România a atras aproape 60% din fondurile europene pe dezvoltare rurală, banii plătiţi efectiv beneficiarilor români depăşind 5,15 miliarde de euro. Cele mai accesate proiecte au fost cele adresate tinerilor fermieri şi sprijinirii fermelor de semisubzistenţă.
Într-un interviu acordat agenţiei Agerpres, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi, a declarat că, după şapte ani de investiţii realizate cu fonduri europene în mediul rural românesc, cel mai bun lucru este legat de faptul că „atunci când mergi pe şosea şi te uiţi în stânga şi în dreapta, nu prea mai vezi terenuri nelucrate“.
Totodată, şeful APDRP a spus că, pe noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, şi-ar dori să schimbe sistemul de selecţie a proiectelor pentru finanţare, din cauza întârzierilor mari înregistrate în partea de evaluare, dar şi cel de achiziţie pentru beneficiarii privaţi, prin crearea unei baze de date cu preţuri de referinţă rezonabile.
Ce prognoze puteţi face pentru finele acestui an în privinţa absorbţiei de fonduri europene? Credeţi că veţi atinge ţinta de 1,4 miliarde de euro anunţată în primăvară?
George Turtoi: Noi sperăm să ne apropiem cât mai mult de targetul acesta pentru că problemele cele mai mari nu ţin de structură şi de sistem, ţin de problema generală a crizei financiare şi a băncilor care acordă tot mai greu credite şi sunt mult mai atente. Marea problemă este că nu există o diferenţiere pe creditele din agricultură şi creditele din alte domenii, cum ar fi cele din imobiliare. Garanţiile sunt de cele mai multe ori aceleaşi. În toate celelalte state UE există bănci specializate pe agricultură, pentru că aici sunt alte riscuri, sunt alte prognoze. Este altceva decât o investiţie în imobiliare. Am văzut şi la noi vreo două bănci care au făcut nişte pachete speciale pe agricultură, dar discutând cu beneficiarii am aflat că garanţiile solicitate pentru obţinerea creditului sunt cam aceleaşi. Poate că în viitorul program va fi o deschidere mult mai mare, dacă va intra în funcţiune fondul mutual prin care se asigură riscurile climatice şi cele de piaţă. Este un sistem în care fermierii contribuie pentru constituirea fondului şi fondul îi despăgubeşte pe cei care au avut probleme. Cred că pentru bănci va fi eliminată o serie întreagă de riscuri şi consider că ar fi normal ca şi ele să relaxeze partea de garanţii şi să ia în considerare mai mult partea de investiţii. continuare »