Către un cuvios, pe nume Nicodim, adept al ecumenismului – Capsala, Careia, Muntele Athos, 13 august 1991

Dragă părinte Nicodim, blagosloviţi!

În timpul vizitei la chilia noastră, de acum câteva zile, aţi repetat declaraţiile dogmatice neortodoxe, cum că ne găsim în afara Bisericii, deoarece nu îl pomenim pe patriarhul Dimitrie. Aţi mai făcut şi alte declaraţii, din care pricină ne vedem siliţi să scriem cele ce urmează, spre cunoştinţa voastră deplină, de vreme ce dovezile şi respingerile pe care le-am oferit în timpul discuţiei noastre v-au distrus liniştea şi v-au supărat. În Pateric se scrie că, atunci când avva Agathon a fost întrebat dacă era mândru, curvar, şi eretic, a răspuns că primeşte primele două acuzaţii, căci era de folos sufletului său să facă astfel, dar a refuzat a se numi pe sine eretic, căci erezia înseamnă despărţirea de Dumnezeu. Păcatul şi erezia, precum ne învaţă Sfinţii Părinţi, diferă în mod esenţial: Păcatul este o încălcare a legii lui Dumnezeu, dar erezia este o schimbare a legii lui Dumnezeu. Potrivit vouă, noi suntem înşelaţi şi schismatici. Găsiţi dificil a admite că Patriarhia de Constantinopol propovăduieşte erezia.

Încercaţi să îndreptăţiţi Fanarul, dar cuvintele şi faptele lor vă vădesc a fi în greşeală. continuare »

Parintele Justin: Se zice ca incurajez la scindare. Daca si eu, care mi-am costat viata pentru unitatea si existenta ortodoxiei… spun (unii) acuma ca sunt pentru scindarea ortodoxiei. (Cel ce ma acuza) este un cetatean de pe la Iasi, de la Golia, fost yoghin. Ei nu inteleg ce am vrut sa spun eu. Harul lucreaza in raport de virtute. Cu cat, in sfarsit, omul este mai virtuos, cu atat vine harul peste har. Dar omul cand este sub nivelul acestui har, cand este in pacatosenie, nu este in virtute, atunci harul se retrage. Masura aceasta, omul se duce si nu mai are nicio legatura cu sfintenia si cu harul.

Dar el, ca preot, poate oficia?

Parintele Justin: El, ca preot, poate oficia, sigur ca da. Are lucrarea lui. Dar vrednicia lui unde e? Iata, la noi, in viata noastra ortodoxa, este si lucrul acesta, ca pacatul nu se amesteca cu omul. Haru-i har si pacatul e pacat.

Pacatele nu-i ating harul. Parinte, dar el poate sfinti in conditiile in care este cazut ca om?

Parintele Justin: El poate orice. Ca om e cazut, dar el poate sfinti. Sa va dau un exemplu, de pilda, e chemat episcopul sa vada un preot beat in marginea unui sant. Episcopul vine si il vede. Asta este fiul vostru. Voi l-ati crescut, voi l-ati educat, voi l-ati deformat. I-ati dat (sa bea) si la botez, si la cununie, si la parastas.

Preotii sunt cum i-a facut poporul.

Parintele Justin: Da. Si atunci, il scoli de-aici maine dimineata, iti face aghiazma si ai sa bei aghiazma facuta de el. Acum il vezi beat aici, dar maine il pui la treaba si lucreaza harul.

Asa spunea si Parintele Cleopa.

Parintele Justin: Da! Dar asta nu merge asa. Inseamna ca poate sa-si faca de cap oricand si el tot preot e. E preot, dar noi trebuie sa conlucram, sa avem niste preoti model ca sa aiba credinciosii dupa ce sa se orienteze. Dupa ce sa se orienteze? Dupa cel aflat intr-o cadere prapastioasa?

Eu am facut afirmatia asta si m-au scos ca fac erezie si ca am anulat dreptul la pocainta. Nu m-am gandit la asta, sa nu dau dreptul la pocainta, dar (trebuie) sa vad ca ai o incercare de vindecare.

– fragment dintr-o convorbire a Parintelui Justin Parvu cu doamna Aspazia Otel Petrescu