† APOLOGETICUM: Ortodoxie, neam şi ţară Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
Însă, să vedem pentru ce a fost tăiat împrejur Iisus, căci El nu era supus păcatului? Întâi, pentru ca să se arate supus şi împlinitor al legii. Apoi, pentru ca să se arate că El a purtat trup omenesc cu adevărat, iar nu trup închipuit. În al treilea rând, pentru ca să ne dea nouă chipul celei mai adânci smerenii. Pentru că S-a arătat nu numai ca un om, ci ca un om biruitor asupra păcatului, deşi El nu avea păcat.
Şi pentru ce S-a tăiat împrejur a opta zi? Pentru că ziua a opta, după Sfinţii Părinţi (Sfântul Grigorie de Nyssa), închipuieşte ziua veşniciei, odihna veacului al optulea, care va să fie. Primele şase zile sunt ale Creaţiei, ale lucrării. Ziua a şaptea este ziua odihnei Domnului, ziua Sabatului pământesc, care mereu trece ca şi omul, de aceea se şi repetă din şapte în şapte zile. Iar a opta este simbolul veacului viitor, ziua veşnicei prăznuiri cu Hristos, care nu se va mai sfârşi în veac.
Iar cele 33 de zile pe care le-a petrecut Iisus în Betleem, până la ducerea Sa în Templu, când a fost purtat pe braţe de Sfântul Simeon, închipuie cei 33 de ani pe care i-a trăit Domnul pe pământ, până ce a răstignit păcatul pe lemn. Dar tăierea împrejur la poporul evreiesc nu avea numai rolul unui legământ între Dumnezeu şi om (Facere 17, 10-14), ci ea închipuia însăşi ispăşirea păcatului strămoşesc, cu toate că prin aceasta nu se putea ierta păcatul lui Adam. Aşadar, tăierea împrejur era botezul oficial al Vechiului Testament, pe care Domnul l-a primit ca să Se arate înnoitor al Testamentului, iar nu călcător al lui.
Trei botezuri a primit Domnul nostru Iisus Hristos pe pământ: întâi botezul Legii Vechi, al tăierii împrejur; apoi, botezul pocăinţei, de la Ioan, care nici acesta nu era desăvârşit, pentru că nu putea ierta păcatele, dar era mai înalt decât botezul cel vechi, pentru că el făcea legătura între Vechiul şi Noul Testament; iar ultimul botez, şi cel mai desăvârşit pe care îl poate primi creştinul pe pământ, a fost botezul sângelui, al muceniciei, pe care Iisus Hristos l-a primit pe cruce pentru noi. continuare »
Şi pentru ce S-a tăiat împrejur a opta zi? Pentru că ziua a opta, după Sfinţii Părinţi (Sfântul Grigorie de Nyssa), închipuieşte ziua veşniciei, odihna veacului al optulea, care va să fie. Primele şase zile sunt ale Creaţiei, ale lucrării. Ziua a şaptea este ziua odihnei Domnului, ziua Sabatului pământesc, care mereu trece ca şi omul, de aceea se şi repetă din şapte în şapte zile. Iar a opta este simbolul veacului viitor, ziua veşnicei prăznuiri cu Hristos, care nu se va mai sfârşi în veac.
Iar cele 33 de zile pe care le-a petrecut Iisus în Betleem, până la ducerea Sa în Templu, când a fost purtat pe braţe de Sfântul Simeon, închipuie cei 33 de ani pe care i-a trăit Domnul pe pământ, până ce a răstignit păcatul pe lemn. Dar tăierea împrejur la poporul evreiesc nu avea numai rolul unui legământ între Dumnezeu şi om (Facere 17, 10-14), ci ea închipuia însăşi ispăşirea păcatului strămoşesc, cu toate că prin aceasta nu se putea ierta păcatul lui Adam. Aşadar, tăierea împrejur era botezul oficial al Vechiului Testament, pe care Domnul l-a primit ca să Se arate înnoitor al Testamentului, iar nu călcător al lui.
Trei botezuri a primit Domnul nostru Iisus Hristos pe pământ: întâi botezul Legii Vechi, al tăierii împrejur; apoi, botezul pocăinţei, de la Ioan, care nici acesta nu era desăvârşit, pentru că nu putea ierta păcatele, dar era mai înalt decât botezul cel vechi, pentru că el făcea legătura între Vechiul şi Noul Testament; iar ultimul botez, şi cel mai desăvârşit pe care îl poate primi creştinul pe pământ, a fost botezul sângelui, al muceniciei, pe care Iisus Hristos l-a primit pe cruce pentru noi. continuare »