[youtube=https://youtu.be/S1dNPCQ35Iw]

Exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice va contamina toată reţeaua de apă potabilă din ţară, a declarat ieri Mircea Ţicleanu, directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Geologie (IGR). Domnia sa a precizat: “Problema este că aproape 90% din fluidele toxice rezultate în urma fracturării rămân captive în subteran şi trebuie luat în calcul faptul că acestea pot contamina straturile de sol aflate deasupra gazelor de şist. Pe termen scurt, aceste lichide au dus la poluarea apele potabile din zonele exploatate şi s-a produs o acţiune distructivă asupra mediului geologic. De asemenea, a fost înregistrată o schimbare de echilibru dinamic induse de marile cantităţi de gaze captate prin sondele de exploatare, ca atunci când scoţi cărămizile din fundaţia unei case”.

Directorul IGR susţine că această metodă de exploatare produce microseisme care afectează straturile de nisipuri şi pietrişuri şi conduce la poluarea cu metan a solurilor. În acelaşi timp, specialistul afirmă că au fost înregistrate accidente de manipulare a apelor reziduale, deversări intenţionate în râuri, pulverizări de gaze în atmosferă, poluări cu metale grele şi cu elemente radioactive, dar şi distrugerea infrastructurii rutiere, precum şi poluarea fonică.

Mircea Ţicleanu a mai spus că, dacă se va ajunge la exploatarea temeinică a anumitor zone, acelea vor fi compromise şi nu vor mai putea fi exploatate pentru alte substanţe în afara gazelor de şist.

“Pe termen lung, apele de adâncime vor fi afectate de contaminarea cu fluide toxice rezultate din exploatarea gazelor de şist. În Statele Unite ale Americii au fost înregistrate şi contaminări cu metan a pânzei freatice. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi în ţara noastră începând cu partea de est a Câmpiei Române. În plus, cutremurele vor accelera procesul de contaminare a acestor ape şi vor împinge aceste lichide toxice către suprafaţă”, a încheiat oficialul IGR. Mircea Ţicleanu a mai explicat de ce ”fracturarea hidraulică apare ca o metodă susţinută de distrugere şi poluare a subsolului iar perspectiva economică devine cu totul secundară faţă de nişte bombe ecologice plantate în subteran – cu explozie întârziată. Parcă scopul principal nu ar fi cel de obţinere a unor beneficii economice, ci acela de a submina sistematic subsolul”.

La final, domnul profesor Mircea Vintilescu a propus realizare unei legi care să vizeze protecţia mediului geologic. Domnul Heredea, autor al unui articol cu ipoteze noi, care consideră fracturarea hidraulică un procedeu tehnologic care ţine mai degrabă de chimia industrială, decât de industria extractivă, gazul de şist, fiind de fapt produs prin reacţia cu aditivii chimici, el neexistând ca atare anterior reacţiei chimice, a adus în discuţie două concepte pe care proponenţii fracturării hidraulice le ignoră cu bună-ştiinţă: protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă. Tot el a propus organizarea unei conferinţe pe tema protecţiei mediului geologic, care să fie găzduită tot de Institutul de Geologie.

Primele lucrări de exploatare a gazelor de şist din ţara noastră au fost realizate de compania americană Chevron în localitatea vasluiană Pungeşti. După ce americanii au obţinut, anul trecut, autorizaţia de construcţie a primei sonde autohtone de exploatare a gazelor de şist, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor. Chevron România mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti.