Curtea Constituţională de la Chişinău a pronunţat, joi, hotărârea privind interpretarea Articolului 13 (aliniatul 1) din Constituţie în coraport cu Preambulul Constituţiei şi cu Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.
Cazul a fost analizat ca urmare a sesizărilor făcute în martie şi septembrie 2013 de parlamentarii Ana Guţu, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega. Autorii sesizării au cerut conferirea statutului de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, adoptată pe 27 august 1991, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine, precum este formulat în Articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova.

Preşedinţia Republicii Moldova a argumentat că denumirea ştiinţifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, subliniind că “naţiunea română este organizată în două state româneşti – România şi Republica Moldova”. Potrivit Academiei de Ştiinţe a Moldovei, limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română, iar sintagma “limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine” din Articolul 13 alin. (1) al Constituţiei poate fi echivalată semantic cu limba română.

“Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a hotărât că, în sensul Preambulului Constituţiei, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate. De asemenea, Curtea a statuat că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează”, se arată în motivaţia prezentată pe site-ul instanţei constituţionale.

Adrian Cioroianu: Este o decizie istorică

“Este o decizie istorică. Orice om cu minimă educaţie ştie că limba care se vorbeşte dincolo de Prut este limba română”, a spus istoricul Adrian Cioroianu la REALITATEA TV.

Cât despre unirea cu România, Adrian Cioroianu a spus că prioritatea ar fi ca Republica Moldova să se apropie de Uniunea Europeană. “Prioritatea pentru Chişinău este să se apropie de instituţiile europene, de Uniunea Europeană. Va fi mult mai uşor să despărţim graniţele”, a spus Cioroianu la REALITATEA TV.

Analist politic: “E o decizie care nu vizează numai limba”

Dan Dungaciu, analist de politică externă, a declarat la REALITATEA TV că decizia este un pas important. “E o decizie care nu vizează numai limba. Asta înseamnă că tot este în Declaraţia de Independenţă prevalează. Limba este doar un aspect. În Declaraţia de Independenţă apare că Basarabia a fost ocupată de URSS. Un alt lucru, este că ziua ocupaţiei sovietice este zi de comemorare în Republica Moldova. Sunt foarte multe lucruri care apar în Declaraţie, având acum girul Curţii Constituţionale. Nu e vorba doar de limba, ci şi de alte aspecte care ţin de Republica Moldova. E o bătălie politică care nu va mai putea fi evitată”, a spus Dan Dungaciu la REALITATEA TV.

Ambasadorul Republicii Moldova: “Un adevăr ştiinţific a fost asumat”

Iurie Reniţă ambasador al Republicii Moldova în România a spus la REALITATEA TV că decizia îl bucură. “Sunt bucuros că limba română a intrat în normalitate la Chişinău. Un adevăr ştiinţific a fost asumat şi pronunţat cu dreptate”, a spus Reniţă la REALITATEA TV.

Baconschi: “Să-i ajutăm pe fraţii noştri de acolo să-şi dezvolte economia”

De asemenea, Teodor Baconschi, fost ministru de externe, a precizat că trebuie să continuăm acum să-i ajutăm pe “fraţii noştri de acolo să-şi dezvolte economia. Avem după şedinţa comună de la Iaşi o agendă bilaterală foarte complexă. E suficient actualul Guvern să continue ce s-a făcut”, a spus Baconschi la REALITATEA TV.

 LIMBA ROMÂNĂ, limba oficială în REPUBLICA MOLDOVA Potrivit CC, limba română şi cea moldovenească sunt identice, însă textul Declaraţiei de Independenţă, unde este menţionată limba română, prevalează în raport cu textului Constituţiei unde este menţionată limba moldovenească, scrie publika.md.

“Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă. Astfel, Curtea a conchis că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează”, se menţionează în decizie.

LIMBA ROMÂNĂ, limba oficială în REPUBLICA MOLDOVA: “Decizia este definitivă”

“Decizia este definitivă, nu poatre fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial”, a subliniat Alexandru Tănase.

La originea cauzei se află sesizările depuse la 26 martie 2013 şi, respectiv, 17 septembrie 2013, completate ulterior, de deputaţii Ana Guţu, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega privind interpretarea dispoziţiilor 13 alin. (1) din Constituţie în coraport cu Preambul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, scrie timpul.md. 

Autorii sesizării au pretins, în special, ca prin interpretare să confere Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, adoptată la 27 august 1991, statut de normă constituţională, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, şi nu „limba moldovenească în baza grafiei latine”, precum este formulat în articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova.