[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=wFlgHMmoBFE]
”În România, lipsa unui acord constituţional fundamental între societate şi putere a dus la falia dintre agenda publică reală şi cea a autorităţilor guvernamentale. Instituţiile din România au fost impuse peste societate în sensul că aceasta nu le-a perceput ca fiind proprii”, susţine asistentul universitar Laurenţiu Gheorghe de la Facultatea de Filosofie în cadrul unui amplu interviu acordat Epoch Times. În opinia sa, ”de abia acum sub presiunea străzii se creează premisele negocierii reale a pactului fundamental”. Universitarul consideră că actuala mişcare de protest îşi doreşte în primul rând decenţă şi participare la deciziile care afectează societatea.
Ce valori morale, comune unei mişcări totuşi foarte eterogene, stau la baza protestelor?
E dificil de stabilit o tipologie standard a protestatarilor. Oamenii care vin la proteste sunt foarte diferiţi, acoperă aproape toate curentele ideologice şi clasele sociale. Este foarte greu să uneşti această diversitate sub o singură umbrelă, dar se observă o preeminenţă a tinerilor. Aş spune că sunt cetăţeni ai capitalei şi nu numai care au trăsături interioare comune mai degrabă decât exterioare.
În legătură cu setul de valori morale comune, prima este decenţa. Oamenii simt un val de indecenţă căruia trebuie să-i facă faţă de peste 23 de ani, ca să vorbim doar despre ce se întâmplă după 1989, iar această indecenţă i-a determinat să ia o poziţie fermă faţă de ceea ce ei percep a fi un atentat atât la inteligenţa lor cât şi la integritatea lor, la drepturile lor fundamentale, şi nu mă refer aici la dreptul la un mediu sănătos, ci la dreptul lor de a avea un cuvânt de spus în gestiunea bogăţiilor naturale, la dreptul lor de proprietate şi la dreptul lor de a-şi exprima liber opiniile cu privire la problemele care privesc toţi cetăţenii ţării. Caracteristica comună a protestatarilor este această conştiinţă civică care nu mai este partizană. De aici şi stupoarea autorităţilor care sunt obişnuite după propria lor măsură să aibă reacţii în funcţie de interese partizane. Sigur ca şi manifestanţii au interese politice, dar interesele lor vizează drepturi fundamentale pe care ei le văd ameninţate de acest proiect de lege. continuare »