Sfîntul Închisorilor n-are nevoie de recunoaşterea noastră. Însă, noi avem nevoie şi de ajutorul lui şi de el ca reper de viaţă creştină şi naţională. Dacă azi duşmanii neîmpăcaţi ai ortodoxiei şi ai românismului ne atacă sfinţii, mîine ce ne vor putea face? Trebuie să ne opunem acestei samavolnicii. Dintr-o datorie morală şi din instinct de supravieţuire naţională.

| RostOnline

Ar trebui protestat în fața primăriei din Târgu Ocna.

În ședința Consiliului Local Târgu Ocna de joi se va supune la vot proiectul de retragere a titlului de cetățean de onoare al orașului acordat lui Valeriu Gafencu. Primarul Ștefan Șilochi spune că gestul lui este urmarea adresei primite de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului. În replică, diferite asociații și profesorii critică dur deciza Primăriei.

Un întreg scandal a izbucnit la Primăria din Târgu Ocna, care va atinge apogeul în ședința Consiliului Local de joi, din cauza unui punct de pe ordinea de zi care vizează retragerea titlului de cetățean de onoare acordat post-mortem lui Valeriu Gafencu. “Titlul de cetățean de onoare a fost acordat în anul 2009 – a declarat primarul Ștefan Șilochi. Ulterior, am primit o adresă de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului , prin care ni se solicită să retragem acest titlul pentru că se încalcă legea. Noi am trimis adrese la asociațiile care au susținut acordarea titlului, familiei și am cerut să vină cu argumente care să contrazică adresa de la Institut. În ședința de joi vom aduce toate răspunsurile și adresele. Va fi prezent inclusiv președintele Institulului de Studiere a Holocaustului”.
În adresa Institulului “Elie Wiesel” se arată că “în opinia noastră această decizie a Consiliului Local Târgu Ocna este incompatibilă cu normele democratice și prevederile legale, din următoarele motive: (…) Tribunalul Militar al Corpului IV Armată … a dispus condamnarea într-un lot de 18 persoane a lui Valeriu Gafencu pentru participarea la Rebeliunea Legionară. Valeriu Gafencu a fost învinuit că în calitate de conducător al organizațiilor școlare Frățiile de Cruce (organizațiile de tineret ale Mișcării Legionare) din Iași a instigat direct pe elevi (…) la nesupunere față de legile și autoritățile școlare, determinându-i în ziua de 23 ianuarie 1941 să suspende cursurile. Această instigare a avut ca urmare declararea grevei de către elevi. Valeriu Gafencu a fost condamnat la 3 luni și o zi închisoare corecțională și 2.000 de lei amendă corecțională pentru instigare publică. (…) Valeriu Gafencu a fost condamnat pe 5 decembrie 1941 (…) pentru crimă de constituire de asociațiune și activitate legionară potrivnică ordinei existente (…)”. Institutul mai arată că acțiunile de inspirație legionară reprezintă amenințări la siguranța națională și motivează cu încălcarea Legii 107/2006 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Valeriu Gafencu a fost închis la Târgu Ocna, unde a și murit în februarie 1952.

Scrisoare deschisă adresată primarului de Târgu Ocna

Pe adresa redacției Ziarului de Bacău am primit scrisoarea deschisă a profesorului Anca Tudor din București, adresată primarului Șilochi: “Vă scriu după ce am aflat de propunerea de a retrage titlul de cetațean de onoare al orașului pe care azi îl administrați omului care reprezintă mult pentru spiritualitatea românească – Valeriu Gafencu, supranumit Sfântul închisorilor. Eram în sala de festivități a Casei de Cultură atunci când viceprimarul a conferit acest titlu, după un cuvânt foarte frumos, un elogiu sobru al celui omagiat post-mortem. Știm acum cu toții ce a reprezentat detenția pentru deținuții politici ai acelor vremuri, știm de asemenea că, prin mila lui Dumnezeu, faptele lor de vitejie și sfințenie au ieșit la iveală după zeci de ani prin mărturiile supraviețuitorilor și prin relicvele celor care au primit în închisoare cununa muceniciei. Mulțumind lui Dumnezeu pentru darul libertății sociale pe care l-am primit în decembrie 1989, se cuvine să-i cinstim pe cei care, în suferințe inimaginabile, au reușit să rămână demni în viață și în moarte, gândindu-se neîncetat la moștenirea de noblețe și sfințenie pe care aveau menirea să o lase urmașilor, nouă adică. Pentru mine este o acțiune de neînțeles punerea în discuție a acestui titlu și, mai mult, retragerea lui. Nu cunosc amănute, dar cred că nicio presiune nu ar putea să motiveze oprobiul, pata neagră care ar plana mereu asupra orașului Târgu Ocna dacă ați lua această decizie. Vă rog, domnule Primar, să ștergeți din ordinea de zi a ședințelor de administrație acest rușinos punct, ca un bun român cu sufletul curat, integru, implacabil în dreptate, tradiție și frică de Dumnezeu”.

In luna iunie a acestui an, Valentina Gafencu, sora martirului anticomunist, Valeriu Gafencu, supranumit Sfantul inchisorilor, a cerut binecuvantare de la Parintele Justin Parvu pentru a inainta o cerere catre CICCR (Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania) spre demararea unor cercetari arheologice in cimitirul de la Tg Ocna, menite sa stabileasca locul unde a fost ingropat fratele ei, precum si cautarea, deshumarea si recuperarea ramasitelor pamantesti ale acestuia, in cazul in care vor fi descoperite. Parintele Justin nu doar ca binecuvinteaza, ci si sprijina financiar aceasta campanie de cercetare arheologica.

Au trecut cateva luni pana cand in sfarsit primim raspunsul pozitiv la cererea doamnei Gafencu, din partea domului arheolog Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj, un crestin cinstit si curat la suflet, si din partea domnului Ioan Chertitie, fost gardian de penitenciar, o figura impresionanta prin ravna de a cauta si cinsti pe mucenicul Valeriu Gafencu, cel care i-a schimbat viata in mod miraculos, transformandu-l dintr-un tortionar infocat in slujitor smerit al Domnului. Domnul Ioan Chertitie care este si coordonatorul proiectului „Pe urmele martirilor din inchisorile comuniste”, in numele Asociatiei Filantropice „Sfantul Iosif Marturisitorul” din Baia Mare, cere binecuvantarea Parintelui Justin, fata de care are o mare evlavie, sa participam si noi la aceasta inalta operatiune, cu rugaciune si un mic ajutor financiar. De la dl. Chertitie, de altfel inima acestui proiect de investigatii, aveam sa aflam de ce a durat asa de mult aprobarea cererii Valentinei Gafencu. Spre surprinderea noastra aflam ca timp de o luna Episcopia Romanului a tergiversat lucrarile, datorita intarziatei binecuvantari pe care s-a decis in cele din urma sa o acorde.

Activitatile de cercetare arheologica aveau sa se desfasoare incepand de luni, 5 septembrie, in perimetrul cimitirului situat langa biserica ortodoxa cu hramul Sfintii Imparati Constantin si Elena, aflata in Parohia Poieni, pe strada Crizantemelor, cercetarile[1] fiind efectuate sub tutela Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania, condus de istoricul Marius Oprea. Acest centru facuse deja investigatiile necesare pentru desemnarea locului unde a fost nu inhumat, ci aruncat ca pe fiare in groapa comuna a penitenciarului, Mucenicul Valeriu Gafencu. Se stie ca Valeriu Gafencu s-a stins din viata aceasta pamanteasca la data de 18 februarie 1952 in penitenciarul-spital de la Targu-Ocna. In perioada comunista, penitenciarul de la Targu Ocna a servit pentru detentia persoanelor bolnave de TBC, fiind caracterizat in literatura de specialitate drept o adevarata Bastilie sanitara a Romaniei comuniste. In intervalul 1950–1954, la Targu-Ocna, au murit 54 de detinuti politici, acestia fiind ingropati in cimitirul de langa biserica ortodoxa „Sfintii Constantin si Elena”. Corpurile detinutilor au fost aruncate in groapa fara sicriu, fara slujba de pomenire, iar mormintele nu au fost marcate cu cruce, indicii importante pentru identificarea lor. Intre anii 1977 si 1997, tot in spatiul acestui cimitir au fost ingropati bolnavii psihici din penitenciarul care devenise Sanatoriul pentru bolnavi psihici, fapt ce ingreuna operatiunea de cercetare. Dupa 1989, spatiul din cimitir care nu era ocupat de morminte, a fost folosit de catre credinciosii din parohie, in prezent, terenul destinat cimitirului fiind aproape in intregime ocupat cu morminte noi. Singurul spatiu din cimitir ramas liber mai cuprinde doar o suprafata restransa de teren situata in coltul de nord-vest al cimitirului, acesta fiind singurul loc unde Ministerul Culturii si Patrimoniului National aprobase cercetarile arheologice. Continuarea pe site-ul ATITUDINI