Bolivienii au reuşit să falimenteze cel mai cunoscut lanţ de mâncare fast-food din lume, McDonald’s. Un studiu a arătat că peste 60% dintre cetățenii acestei țări din America de Sud au declarat că nu ar călca într-un restaurant al brandului american, declarându-se adepții unei alimentații sănătoase, scrie Agrointel.

Principalul motiv invocat de bolivieni este că mâncarea fast-food este preparată mult prea rapid pentru a avea efecte benefice pentru sănătate, iar această rapiditate le ridică și semne de întrebare privind ingredientele naturale folosite.

În capitala Boliviei – La Paz, au rezistat opt restaurante McDonald’s. Deși au raportat pierderi anuale în ultimii zece ani, aceste locații s-au încăpățânat să rămână deschise, iar brandul a ținut cu dinții la prezența sa în Bolivia. Într-un final, cu pierderi tot mai mari, rețeaua de fast-food a trebuit să se recunoască învinsă și să își încheie socotelile în această țară.

Semnalul dat de falimentul McDonald’s în Bolivia nu a trecut neobservat pe piața internațională. Imediat, pe piață a fost lansat și un documentar care a analizat situația pe care lanțul fast-food a avut-o de înfruntat și care, în final, a arătat că principiile sănătoase ale populației nu au putut fi corupte de reclame, de promoții sau de ”americanizare”.  Bolivienii s-au dovedit a fi cetățeni preocupați de ceea hrană și de prepararea ei corectă. De aceea, restaurantele preferate de aceștia su fost și se mențin cele cu meniu sănătos, ingrediente locale și rețete tradiționale. În acest context, nici nu este de mirare că bolivienii au respins de la bun început tehnologia ”cărnii restructurate”, așa cum a fost denumit principalul ingredient folosit în hamburgerii americani.

În ciuda eșecului din Bolivia, compania McDonald’s continuă să dețină 3.400 de restaurante în 118 state ale lumii, cu 1,8 milioane de angajați. Cifra clienților de mâncare fast-food raportată de companie pentru 2012 a fost de 69 de milioane de persoane. În proporție de 80%, locațiile funcționează în regim de franciză.

În afară de Bolivia, alt stat care a ”refuzat” oferta restaurantelor americane de fast-food este Islanda, în timp ce în alte țări: Cambodgia, Ghana și Yemen, McDonald’s nu a putut pătrunde pe piață din cauza condițiilor locale.

Tudor Matei | Active News

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=a6OxbpLwEjQ]

Cei mai de seama oameni de stiință din lume, medici, avocați, politicieni și activiști ecologiști expun corupția și pericolele legate de utilizarea pe scară largă a organismelor modificate genetic în noul lung metraj documentar, “Semințele morții: Dezvăluirea minciunile despre OMG”.

Plenul Camerei Deputatilor a respins marti propunerea legislativa privind interzicerea cultivarii si importului Organismelor Modificate Genetic (OMG), si interzicerea importului, productiei si comercializarii produselor care contin Organisme Modificate Genetic (OMG).

“Am luat cuvantul in plen de mai multe ori aparand propunerea legislativa si aratand ca in Romania nu exista bariere serioase privind cultivarea si importul de OMG-uri care sa ii protejeze sau avertizeze pe cetateni, a spus deputatul Remus Cernea.

“Am vorbit despre riscurile pe care OMG-urile le reprezinta, despre faptul ca sunt tari care au instituit interdictii fata de OMG-uri si am criticat si decizia de acum 3-4 luni a parlamentului de a permite cultivarea OMG-urilor inclusiv in arii protejate”, a continuat deputatul.

In mai anul acesta, mai multe persoane, in majoritate tineri, s-au adunat in zona Eroilor din Capitala, pentru un protest fata de organismele modificate genetic (OMG).

Organizatorii protestului din Capitala au fost mai multe asociatii ale societatii civile, printre care ReGeneration, EcoRuralis, InfOMG si Grupul de Initiativa “Activisti Fara Frontiere”.

“Inventam viata, fara sa stim ce este ea de fapt.”

“Un OMG este o noua entitate vie, creata de om. O fiinta care nu a existat in contextul natural al fiintelor vii din biosfera pamantului.”

– Modificarile genetice produse in Romania starnesc ingrijorare in randul opiniei publice. In calitatea dvs. de specialist al problemei, credeti ca avem a ne teme sau nu?

– Ca sa intelegem esenta problemei, in primul rand ar trebui sa stabilim ce este un “organism” modificat genetic. Poate sa fie o planta, de acord. Dar poate sa fie si un microorganism sau un animal. De obicei, omitem acest aspect. Toata insulina care exista in lume este obtinuta dintr-un micro-organism modificat genetic. Ca dimensiuni economice si financiare, cred ca piata de insulina o depaseste pe cea a produselor agricole modificate genetic. Si pentru ca vorbim despre ele, e cazul sa facem o precizare: nu este vorba despre legumele fara gust sau miros din piata. Plantele cunoscute pana acum ca fiind modificate genetic sunt porumbul, cartoful si soia. Despre ele vorbim in mod curent, cand spunem OMG. Prin modificare genetica, plantele au devenit rezistente la anumite pesticide: soia la glifosat si glifosinat, porumbul la viermele sfredelitor si cartoful la gandacul de Colorado. In principal, acestea sunt OMG. Sunt plante care modificate dau anumite avantaje agricultorului, dar nu si consumatorului: rezistenta la frig, la seceta, la boli. Un OMG este o noua entitate vie, creata de om. O fiinta care nu a existat in contextul natural al fiintelor vii din biosfera pamantului. Ea este inventata de om. continuare »