupeasca – aceasta mostenire de obste a duhurilor cazute si a oamenilor, in invatatura de Dumnezeu descoperita despre Dumnezeu. Filosofarea omeneasca amestecata in invatatura credintei crestinesti se numeste erezie, iar urmarea acestei invataturi – rea credinta. continuare »

SINODICON-ul Ortodoxiei – Randuiala din Duminica Biruintei Ortodoxiei (prima duminica din Postul Mare)

DOWNLOAD VARIANTA PDF

Dupa ispravirea citirii ceasurilor, spre locul obisnuit unde se afla arhiereul in vesminte, vin din altar arhimandritii, egumenii, preotii, diaconii; preotii scot icoana Mintuitorului si a Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu si le pun pe analogul din mijlocul bisericii.

[De se va intimpla ca arhiereul sa nu fie de fata la aceasta slujba (in parohiile de mir sau manastiri), cuvintele acestuia se rostesc de preot; iar de va lipsi protodiaconul (diaconul), cuvintele acestuia se rostesc, la fel, de preot]

Incepe protodiaconul: Binecuvinteaza, Stapine !

Arhiereul: Binecuvintat este Dumnezeul nostru…

Strana: Amin. Imparate ceresc…

Citetul: Sfinte Dumnezeule… (rugaciunile incepatoare). Doamne miluieste (12 ori). Veniti sa ne inchinam…

Si psalmul 74:

Marturisi-ne-vom Tie, Dumnezeule, marturisi-ne-vom Tie si vom chema numele Tau, povesti-voi toate minunile Tale.

Cind voi lua vreme, eu dreptatea voi judeca.

Topitu-s-au pamintul si toti cei ce locuiesc pre dinsul: eu am intarit stilpii lui.

Zis-am celor faradelege, nu faceti faradelege si celor ce gresesc, nu va inaltati cornul.

Nu va ridicati asupra inaltimii cornul vostru si nu graiti impotriva lui Dumnezeu nedreptate.

Ca nici de la rasarituri, nici de la apusuri, nici de la munti pustii.

Ca Dumnezeu judecator este: pre acesta smereste si pre acesta inalta.

Ca paharul este in mina Domnului, cu vin neamestecat, plin de amestecatura si au abatut din aceasta in aceasta, insa drojdiile lui nu s-au desertat, bea-vor toti pacatosii pamintului.

Iara eu ma voi bucura in veac, cinta-voi Dumnezeului lui Iacov.

Si toate coarnele pacatosilor voi zdrobi si se va inalta cornul dreptului.

Slava, si acum: Aliluia (trei ori).

Protodiaconul citeste ectenia obisnuita pina la cei ce calatoresc pe ape… apoi rosteste aceasta:

Pentru ca sa caute cu ochi milostiv la sfinta Sa Biserica si sa o pazeasca pe ea nevatamata si nebiruita de eresuri si de credinte desarte, si cu pacea Sa sa o ingradeasca, Domnului sa ne rugam !

Pentru ca sa potoleasca dezbinarile ei si cu puterea Sfintului Duh sa ii intoarca pe toti care s-au abatut de la cunostinta Adevarului si sa ii numere cu turma Sa aleasa, Domnului sa ne rugam !

Pentru ca sa lumineze cu lumina intelepciunii Dumnezeiesti cugetele care s-au intunecat cu necredinta, iar pe credinciosii sai sa-i intareasca si neclintiti in ortodoxie sa-i pazeasca, Domnului sa ne rugam !

Apoi:Dumnezeu este Domnul, si S-a aratat noua… glasul 4

Multumiti fiind noi, nevrednicii, robii Tai, Doamne, pentru binefacerile Tale cele mari, ce ni s-au facut noua, slavindu-Te Te laudam, bine Te cuvintam, multumim, cintam si preaslavim a Ta buna milostivire, si ca niste robi cu dragoste strigam Tie: Facatorule de bine, Mintuitorul nostru, slava Tie.

Slava, glasul 3

De binefacerile Tale si de daruri, invrednicindu-ne in dar ca niste robi netrebnici Stapine, alergind cu osirdie catre Tine, multumire dupa putere Iti aducem si slavindu-Te pe Tine, ca pe Facatorul de bine si Ziditorul strigam: Slava Tie, preaindurate Dumnezeule.

Si acum, glasul 4

Precum a inaltimii de sus podoaba, si pe cea de jos frumusete ai aratat-o sfintei salasluiri a maririi Tale, Doamne, intareste-o pre aceasta in vecii vecilor si primeste pentru Nascatoarea de Dumnezeu, rugaciunile noastre pe care neincetat Tie ti le aducem, Viata si Inviere a tuturor!

Protodiaconul:Sa luam aminte !

Arhiereul:Pace tuturor.

Citetul:Si duhului tau.

Protodiaconul:Intelepciune, sa luam aminte.

Citetul:Prochimen, glas al 4-lea

Rasaditi fiind in casa Domnului, in curtile Domnului Dumnezeului nostru vor inflori.

Stih: Veselise-va dreptul de Domnul si va nadajdui intru El.

Din cartea cea catre romani a Sfintului Apostol Pavel citire (cap. 16)

Fratilor, va indemn sa va paziti de cei ce fac dezbinari si sminteli impotriva invataturii pe care ati primit-o. Departati-va de ei. Caci unii ca acestia nu slujesc Domnului nostru Iisus Hristos, ci pintecelui lor, si prin vorbele lor frumoase si magulitoare inseala inimile celor fara de rautate. Caci ascultarea voastra este cunoscuta de toti. Ma bucur deci de voi si voiesc sa fiti intelepti spre bine si nevinovati la rau. Iar Dumnezeul pacii va zdrobi repede sub picioarele voastre pe satana. Harul Domnului nostru Iisus Hristos sa fie cu voi!

Preotul: Pace tie, cititorule.

Citetul: Si duhului tau.

Strana: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Protodiaconul: Binecuvanteaza, parinte, pe binevestitorul Sfantului Apostol si Evanghelist Matei

Preotul: Dumnezeu, pentru rugaciunile Sfantului, intru tot laudatului Apostol si Evanghelist Matei, sa-ti dea tie, celui ce binevestesti, cuvant cu putere multa, spre plinirea Evangheliei iubitului Sau Fiu, a Domnului nostru Iisus Hristos.

Protodiaconul: Amin.

Protodiaconul: Intelepciune, drepti, sa ascultam Sfanta Evanghelie.

Preotul: Pace tuturor!

Strana:Si duhului tau.

Protodiaconul:Din Sfanta Evanghelie de la Matei citire.

Strana:Slava Tie, Doamne, slava Tie !

Preotul:Sa luam aminte.

Sfinta Evanghelie de la Matei (cap. 18):

Zis-a Domnul: vedeti sa nu dispretuiti pe vreunul din acestia mici, ca zic voua: ca ingerii lor, in ceruri, pururi vad fata Tatalui Meu, Care este in ceruri. Caci Fiul Omului a venit sa caute si sa mantuiasca pe cel pierdut. Ce vi se pare? Daca un om ar avea o suta de oi si una din ele s-ar rataci, nu va lasa, oare, in munti pe cele nouazeci si noua si ducindu-se va cauta pe cea ratacita? Si daca s-ar intimpla s-o gaseasca, adevar graiesc voua ca se bucura de ea mai mult decit de cele nouazeci si noua, care nu s-au ratacit. Astfel nu este vrere inaintea Tatalui vostru, Cel din ceruri, ca sa piara vreunul dintr-acestia mici. De-ti va gresi tie fratele tau, mergi, mustra-l pe el intre tine si el singur. Si de te va asculta, ai cistigat pe fratele tau. Iar de nu te va asculta, ia cu tine inca unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori sa se statorniceasca tot cuvintul. Si de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici de Biserica, sa-ti fie tie ca un pagin si vames. Adevarat graiesc voua: Oricite veti lega pe pamint, vor fi legate si in ceruri, si oricite veti dezlega pe pamint, vor fi dezlegate si in ceruri.

Preotul: Pace tie, celui ce ai binevestit.

Strana: Slava Tie, Doamne, slava Tie.

Apoi:

Miluieste-ne Dumnezeule dupa mare mila Ta, rugamu-ne Tie auzi-ne si ne miluieste !

Inca ne rugam pentru marele domn si parintele nostru Prea Fericitul Patriarh (N) si […] si pentru toti fratii nostri cei intru Hristos.

Cela ce nu voiesti moartea pacatosilor, ci astepti intoarcerea si pocainta lor, intoarce-i pre toti cei rataciti la Sfinta Ta Biserica, rugamu-ne Tie, Milostive Doamne, auzi-ne si ne miluieste !

Cel ce ai zidit aceasta lume spre slava Ta, fa ca si cei ce se impotrivesc cuvintului Tau sa se intoarca si impreuna cu toti credinciosii, cu credinta adevarata si blagocestie, pre Tine, Dumnezeul nostru, sa te proslaveasca, rugamu-ne Tie, Atotputernice Facatorule, auzi-ne si ne miluieste !

Cela ce ne-ai dat noua porunca Ta ca sa Te iubim pre Tine Dumnezeul nostru si pre aproapele nostru, fa ca miniile, dusmaniile, supararile, camata, incalcarile de juramint si alte faradelegi sa se stinga, iar dragostea adevarata sa imparateasca in inimile noastre, rugamu-ne Tie, Mintuitorul nostru, auzi-ne si cu milostivire ne miluieste !

Arhiereul, vozglas:Auzi-ne pre noi, Dumnezeul nostru, Mintuitorul nostru…

Strana:Amin.

Protodiaconul:Domnului sa ne rugam !

Strana:Doamne, miluieste !

RUGACIUNE

Dumnezeule Preainalte si Ziditorule a toata faptura, Cela ce umpli toate cu marirea Ta si pe toate le tii cu puterea Ta, Tie, Izvorului a toate darurile Domnului nostru aducem multumire noi, nevrednicii, ca nu Te intorci de la noi pentru faradelegile noastre, ci ne arvunesti pre noi cu indurarile Tale. Tu spre mintuirea noastra ai trimis pre Unul nascut Fiul Tau si ai binevestit nemasurata Ta pogorire catre neamul omenesc: ca cu vrere nu voiesti moartea pacatosului, si astepti sa ne intoarcem la Tine si sa fim mintuiti: Tu, pogorind spre neputinta firii noastre, ne intaresti pre noi cu Atotputernicul Har al Sfintului Tau Duh, ne mingii cu mintuitoarea credinta si cu nadejdea desavirsita a vesnicilor bunatati si povatuindu-i pe alesii Tai in Sionul cel de sus, ca pe lumina ochiului ii pazesti.

Marturisim Doamne, marea si neajunsa Ta iubire de oameni si milostivire. Dar vazind alunecarile multora, cu osirdie Te rugam, Atotbunule Doamne: cauta la Biserica Ta si vezi ca chiar de am primit cu bucurie Bunavestirea Ta, dar spinii desertaciunii si ai patimilor o fac pe dinsa putin-roditoare, iar in altii si fara de rod, si, inmultindu-se faradelegile unii prin eresuri, altii prin dezbinare se impotrivesc adevarului Tau evanghelicesc, se indeparteaza de mostenirea Ta, se leapada de Harul Tau si se rapun spre judecata preasfintului Tau Cuvint. Preamilostive si Atotputernice, nu Te minia pina in sfirsit, Doamne! Fii milostiv, Te roaga Biserica Ta, stiindu-Te pre Tine Ocirmuitorul si Savirsitorul mintuirii noastre, Iisuse Hristose, fii noua milostiv, intareste-ne pre noi cu puterea Ta in Dreapta Credinta, lumineaza ochii celor ce ratacesc cu Lumina Ta Dumnezeiasca, ca sa inteleaga adevarul Tau: inmoaie inasprirea lor si deschide-le auzul, ca sa auda glasul Tau si sa se intoarca catre Tine, Mintuitorul nostru. Indrepteaza, Doamne, faradelegile lor si viata lor straina de buna cuviinta crestineasca; fa ca toti intru sfintenie si fara de prihana sa vietuim, si asa mintuitoarea credinta sa se inradacineze si purtatoare de rod in inimile noastre sa fie. Nu intoarce fata Ta de la noi, Doamne, da-ne noua bucuria mintuirii Tale; da Doamne si pastorilor Bisericii Tale rivna sfinta, si cu duhul Evangheliei dospeste grija lor pentru mintuirea si intoarcerea celor rataciti. Ca asa fiind toti povatuiti, sa ajungem unde este credinta desavirsita, implinirea nadejdii si dragostea adevarata si acolo cu preacinstitele cete ale puterilor ceresti sa Te preaslavim pre Tine, Domnul nostru, pre Tatal, si pre Fiul si pre Sfintul Duh, in vecii vecilor. Amin.

Apoi protodiaconul, stind la locul pregatit, rosteste: Cine este mare ca Dumnezeul nostru; Tu esti Dumnezeu Carele faci minuni.

Apoi iarasi cu glas ridicat:Cine este mare ca Dumnezeul nostru…

Si apoi cu glas foarte ridicat:Cine este mare ca Dumnezeul nostru…

Ziua Ortodoxiei praznuind, o!, neam drept-slavitor, sa-L slavim cel mai mult pre Pricinuitorul tuturor bunatatilor, pre Dumnezeu, Carele este binecuvintat intru toti vecii. Acesta este Dumnezeul nostru, Carele rinduieste si intareste mostenirea Sa iubita – Sfinta Biserica, pre stramosii care au cazut prin calcarea poruncii mingiindu-i cu cuvintul Sau nemincinos, a carei temelie a pus-o inca in rai; Acesta este Dumnezeul nostru, Carele povatuindu-ne catre acea fagaduinta mintuitoare, nu fara de marturii Siesi o lasa, ci vrind sa se savirseasca mintuirea vestit-a mai inainte intii prin stramosi si prooroci, in multe chipuri aratind-o; Acesta este Dumnezeul nostru, Carele de multe ori si in multe feluri a grait parintilor prin prooroci, in zilele din urma a grait noua prin Fiul, cu Carele si veacurile Le-a facut, vestindu-ne bunavointa Tatalui pentru noi, ne-a deschis tainele ceresti, ne-a incredintat cu puterea Sfintului Duh despre adevarul bunei vestiri, a trimis pre apostoli in toata lumea ca sa propovaduiasca Evanghelia Imparatiei, a intarit-o pre Aceasta cu multe puteri si minuni. Acestei descoperiri mintuitoare urmind, de aceasta veste buna tinindu-ne,

(aici clerul impreuna cu norodul binecredincios marturiseste cu glas biruitor)

credem intru Unul Dumnezeu, Tatal Atottiitorul, Facatorul cerului si al pamintului, vazutelor tuturor si nevazutelor. Si intru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Carele din Tatal S-a nascut mai inainte de toti vecii. Lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut, nu facut, Cel de o fiinta cu Tatal, prin Carele toate s-au facut. Carele pentru noi, oamenii, si pentru a noastra mintuire S-a pogorit din cer si S-a intrupat de la Duhul Sfint si din Maria Fecioara si S-a facut om. Si S-a rastignit pentru noi in zilele lui Pilat din Pont, a patimit si S-a ingropat. Si a inviat a treia zi dupa Scripturi. Si S-a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui. Si iarasi va sa vie cu slava sa judece viii si mortii, a Caruia imparatie nu va avea sfirsit. Si intru Duhul Sfint, Domnul de viata Facatorul, Carele din Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu Fiul este inchinat si slavit, Carele a grait prin prooroci. Intru una sfinta si soborniceasca si apostoleasca Biserica. Marturisesc un Botez intru iertarea pacatelor. Astept invierea mortilor. Si viata veacului ce va sa fie. Amin.

Apoi protodiaconul:

Aceasta este credinta apostoleasca,

Aceasta este credinta stramoseasca,

Aceasta este credinta dreptslavitoare,

Aceasta credinta lumea a intarit !

Inca si soboarele sfintilor parinti si predaniile si scrierile lor impreuna-glasuitoare cu Dumnezeiasca descoperire, le primim si le intarim.

Chiar daca si acestei Pronii a Domnului pentru noi si mintuitoarei descoperiri dusmanii Ortodoxiei i se impotrivesc, pomeni-va atunci Domnul ocara robilor Sai: slava hulitorilor a ocarit-o si pe cei indrazneti si vrajmasi Dreptei Credinte fricosi si grabnici la fuga i-a aratat.

Precum pre cei care isi cuceresc mintea sa intru ascultarea Dumnezeiestii descoperiri si care nevoitu-s-au pentru aceasta ii fericim si ii laudam;

asa si pre cei care se impotrivesc acestui adevar si care nu s-au pocait Domnului carele asteapta intoarcerea si pocainta lor si, urmind Sfintei Scripturi si de datinile Bisericii dintru inceput tinindu-ne, ii lepadam si ii dam anatemei.

Celor care tagaduiesc fiintarea lui Dumnezeu si spun ca aceasta lume de la sine s-a facut si toate cele dintr-insa fara Pronia lui Dumnezeusi din intimplare se fac, ANATEMA (norodul repeta de trei ori cu glas mare „Anatema”).

Celor care graiesc ca Dumnezeu nu este duh, ci trup; sau ca nu este drept, milostiv, preaintelept, atotstiutor si alte hule asemenea rostind, ANATEMA (norodul repeta de trei ori cu glas mare „Anatema”).

Celor care indraznesc sa graiasca ca Fiul lui Dumnezeu nu este de o fiinta cu Tatal si nu este de aceeasi cinstire cu El, asijderea si Duhul Sfint, si care marturisesc pre Tatal, si pre Fiul si pre Sfintul Duh nu ca pre Cel ce este Unul Dumnezeu, ANATEMA (norodul repeta de trei ori cu glas mare „Anatema”).

Celor ce nebuneste graiesc ca nu a trebuit pentru mintuirea noastra si spre curatirea pacatelor noastre sa vina in lume Fiul lui Dumnezeu in trup si sa primeasca patima de voie, moarte si inviere, ANATEMA (norodul repeta de trei ori cu glas mare „Anatema”).

Celor care nu primesc harul rascumpararii propovaduit in evanghelie ca singurul mijloc de indreptatire inaintea lui Dumnezeu, ANATEMA (norodul repeta de trei ori cu glas mare „Anatema”).

Celor care indraznesc sa graiasca ca Preacurata Fecioara Maria nu a fost inainte de nastere, la nastere si dupa nastere Fecioara, ANATEMA (norodul repeta de trei ori cu glas mare „Anatema”).

Celor ce nu cred ca Duhul Sfint i-a inteleptit pre prooroci si apostoli si printr-insii ne-a vestit noua calea adevarata spre pocainta si a intarit aceasta cu minuni, si ca acum in inimile crestinilor credinciosi si adevarati vietuieste si ii povatuieste pre ei la orice adevar, ANATEMA (norodul repeta de trei ori cu glas mare „Anatema”).

Celor care tagaduiesc nemurirea sufletului, sfirsitul veacului, judecata ce va sa fie si rasplata vesnica pentru faptele bune in ceruri, iar pentru pacate – osindire, ANATEMA (norodul repeta de trei ori cu glas mare „Anatema”).

Celor care tagaduiesc toate sfintele Taine, de Biserica lui Hristos tinute, ANATEMA (norodul repeta de trei ori cu glas mare „Anatema”).

Celor care tagaduiesc soboarele sfintilor parinti si predaniile lor care sint intr-un duh glasuitoare cu Dumnezeiasca descoperire si de Biserica dreptslavitoare-soborniceasca cu blagocestie pastrate, ANATEMA (norodul repeta de trei ori cu glas mare „Anatema”).

Celor care cugeta precum ca imparatii pravoslavnici sint ridicati in scaunul stapinirii nu din deosebita pentru ei bunavointa Dumnezeiasca, si la ungerea lor darurile Sfintului Duh spre primirea acestei mari chemari asupra lor nu se revarsa, si astfel indraznind la razvratire si viclenie impotriva lor, ANATEMA (norodul repeta de trei ori cu glas mare „Anatema”).

Celor care ocarasc si hulesc sfintele icoane pe care Sfinta Biserica le primeste spre amintirea lucrarilor lui Dumnezeu si a bine-placutilor Lui, spre trezirea evlaviei celor ce le privesc pre ele si a dorintei de a-i urma, si celor care le numesc pre acestea idoli, ANATEMA (norodul repeta de trei ori cu glas mare „Anatema”).

Celor ce se ridica impotriva Bisericii lui Hristos invatind ca ea s’a impartit in „ramuri” si care spun ca Biserica nu fiinteaza in chip vazut, ci din „ramuri” si schisme, din feluritele slaviri si credinte mincinoase se va alcatui in viitor intr-un singur trup, ANATEMA (norodul repeta de trei ori cu glas mare „Anatema”).

si celor care nu deosebesc adevarata Preotie si Tainele Bisericii de cele ale ereticilor, ci invata precum ca botezul si euharistia ereticilor sint indestulatoare pentru mintuire, ANATEMA (norodul repeta de trei ori cu glas mare „Anatema”).

si celor ce se afla in unire duhovniceasca cu acesti eretici sau ii sprijina pre ei, sau apara noul lor eres ecumenist, inchipuindu-l drept dragoste frateasca si drept unire a crestinilor despartiti care, chipurile, se va intimpla, ANATEMA (norodul repeta de trei ori cu glas mare „Anatema”).

+ + +

Iar celor care se nevoiesc pentru Ortodoxie in cuvint, scrieri, invataturi, suferinte si viata bine placuta lui Dumnezeu, ca unor aparatori si lucratori ai Acesteia, Biserica lui Hristos, savirsind pomenirea de peste an, striga:

Sfinte binecredinciosule si intocmai cu apostolii imparat Constantin si maica ta Elena, dreptslavitorilor imparati ai Rasaritului Crestinesc: Teodosie cel Mare, Teodosie cel Mic, Iustinian, si ceilalti drept-credinciosi imparati si imparatese ale Imparatiei Crestinatatii Rasaritului, rugati-va lui Dumnezeu sa ne lumineze calea in aceasta lume plina de desertaciuni cu viata voastra pilduitoare de slujitori ai lui Dumnezeu, cu osirdia voastra dregatoreasca de mare folos pentru intarirea Bisericii lui Hristos !

Sfinte Binecredinciosule Voievod Stefan cel Mare, Sfinte Binecredinciosule Voievod-mucenic Constantin Brincoveanu, rugati-va lui Hristos Dumnezeu pentru noi, ticalosii urmasi ai vostri, in aceste vremi cumplite de racire peste masura a credintei celei mintuitoare a Rasaritului Ortodox, vremi de scadere a Tarii stramosesti si de putinatate a vredniciei duhovnicesti a dregatorilor ei, sa ne intareasca pe noi in dainuirea noastra intru Dreapta Credinta pe paminturile rinduite de Dumnezeu spre mintuire neamului nostru !

Sfinte Nicodim de la Tismana, Sfinte patriarh Nifon II al Tarigradului, Sfinte ierarhe Ghelasie de la Rimet, Sfinte Ierarhe Varlaam al Moldovei, Sfinte Ierarhe Dosoftei al Moldovei, Sfinte Ierarhe Iorest Marturisitorul al Ardealului, Sfinte Ierarhe Sava Marturisitorul al Ardealului, Sfinte Sfintite Mucenice Antim Ivireanul, Sfinte Ierarhe Maxim Brancovici, Sfinte Paisie de la Neamt, Sfinte Sfintite Mucenice Serafim, rugati-va lui Dumnezeu cel Unul in Treime sa ne fereasca de nenumaratele si feluritele ispite ale vremurilor de astazi care se abat peste noi, nevrednici de a ne numi crestini ai vremurilor de pe urma, din pricina putinatatii noastre duhovnicesti, si asupra bunelor rinduieli ale vietii crestinesti in Una, Sfinta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica a lui Hristos !

Binecredinciosilor voievozi care s-au osirduit pentru buna orinduire a Bisericii Ortodoxe pe paminturile stramosesti Mircea cel Batrin, Alexandru cel Bun, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Petru Rares, Petru Schiopu, Vasile Lupu, Matei Basarab si marilor dregatori ortodocsi, vesnica pomenire !

Preasfintitilor Patriarhi ai Constantinopolului, Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului, si ai intregii Rusii si preasfintitilor mitropoliti, arhiepiscopi si episcopi ortodocsi, vesnica pomenire !

Presfintitilor mitropoliti, evlaviosi ostenitori pentru curatia si intarirea Bisericii crestine drept-slavitoare in neamul nostru Teoctist I de la Neamt, Gheorghe (cel ars de viu), Teoctist II de la Neamt, Teofan de la Voronet, Grigore de la Voronet, Gheorghe de la Bistrita, Teofan de la Risca, Macarie II al Ungrovlahiei, Teofil de la Rimnic, Gavriil al Basarabiei si Voziei, Veniamin al Moldovei si arhierei ai Basarabiei Antonie, Iacov, Vladimir si Atanasie, vesnica pomenire !

Celor care au patimit si au fost ucisi in razboaiele pentru Credinta ortodoxa si Tara, domnilor, boierilor, oastei iubitoare de Hristos, celor care au patimit pentru Hristos in vremea prigoanei asupraBisericii si tuturor dreptslavitorilor crestini care in dreapta credinta si evlavie intru nadejdea invierii au raposat,vesnica pomenire !

Dreptslavitoarea Biserica a lui Hristos, cu marire aducindu-si aminte de cei ce s-au nevoit in evlavie si aceasta spre urmare aratind tuturor fiilor ei, dreptslavitorilor crestini, asijderea are datoria sa laude nevointele acestora care prin mintuitoarea credinta si faptele bune, pregatindu-se pentru fericirea vesnica, intaresc Ortodoxia.

Apoi rosteste:

Tuturor sfintitilor patriarhi ortodocsi multi ani (de trei ori) !

Marelui domn si parintelui nostru Preafericitului Patriarh (N) si […] multi ani (de trei ori) !

Preasfintiei Sale (epsicopul locului) multi ani (de trei ori)!

Preasfintitilor mitropoliti ortodocsi, arhiepiscopi si episcopi si la tot clerul bisericesc, multi ani (de trei ori) !

De Dumnezeu pazitei tarii noastre, stapinirii si oastei ei si tuturor dreptslavitorilor crestini, care drept marturisesc credinta mintuitoare si sint in supunerea Bisericii lui Hristos, daruieste-le Doamne, pace, liniste, buna sporire, imbelsugarea roadelor pamintului si multi ani (de trei ori) !

Sfinta Treime, pre acestia ii preaslaveste si ii intareste pina la sfirsit in dreapta credinta; iar pre razvratitii si hulitorii dreptslavitoarei credinte si ai Bisericii lui Hristos si pre cei care nu sint in supunerea ei intoarce-i si fa ca sa vina la cunostinta adevarului Tau vesnic, pentru rugaciunile Preasfintei Stapinei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria si ale tuturor sfintilor, amin.

Dupa aceasta rugaciune arhiereul zice:

Slava Tie Dumnezeule, Binefacatorului nostru in vecii vecilor !

Strana:Amin.

Si cinta imnul sfintului Ambrosie al Mediolanului, iar in timpul acestei cintari arhiereul, arhimandritii si toata sfintita adunare saruta sfintele icoane de pe analoguri:

Pre Tine Dumnezeule, Te laudam, pre Tine, Doamne, Te marturisim, pre Tine, preavesnicule Parinte, tot pamintul Te mareste. Tie toti ingerii, Tie cerurile si toate puterile, Tie Heruvimii si Serafimii cu neincetate glasuri Iti striga: Sfint, Sfint, Sfint Domnul Dumnezeu Savaot, plin este cerul si pamintul de marirea slavei Tale. Pre Tine preaslavita ceata a apostolilor, pre Tine laudata multime a proorocilor, pre Tine Te lauda prealuminata oaste a mucenicilor, pre Tine in toata lumea Te marturiseste sfinta Biserica, pre Parintele maririi celei neajunse, pre Cel inchinat Unul-Nascut Fiul Tau si pre Sfintul Mingiietorul Duh. Tu esti Imparatul Slavei Hristoase, Tu esti al Parintelui pururea fiitor Fiu. Tu spre izbavirea omului, luind fire de om, nu Te-ai ingretosat de pintecele Fecioarei, Tu, stricind acul mortii, ai deschis credinciosilor cereasca imparatie. Tu de-a dreapta lui Dumnezeu sezi intru slava Parintelui si credem ca vei veni Judecator. Pre Tine dar, Te rugam, ajuta robilor Tai, pre care i-ai rascumparat cu cinstitul Tau Singe. Invredniceste-i a imparati impreuna cu sfintii Tai intru vesnica Ta slava. Mintuieste, Doamne, norodul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta, indrepteaza-i si ii inalta pre dinsii in veci. In toate zilele Te vom binecuvinta pre Tine si vom lauda numele Tau in veac si in veacul veacului. Invredniceste-ne, Doamne, in ziua aceasta fara de pacat sa ne pazim noi. Miluieste-ne pre noi, Doamne, miluieste-ne pre noi. Fie mila Ta, Doamne, spre noi, precum am nadajduit intru Tine. Spre Tine, Doamne, am nadajduit, sa nu ne rusinam in veci. Amin.

Si se face otpustul obisnuit.

+ + +

extras din Moliftelnicul necenzurat,
tiparit de Manastirea Petru Voda