Sondele de gaze de șist vor fi montate în localitățile din apropierea Bârladului

Compania americană Chevron are în program montarea a 2.800 de sonde în județul Vaslui pentru exploatarea resurselor de gaze de șist

Firma Dafora, cotată la Bursa de Valori București, a semnat un contract pe patru ani cu Chevron pentru servicii de foraj în zona Bârlad pentru explorare și apoi exploatarea gazelor de șist.

“Dafora va executa servicii de foraj onshore pentru Chevron în zona Bârlad pe o durată de patru ani începând din această toamnă. Contractul include săparea de sonde conform programului de explorare al companiei Chevron. Instalatia de tip F320 (Rig 14) va finaliza în curând lucrările la un alt proiect în derulare, urmând ca mai apoi sã fie inclusă într-un program de modernizare pentru aducerea acesteia la parametrii solicitați de client”

– se precizează în comunicatul transmis Bursei de reprezentanții Dafora.

Chevron a obtinut, în 11 iulie, acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj si explorarea gazelor de șist în trei zone din judetul Vaslui (Pungesti, Bãcesti si Găgești) şi mai deţine concesiuni şi în Dobrogea, unde va iniţia studii seismice (prima fază a lucrărilor).

Urmează 2800 de sonde

pe 600 000  hectare concesionate de Chevron în zona Bârlad

Firma Dafora e controlată de omul de afaceri Gh. Călburean, ce deţine 50% dintre acţiuni, alte 13,6 din acţiuni aparţinând firmei Foraj Sonde Craiova, a oamenilor de afaceri Marius şi Emil Cristescu.
Ei vor efectua forajele pentru ca americanii să scoată gazele noastre şi să ni le vândă la preţul pieţii!.
Redevenţele sunt la un nivel jalnic: sub procentul de bacşiş care se plăteşte unui chelner, la restaurant.

Hotărârile Consiliilor Locale nu sunt luate în seamă?

Aflăm din presă că 17 comune de la noi au emis hotărâri de Consiliu Local prin care se interzice explorarea şi exploatarea gazelor de şist prim metoda fracturării hidraulice în perimetrul administrat, cum sunt: Ghiroda și Moșnita, din județul Timiș și Coroieşti, Iana, Ghergheşti, Pungeşti, Găgeşti, Banca, Suletea, Puieşti, Alexandru Vlahuță, Tutova, Băceşti și Pochidia din județul Vaslui. Firmele multinaţionale nu par să le ia în seamă deloc. Până la urmă, însă, poate vor trebui să le ia în seamă!
În iunie 2013, preşedintele a spus că ” Romania are obligaţia să treacă la exploatarea gazelor de şist”. 
Dar  nu se pune problema ca România să exploateze aceste gaze, ci firmele americane, sau kazahe sau poloneze sau din oricare alte ţări! Iar românilor să li se dea un bacşiş foarte mic, să li se ia gazul şi să li se lase apa otrăvită pe vecie şi pământul pârjolit!

Câtă apă se va contamina în zona Bârlad, de către firma Chevron?

Funcționarea unui puţ tipic necesită minimum 10.000 m³ de apă, la care se adaugă 50 m³ de produse chimice. Pentru o singură fracturare . (De obicei se fac fracturări repetate la fiecare puţ de foraj).  Odată fracturarea efectuată în foraj și lichidul recuperat, (se scoate afară cam 40% din lichidul de fracturare introdus),  e nevoie de găsirea unei metode de debarasare de  volume mari de apă contaminate cu substanțe chimice.

2800 de sonde x 10000m³ de apă pentru fiecare sondă pentru o singură fracturare, înseamnă 28 000 000m³  de apă poluată . Dacă se vor face 10 fracturări de fiecare sondă, se vor extrage din mediu şi se vor polua ireversibil 280 000 000m³ de apă, folosindu-se 1 400 000 m³ de substanţe chimice cancerigene! Şi asta numai în zona Bârladului şi Vasluiului!
Cum rămâne cu hotărârile Consiliilor Locale din acest perimetru?

Conform calculelor Agenţiei de Protecţie a Mediului din SUA, cam una din 20 de sonde este ruptă în timpul activităţilor specifice. Deci, putem prevedea că circa 140 de sonde de mare adâncime vor fi rupte numai în zona Bârladului. Ce se va întâmpla atunci cu apa otrăvită care va circula prin ele, la presiunea de 1000 de atmosfere?

Cantitatea anuală de precipitații în zona Vasluiului este de 437 l/m² ( 0,437 m³/m²= 4370m³/ha). Precipitațiile sunt de cele mai multe ori insuficiente pentru culturile agricole. Terenurile agricole sunt destul de degradate, secete sunt aproape în fiecare an. Precipitaţiile se scurg rapid pe versanţii despăduriţi, provocând şi inundaţii, apoi se instalează seceta, pentru că nu mai sunt pădurile care să înmagazineze cantităţile de apă şi să le elibereze apoi treptat în atmosferă.

Pe cele 600 000  hectare concesionate de Chevron în zona Bârlad, precipitaţiile anuale sunt deci, în mod statistic, insuficiente.

În SUA, oamenii din zonele în care se extrag gaze prin acest procedeu sunt siliţi să bea şi să se spele cu apă îmbuteliată, adusă din alte părţi. Desigur cu costuri importante. Acolo însă, proprietarii de terenuri sunt şi proprietarii bogăţiilor din subsoluri, deci încasează bani frumoşi de la firmele ce extrag gazele.