Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, a pledat vineri la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad pentru obţinerea autonomiei de către maghiarii din afara graniţelor, susţinând că fiecare comunitate de maghiari trebuie să-şi elaboreze conceptul de autonomie care i se potriveşte, iar Ungaria îl va sprijini.

‘Cert este faptul că fiecare parte a naţiunii trebuie să îşi elaboreze un concept de autonomie care să i se muleze perfect şi Ungaria, statul ungar, va sprijini conceptul de autonomie elaborat de naţiunea respectivă. Da, vom sprijini cu toate puterile acest concept de autonomie, putem arăta pildă în Uniunea Europeană şi putem spune că există deja exemple în UE pentru un anumit concept de autonomie şi, dacă există precedent, se poate şi pentru noi’, a afirmat Semjen Zsolt, potrivit Jurnalul.ro.

Vicepremierul ungar a spus că chestiunea autonomiei reprezintă ‘punctul nevralgic în ceea ce priveşte ţările urmaşe, succesoare’ şi a susţinut că autonomia nu este o descoperire maghiară sau o cerere extremă, ci un drept uman, chiar ‘regina drepturilor omului’.

‘Este important să spunem că Ungaria niciodată nu a cerut, niciodată nu a solicitat, nu a vrut ceva pentru care să nu existe precedent în UE. Aşadar, autonomia nu este o descoperire maghiară, nu este o solicitare maghiară extremă, aşa cum se spune în politica internă românească, ci autonomia este, de fapt, un drept uman la nivelul comunităţii. Se spune că este regina drepturilor omului’, a spus Semjen Zsolt, citat de Agerpres.

La fel ca şi în anii precedenţi, el a https://admin.realitatea.net/add_news.php#susţinut că în ţările în care se înfăptuieşte autonomia ‘acest lucru este spre binele naţiunii minoritare şi majoritare laolaltă’ şi a adăugat că maghiarii nu sunt cetăţeni de gradul doi şi trebuie să spună că autonomia li se cuvine, aşa cum li se cuvine şi altor cetăţeni ai UE.

‘Fiecare naţiune, ea însăşi, trebuie să îşi elaboreze propriul concept de autonomie. Cei din Voivodina, autonomia din Voivodina, cei din Ucraina Subcarpatică trebuie să procedeze la fel, ardelenii la fel – autonomie teritorială pentru maghiarii în bloc în secuime şi autonomie culturală pentru Partium şi pentru celelalte comunităţi de maghiari în diaspora’, a afirmat vicepremierul Ungariei.

Vicepremierul Ungariei a afirmat că pentru obţinerea autonomiei este nevoie, printre altele, de acceptarea de către majoritate, iar în România majoritatea deocamdată respinge această solicitare.

‘Această autonomie se va realiza dacă avem o masă critică. Dacă în cazul catalanilor a fost nevoie de 100 de ani şi noi vom avea nevoie de o fărâmă de timp pentru a o obţine‘, a spus Semjen Zsolt.

| realitatea.net

La Budapesta a fost anunţată înfiinţarea unei comisii care să facă presiuni pentru retrocedarea imobilelor şi proprietăţilor revendicate de bisericile maghiare din Transilvania. Preşedintele comisiei va fi Laszlo Tokes. Multe dintre cererile de retrocedare se bazează însă pe acte false, pentru că bisericile maghiare nu aveau drept de proprietate în Transilvania, ci drept de folosinţă. Ungaria îşi face pur şi simplu o comisie prin care să-şi ”retrocedeze” Transilvania. Anunţul „retrocedării” Transilvaniei către Ungaria a fost făcut vineri la Budapesta în cadrul unei conferinţe de presă la care a participat şi Laszlo Tokes, cel care urmează să fie preşedintele comisiei. Din aceasta vor face parte ierarhi ai bisericilor maghiare dar şi jurişti, scopul ei fiind acela de a face propuneri prin care atât România, cât si Slovacia să fie obligate să retrocedeze către bisericile maghiare tot ce pretind acestea că le-au aparţinut. Cu ocazia lansării acestui demers care va înrăutăţi relaţiile Ungariei cu România şi cu Slovacia mai mult decât sunt deja, liderul organizaţiei numite „Consiliul Demnităţii Umane” (E.M.T.) a lansat şi acuzaţii împotriva Guvernului României că nu respectă libertatea religiei şi dreptul la liberă conştiinţă, ca şi cum credinţa are vreo legătură cu retrocedările şi cu manevrele imobiliare ale Ungariei. Mai grav, liderul E.M.T., Zoltan Lomnici, a spus că „adevăratul ţel al Guvernului României este să facă imposibilă viaţa maghiarilor”. Stranie afirmaţie despre o ţară în care U.D.M.R. este la guvernare non-stop, mai mult decât orice partid românesc!
Laszlo Tökes a atacat România în cadrul conferinţei de presă, făcând apel la raportul Comisiei de combatere a rasismului şi intoleranţei din Consiliul Europei (E.C.R.I.), ameninţând cu sesizarea problemei în cadrul Parlamentului European, dar şi a altor organisme internaţionale. „Trebuie cerut organismelor internaţionale sa monitorizeze această problemă şi să exercite presiuni asupra României, care duce un joc de-a soarecele şi pisica cu instituţiile internaţionale, în timp ce ţine sub oprimare minorităţile din ţară”, a spus Tökes la Budapesta. Bisericile maghiare din Transilvania sunt în fruntea luptei pentru autonomie, profitând de statutul lor special. Clericii lor sunt organizatori în alegeri şi supraveghetori la mitingurile anti-româneşti, aşa cum am dovedit-o cu fotografii de mai multe ori. Aşa încât grija Ungariei de a le da pe mână cât mai multă avere se justifică: bisericile maghiare din Transilvania fac jocurile Budapestei de distrugere a statului român, aşa încât orice intră pe mâna lor este ca şi aflat în posesia Ungariei şi va fi folosit ca motiv de acaparare a teritoriului românesc. Iată aşadar pe cine a decorat România cu cea mai înaltă distincţie, pe un individ care ne acuză că îi oprimăm pe maghiari! Altădată a spus că e genocid împotriva lor în Transilvania. Iar singura cale de a opri acest „genocid” este ca Ungaria să-şi retrocedeze Ardealul, bucată cu bucată, ni s-a dat şi soluţia. continuare »

Iată proiectul de lege privind ”statutul special al Ținutului Secuiesc” pe care UDMR dorește să-l depună în Parlamentul României și prin care se înființează o mică Ungarie în mijlocul României. Prin această lege, UDMR dorește ca județele Harghita, Covasna și Mureș să intre într-o formulă organizatorică de tip statal care să fie guvernată de instituții paralele cu statul român, având drept de viață și de moarte asupra a tot ce mișcă și se întâmplă în cele trei județe. Legea UDMR propune însemne proprii ale unității autonome respective, bilingivsm (adică maghiara obligatorie), control deplin asupra școlilor, angajărilor, băncilor, pădurilor, resurselor, liniilor de transport, comuncațiilor, concesionărilor, alimentării cu energie electrică, dar și dreptul de a primi fonduri de la bugetul de stat al României pentru IMM-uri sau școli pe care însă autoritatea autonomă le folosește tot după bunul plac.

Limba maghiară se va preda obligatoriu în cele trei județe începând din clasa a doua pentru toată lumea. Unitatea autonomă teritorială propusă de UDMR are un președinte al Ținutului Secuiesc, cu sediul în Târgu Mureș, dar și un buletin oficial, buget propriu, dreptul de a emite legi în interiorul unității care nu pot fi atacate la Curtea Constituțională a României!

Atenție: ”Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al Ţinutului Secuiesc”. La fel și pădurile proprietate de stat din Ţinutul Secuiesc, minele, carierele de piatră şi exploataţii de turbă, imobilele statului din regiune și orice alte proprietăți ale statului vor deveni proprietatea ”Ținutului Secuiesc”.

Aceată unitate autonomă va avea dreptul la cel puțin doi europarlamentari din locurile României, dar și locuri în Parlamentul României, iar toate funcțiile publice, inclusiv judecătorii, vor fi ocupate în funcție de etnie, însă oricum toți cei care au funcții publice trebuie să cunoască obligatoriu limba maghiară.

Desigur că ”Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în Ţinutul Secuiesc”, iar ”toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale”.

Dar UDMR este generos. Populația dintr-o unitate administrativă din zonă care nu dorește să facă parte din ”Ținutul Secuiesc”, poate solicita strămutarea într-un județ limtrof  în șase luni de la adoptarea legii.

Acest proiect este dovada supremă că UDMR lucrează împotriva statului român și că dorește secesiunea etnică. Proiectul de lege al UDMR nu mai este anti-Constituțional, reprezintă direct desființarea Constituției și ruperea a trei județe din România din teritoriul național, creând un stat-enclavă pe criterii etnice! De Bogdan Diaconu

Iată textul integral:

Statut special al Ţinutului Secuiesc

Preambul

Având în vedere principiile constituţionale ale autonomiei locale, descentralizării şi deconcentrării serviciilor publice;

Ţinând cont de angajamentele asumate de reprezentanţii poporului român de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 că „ fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său”;

Considerând că autorităţile administraţiei publice locale reprezintă unul dintre principalele fundamente ale oricărui regim democratic;

Conştient că dreptul cetăţenilor de a participa la rezolvarea treburilor publice face parte din principiile democratice comune tuturor statelor membre ale Uniunii Europene şi că la nivel local, judeţean, regional acest drept poate fi exercitat în modul cel mai direct prin existenţa autorităţilor administraţiei publice locale împuternicite cu responsabilităţi efective care să le permită o administraţie şi în acelaşi timp eficienţă ca urmare a apropierii de cetăţeni;

Pe baza prevederilor din Legea nr. 86/1945 privind statutul minorităţilor naţionale

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Capitolul I

Dispoziţii generale

Art. 1

În cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie, ale principiilor Legii nr. 86/1945 şi al prezentului statut, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, componente ale „Ţinutului Secuiesc”, primesc statut special.

Art. 2

În cadrul judeţelor „Ţinutului Secuiesc” egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată.

Art. 3

Forma şi condiţiile statutului special ale „Ţinutului Secuiesc” sunt cele prevăzute de prezentul statut. Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, judeţele componente precum şi „Ţinutul Secuiesc” au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliile judeţene şi după caz,  consiliul „Ţinutului Secuiesc”.

Capitolul II

Atribuţiile judeţelor

Art. 4

Judeţele au competenţe normative în completarea celor prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001 în următoarele materii:

a)      utilizarea toponimelor fără a prejudicia obligativitatea bilingvismului pe teritoriul Ţinutului Secuiesc;

b)      protejarea şi conservarea patrimoniului imaterial;

c)      organizarea micilor proprietăţi agricole;

d)     artizanat;

e)      exploatări miniere incluzând apele minerale şi termale, carierele de piatră şi exploatarea turbei;

f)       vânatul şi pescuitul;

g)      comunicaţiile şi transportul de interes judeţean incluzând reglementările tehnice de exploatare a instalaţiilor teleferice;

h)      turism şi industrie hotelieră cuprinzând reglementările privind funcţionarea ghidurilor şi a instructorilor de schi;

i)        agricultură, păduri şi corp forestier, patrimoniu zootehnic şi ihtiologic, institute fitopatologice, sindicate din cooperative agricole şi staţiuni de cercetare agricolă, servicii antigrindină, bonificaţii;

j)        înfiinţarea şi funcţionarea comisiilor comunale şi judeţene pentru asistenţa muncitorilor şi în materie de angajare;

k)      comerţ;

l)        eliberare de certificate de atestare a calificărilor profesionale;

m)    constituirea şi funcţionarea comisiei judeţene de controlul muncii;

n)      dezvoltarea producţiei industriale;

o)      utilizarea apelor publice cu excepţia celor folosite pentru marele hidrocentrale;

p)      organizarea şi administrarea arhivelor judeţene.

Art. 5

(1)     Judeţele au posibilitatea de a adopta în completarea dispoziţiilor legale acte normative  în materie de investiţii şi angajare cu posibilitatea înfiinţării propriilor servicii în afara celor existente în cadrul ministerului muncii.

(2)     Agenţii comunitari de servicii de investiţii sunt aleşi pe baza normelor adoptate de organele statului, după consultarea preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului interesat.

(3)     Cetăţenii rezidenţi în judeţele Ţinutului Secuiesc indiferent de apartenenţa lor la un grup etnic sau vechimea rezidenţei au prioritate la angajări pe teritoriul acestor judeţe.

Art. 6

(1)      Judeţele pot autoriza deschiderea şi transferul sucursalelor bancare sau agenţiilor de credit cu caracter local, judeţean şi regional, după avizul ministerului de finanţe.

(2)      Dreptul de a deschide sau transfera în judeţe de sucursale bancare sau agenţii de credit este acordat de ministerul de finanţe cu avizul judeţului respectiv.

(3)      Consiliul Judeţean numeşte preşedintele şi vicepreşedintele Casei de Economii şi Consemnaţii Judeţean cu avizul Ministerului de Finanţe.

Art. 7

(1) În cazul concesionării sau reînnoirii concesionării marilor exploataţii hidroelectrice, judeţul interesat are dreptul de a prezenta observaţiile şi contraargumentele sale în tot parcursul avizului definitiv al organelor competente.

 (2) Judeţele au dreptul de recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziilor de concesionare şi de reînnoire a concesionării.

(3) Preşedintele Consiliului Judeţean interesat şi reprezentanţii lui sunt invitaţi să participe cu titlu consultativ la şedinţele în care sunt examinate măsurile prevăzute în primul alineat.

(4) Ministrul competent va adopta măsurile legate de activitatea CONEL în regiune doar după avizul judeţului interesat.

Art. 8

Pentru concesionarea marilor exploataţii hidroelectrice, concesionarii au obligaţia să furnizeze anual şi gratuit judeţelor din Ţinutul Secuiesc serviciilor publice şi unor categorii de utilizatori determinaţi de o hotărâre a Consiliului Judeţean în limita unei cote prevăzută de această hotărâre.

 Art. 9

(1)      Avizul judeţului este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv.

(2)      Avizului judeţului este obligatoriu şi pentru lucrările hidraulice. Autoritatea competentă la nivel naţional şi judeţul elaborează împreună anual un plan de coordonare a lucrărilor hidraulice.

(3)      Utilizarea apelor publice de către stat şi judeţ în cadrul competenţelor respective are loc pe baza unui plan general elaborat în consens de reprezentanţii autorităţii naţionale şi judeţene competente.

 Art. 10

(1)      Dacă normele generale privind dezvoltarea economică nu prevăd un sistem diferit de finanţare, Ministerul Economiei atribuie judeţelor Ţinutului Secuiesc cote părţi de credit anual înscris în bugetul de stat prevăzut pentru ajutorul acordat intreprinzătorilor mici şi mijlocii. Cotele părţi sunt determinate după avizul judeţului respectiv şi înscris în bugetul de stat. Creditele vor fi utilizate de comun acord între minister şi judeţ. În cazul în care guvernul intervine cu fonduri proprii pentru finanţarea în judeţele Ţinutului Secuiesc în scopul executării planului naţional de construcţii şcolare, aceste sume se pot folosi numai cu acordul judeţului respectiv.

(2)      Judeţele Ţinutului Secuiesc vor utiliza propriile fonduri destinate obiectivelor de asistenţă socio-culturală în proporţie directă cu ponderea fiecărui grup etnic şi ţinând cont de importanţa necesităţilor acestor grupuri cu excepţia cazurilor extraordinare care necesită intervenţii urgente.

Capitolul III

Atribuţiile regiunii

Art. 11

(1)   În acord cu prevederile alin (1) şi (2) din art. 11 a Legii nr. 215/2001, legea administraţiei publice locale, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive prin efectul prezentei legi, formează asociaţia de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică de drept privat şi de utilitate publică „Ţinutul Secuiesc”  în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes regional, ori al furnizării în comun al unor servicii publice.

(2)   Autorităţile deliberative şi executive de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale componente îşi păstrează autonomia locală, în condiţiile legii.

Art. 12

Asociaţia de dezvoltare intercomunitară „Ţinutul Secuiesc” este condus de organul deliberativ „Consiliul Ţinutului Secuiesc”  compus din toţi membri consiliilor judeţene din cele trei judeţe şi de organul executiv, preşedinţia „Ţinutului Secuiesc” compus dintr-un preşedinte şi trei vicepreşedinţi, câte unul din fiecare judeţ.

Art. 13

Asociaţia de dezvoltare intercomunitară „Ţinutul Secuiesc” are următoarele atribuţii:

a)      organizarea serviciilor intercomunitare (regionale) şi a personalului acestora;

b)      expropriere pentru cauză de utilitate publică pentru lucrările de interes regional fără a prejudicia competenţele statului respectiv a judeţelor;

c)      organizarea unui Inspectorat Regional pentru Situaţii de Urgenţă;

d)     organizarea serviciului spitalicesc regional;

e)      dezvoltarea cooperativelor la nivel regional;

f)       asistenţă în lucrările publice realizate de alte organisme publice din teritoriul regiunii;

g)      organizarea instituţiilor publice de binefacere şi asistenţă socială de nivel regional.

Capitolul IV

Dispoziţii comune aplicabile  judeţelor şi „Ţinutului Secuiesc”

Art. 14

 (1) În limitele competenţelor prevăzute de prezentul statut, competenţele administrative care până la intrarea în vigoare a prezentei legi erau în atribuţia statului, sunt exercitate după caz de Ţinutul Secuiesc sau de judeţele acestuia.

 (2) Atribuţiile judeţelor corespunzătoare legii în vigoare rămân neschimbate dacă ele sunt compatibile cu prezentul statut.

(3) Statul poate delega printr-o lege organică alte atribuţii de administraţie pe care le deţine către Ţinutul Secuiesc, judeţele acestuia sau autorităţile publice locale.

(4) Toate structurile deconcentrate ale ministerelor sau ale altor autorităţi centrale care acoperă un teritoriu mai mare decât în judeţ vor avea competenţă pe numai şi pe întregul teritoriu al celor trei judeţe. Sediul acestor structuri deconcentrate se va afla în municipiul Târgu Mureş.

 (5) Delegările de competenţe administrative ale statului, chiar şi cele prevăzute în prezenta lege pot fi modificate sau revocate printr-o lege organică.

Art. 15

Prin lege organică pot fi atribuite şi alte competenţe „Ţinutului Secuiesc” sau judeţelor decât cele prevăzute în prezentul statut.

Art. 16

 În scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes regional, ori al furnizării în comun al unor servicii publice, judeţele pot delega din atribuţiile deliberative şi administrative ale lor către organele Ţinutului Secuiesc.

 Art. 17

(1) În judeţele Ţinutului Secuiesc învăţământul preuniversitar cu limba de predare română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de predare. Predarea celeilaltei limbi se efectuatează de profesori a căror limbă maternă este acea limbă. Predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în şcolile primare începând cu clasa a doua.

(2)  Limba germană respectiv romani poate fi folosit la cererea părinţilor în învăţământul primar, gimnazial sau liceal în localităţile unde prezenţa comunităţii respective o face necesară. Dacă comunitatea vorbitorilor de limbă germană sau romani depăşeşte 20% din numărul total al locuitorilor şi în şcolile cu limbă de predare română sau maghiară se va preda şi limba germană sau romani, după caz.

(3) Înscrierea unui elev într-o şcoală având oricare limba de predare se realizează doar prin simpla solicitare a părintelor sau a reprezentantului legal al copilului. Împotriva refuzului de înscriere părintele sau tutorele legal se poate adresa instanţei de contencios administrativ competent.

(4)   În inspectoratele şcolare din judeţele Ţinutului Secuiesc ponderea inspectorilor şcolari va reprezenta ponderea comunităţilor române respectiv maghiare din judeţ şi toţi inspectorii trebuie să cunoască ambele limbi.

(5) Ministerul Învăţământului va numi în funcţii de conducere ale inspectoratelor din alineatul precedent câte o persoană pentru fiecare funcţie din trei propuse de reprezentanţii consiliilor de administraţie al şcolilor (consiliilor şcolare) fiecărui grup lingvistic.

(6) Pentru funcţiile de inspector pentru învăţământul în limbă germană sau romani, Ministerul Învăţământului va numi câte o persoană de pe o listă care cuprinde trei propuneri venite din partea reprezentanţilor consiliilor de administraţie al şcolilor (consiliului şcolar) comunităţii lingvistice respective.

 (7) Pentru coordonarea activităţii din instituţiile de învâţământ din judeţ, consiliile de administraţie a tuturor şcolilor fiecărui grup lingvistic vor alege un consiliu şcolar compus din 21 de persoane.

(8) Pe teritoriul Ţinutului Secuiesc pot fi create universităţi numai după avizul favorabil al regiunii respectiv al judeţului interesat.

Art. 18

(1) Preşedintele Consiliului Judeţean exercită atribuţia de autoritate de securitate publică prevăzută în legile speciale corespunzătoare în ceea ce priveşte activităţile industriale periculoase sau de material exploziv, construcţie publică, agenţii, imprimării, în ceea ce priveşte organizarea ambulanţei, a reglementărilor de muncă, a ceea ce priveşte bolile mentale de toxicomanie, respectiv protejarea minorilor.

(2) Pentru exercitarea acestor atribuţii preşedintele Consiliului Judeţean poate solicita ajutorul poliţiei naţionale sau a poliţiei locale.

Art. 19

Măsurile care se doresc a fi luate de organele de stat pe motiv de ordine publică având influenţa de a suspenda sau limita validitatea atribuţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean în materie de ordine publică pot fi luate numai după avizul preşedintelui Consiliului Judeţean competent.

Art. 20

În interesul asigurării legii şi a reglementărilor subsecvente, preşedintele Ţinutului Secuiesc şi preşedinţii consiliilor judeţene pot solicita ajutorul poliţiei naţionale sau celei locale.

Art. 21

Consiliul Ţinutului Secuiesc şi cele ale judeţelor pot adopta norme de sancţionare în ceea ce priveşte respectarea normelor adoptate de consiliile respective.

Capitolul V

Organele Ţinutului Secuiesc

                   Art. 22

Organele Ţinutului Secuiesc sunt: consiliul Ţinutului Secuiesc şi preşedinţia Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 23

Consiliul Ţinutului Secuiesc este compus din membri consiliilor judeţene ale judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.

                   Art. 24

Consiliul Ţinutului Secuiesc exercită competenţele atribuite prin prezentul statut, de alte leg,  precum şi de către consiliile judeţene ale judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.           

                   Art. 25

(1)               Activitatea consiliului Ţinutului Secuiesc se desfăşoară în trei sesiuni care se ţin alternativ în reşedinţele judeţelor componente.

(2)               Noul consiliu se reuneşte la 20 de zile de la validarea consiliilor judeţene nou alese din Ţinutul Secuiesc, la convocarea preşedintelui în exerciţiu al Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 26

Membrii consiliului Ţinutului Secuiesc reprezintă întreaga regiune.

                   Art. 27

 (1) Consiliul Ţinutului Secuiesc îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi.

 (2) Preşedintele şi vicepreşedinţii sunt aleşi pe o perioadă de doi ani.

(3) Dacă pe prima perioadă de doi ani este ales un preşedinte aparţinător comunităţii maghiare, atunci pentru cea de-a doua perioadă de doi ani va fi ales un preşedinte aparţinător comunităţii romăneşti. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui.

 (4) În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau a vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă cu respectarea prevederilor alin (3).

 (5) Vicepreşedinţii ajută activitatea preşedinelui care va alege vicepreşedintele care îi ţine locul în caz de absenţă sau de împiedicare a activităţii.

                   Art. 28

                   Activitatea consiliului Ţinutului Secuiesc se desfăşoară pe baza regulamentului propriu, adoptat cu majoritatea absolută a membrilor acestuia.

                   Art. 29

 (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului Ţinutului Secuiesc pot fi revocaţi cu majoritatea voturilor membrilor acestuia în caz de activitate necorespunzătoare.

 (2) Consiliul Ţinutului Secuiesc trebuie convocat de urgenţă dacă cel puţin o treime din consilieri solicită revocarea preşedintelui.

 (3) Dacă nici preşedintele nici vicepreşedinţii consiliului Ţinutului Secuiesc nu convoacă în 15 zile de la depunerea solicitării de revocare şedinţa extraordinară al consiliului, acesta se convoacă de preşedintele Ţinutului Secuiesc.

 (4) Dacă nici preşedintele Ţinutului Secuiesc nu convoacă în 15 zile de la expirarea termenului prevăzut în alineatul precedent, şedinţa extraordinară a consiliului Ţinutului Secuiesc se convoacă de către prefectul care are competenţă în verificarea legalităţii actelor consiliului.

                   Art. 30

  În cazul dizolvării prevăzut în art. 44 se vor organiza în cel puţin 3 luni alegeri parţiale pentru consiliile judeţene.

                   Art. 31

Consiliul Ţinutului Secuiesc este convocat de preşedintele acestuia în sesiuni ordinare în prima săptămână a lunilor februarie, iunie, respectiv octombrie sau în sesiuni extraordinare la solicitarea preşedinţiei Ţinutului Secuiesc sau a unei pătrimi a consilierilor în funcţie, precum şi în cazurile prevăzute de prezentul statut.

                   Art. 32

                   În domeniile normative care nu sunt de competenţa consiliului Ţinutului Secuiesc dar care reprezintă interes special pentru acesta, consiliul poate elabora proiecte de acte normative. Acestea vor fi trimise de către preşedinte Guvernului României pentru a fi prezentate în Parlament.

                   Art. 33

 (1) Preşedinţia Ţinutului Secuiesc este exercitată de preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului.  

(2) Compunerea preşedinţiei Ţinutului Secuiesc trebuie să fie conformă cu proporţia grupurilor etnice reprezentate în consiliul regional.

 (3) Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale.

                   Art. 34

 (1) Membrii preşedinţiei rămân în funcţie până la expirarea mandatului consiliului exercitând doar atribuţiile administrative curente până la numirea noii preşedinţii de către consiliul nou ales.

 (2) Membrii preşedinţiei aparţinători a unui consiliu judeţean dizolvat îşi exercită funcţia până la alegerea noului consiliu judeţean respectiv.

                   Art. 35

 Membrii preşedinţiei care nu îşi exercită corespunzător atribuţiile pot fi revocaţi de către consiliul Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 36

                   Dacă este necesară numirea unui nou preşedinte sau membru al preşedinţiei în urma decesului, demisiei sau a pierderii mandatului de către acesta, preşedintele, sau după caz, unul dintre vicepreşedinţi va convoca în 15 zile şedinţa extraordinară a consiliului.

                   Art. 37

 (1) Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea.

 (2) El participă la şedinţele guvernului la care sunt tratate probleme ce privesc Ţinutul Secuiesc. 

                   Art. 38

                   Preşedintele Ţinutului Secuiesc conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc.

                   Art. 39

                   Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive vicepreşedinţilor prin ordin publicat în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 40

(1)   Preşedinţia Ţinutului Secuiesc este organul executiv al acestuia, având următoarele competenţe:

a)      elaborarea normelor de aplicare a actelor normative adoptate de consiliu;

b)      activitate administrativă în probleme de interes regional;

c)      administrarea patrimoniului Ţinutului Secuiesc, controlul gestiunii banilor publici de nivel regional, a serviciilor publice regionale, alte atribuţii ce îi sunt conferite de prezenta lege sau alte acte normative;

(2)   Sediul preşedinţiei Ţinutului Secuiesc este în municipiul Târgu Mureş.

                   Art. 41

Preşedinţia Ţinutului Secuiesc trebuie să fie consultată despre instituirea şi reglementarea serviciilor naţionale de comunicaţii şi transport în care este interesat direct.

Capitolul VI

Organele judeţene

                   Art. 42

(1)   Autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este consiliul judeţean compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele consiliului judeţean ales prin vot direct.

(2)   Atribuţiile consiliului judeţean sunt cele prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001, precum şi cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi.

(3) Cu respectarea prevederilor constituţionale şi a principiilor de bază ale sistemului juridic din România, consiliul judeţean poate adopta cu majoritatea membrilor săi decizii în legătură cu forma şi structura de administrare a judeţului, raporturile dintre organele judeţene, organizarea de referendum judeţean.

(4) Normele juridice prevăzute în alineatul precedent pot fi supuse controlului constituţional în 30 de zile la solicitarea Guvernului.

 (5) Normele juridice prevăzute la alin (2) pot fi supuse unui referendum judeţean printr-o hotărâre specială a consiliului judeţean dacă în 3 luni de la publicarea acestuia un sfert din cetăţenii cu drept de vot din judeţ sau o treime din membri consiliului judeţean solicită acesta.

                   Art. 43

Consiliile judeţene din Ţinutul Secuiesc se aleg în conformitate cu prevederile legale în vigoare, asigurând totodată prezenţa ambelor comunităţi etnice.

                   Art. 44

(1)   Demisia majorităţii membrilor consiliului atrage dizolvarea acestuia şi organizarea a noi alegeri, având efect şi asupra conducerii executive al judeţului.

(2)   Consiliul judeţean poate fi dizolvat dacă din cauza imposibilităţii formării unei majorităţi devine nefuncţional.

                   Art. 45

În funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean este ales câte un reprezentant al comunităţii române şi maghiare.

                   Art. 46

Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul.

                   Art. 47

                   Preşedintele consiliului judeţean are competenţele prevăzute de art. 104 a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001. 

Capitolul VII

Adoptarea şi publicarea reglementărilor din Ţinutul Secuiesc

                   Art. 48

Proiectele de acte normative adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc sau consiliile judeţene sunt trimise către prefectul competent. Dacă în 30 de zile prefectul nu atacă norma în contencios administrativ, aceasta se publică şi intră în vigoare.

                   Art. 49

(1)   Dacă un proiect de act normativ poate atenta la egalitatea de drepturi dintre cetăţenii aparţinătoare diferitelor grupuri etnice sau menţinerii, protejării şi dezvoltării culturale şi de exprimare a identităţii etnice al acestor grupuri, majoritatea consilierilor aparţinători a unui grup etnic din consiliul Ţinutului Secuiesc sau consiliul judeţean pot solicita ca votul să aibă loc pe grupuri etnice.

(2)   Dacă votarea separată nu a fost acceptată sau propunerea de act normativ a fost adoptată împotriva votului a 2/3 a grupului etnic care a formulat solicitarea, majoritatea acestui grup poate solicita în 30 de zile Curţii Constituţionale controlul de constituţionalitate asupra normei respective.

                   Art. 50

Actele normative ale Ţinutului Secuiesc şi cele judeţene sunt publicate în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc în limba română şi în limba maghiară. Ele intră în vigoare la 7 zile de la publicare cu excepţia situaţiei în care norma prevede un alt termen. Câte un exemplar din buletinul oficial este trimis prefectului competent.

                   Art. 51

Legile, decretele şi hotărârile de guvern care interesează Ţinutul Secuiesc sunt publicate în limba maghiară în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc fără a prejudicia intrarea lor în vigoare.

Capitolul VIII

Colectivităţi locale

                   Art. 52

(1)                 În regulamentele de organizare şi funcţionare al instituţiilor publice locale vor fi prevăzute norme de reprezentare proporţională a grupelor etnice din localitatea respectivă în componenţa organelor instituţiilor respective.

(2)                 În comunele din regiunea Ţinutul Secuiesc fiecare comunitate etnică cu o pondere mai mare de 5% din locuitorii comunei respective are dreptul de a fi reprezentat în consiliul comunal.

Capitolul IX

Domeniul public şi patrimoniul Ţinutului Secuiesc şi a judeţelor acestuia

                   Art. 53

Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 54

(1)   Pădurile proprietate de stat din Ţinutul Secuiesc, minele, carierele de piatră şi exploataţii de turbă a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al Ţinutului Secuiesc.

(2)   Imobilele din proprietatea statului situate în Ţinutul Secuiesc sunt transferate în patrimoniul regiunii.

(3)   Modalitatea transferului de bunuri ale statului prevăzut mai sus se reglementează prin normele de aplicare a prezentei legi.

(4)   Bunurile imobile situate în Ţinutul Secuiesc care nu aparţin unei persoane, sau care nu revin de drept unei unităţi administrativ-teritoriale fac parte din patrimoniul Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 55

Judeţele, conform noilor reglementări pe teritoriul lor intră în posesia bunurilor şi drepturilor de natură imobiliară ale statului şi ale Ţinutului Secuiesc cu excepţia celor de interes militar a unor servicii cu caracter naţional sau de interes regional.

Capitolul X

Finanţele Ţinutului Secuiesc şi ale judeţelor acestuia

                   Art. 56

(1)   50% din impozitul pe transferul de proprietate a cotei părţi distribuite bugetului consolidat revine Ţinutului Secuiesc.

(2)   Taxa ipotecară colectată după bunurile situate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc revine judeţului.

(3)   De asemenea revine Ţinutului Secuiesc cota parte provenită din colectarea taxelor fiscale din următoarele taxe fiscale colectate pe teritoriul regiunii:

a)      90% din impozitul pe succesiune şi donaţie;

b)      20% din taxa pe valoarea adăugată, exceptând cele provenite din import;

c)      1/3 din cota parte din impozitul pe venit ce revine bugetului consolidat;

d)     90% din venitul realizat de Loteria Română şi taxă pe jocuri de noroc;

e)      5% din taxa pe valoarea adăugată realizată din import, colectat pe teritoriul regional.

                   Art. 57

Revine judeţului taxa colectată de trezorerie pe consumul de energie electrică de pe teritoriul judeţului respectiv.

                   Art. 58

În cazul concesionării marilor exploatări hidroelectrice existente pe teritoriul judeţului, statul va ceda 90% din redevenţa anuală prevăzută de lege.

                   Art. 59

Judeţele pot impune impozite şi taxe pe activitate turistică.

                   Art. 60

Ţinutul Secuiesc şi judeţele au dreptul de a institui prin hotărâre ale consiliilor respective o proprie fiscalitate în conformitate cu sistemul fiscal naţional, în domeniul activităţii lor specifice.

                   Art. 61

(1)   Sunt atribuite judeţelor cote părţi din taxele fiscale colectate pe teritoriul lor după cum urmează:

a)      90% din dreptul de înregistrare şi timbre precum şi redevenţele din concesiunile statului;

b)      90% din acciza aplicată pe produsele de tutun vândute pe teritoriul judeţului;

c)      70% din taxa de valoare adăugată, exceptând cele din import;

d)     40% din taxa pe valoarea adăugată pe bunuri provenite din import, colectat pe teritoriul lor;

e)      90% din acciza aplicată produselor petroliere vândute în staţiile de benzină situate pe teritoriul lor;

f)       90% din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu excepţia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor instituţii publice;

(2)   Valoarea cotelor părţi sus menţionate include şi veniturile care revin judeţului şi care sunt realizate conform dispoziţiilor legale ori administrative de birouri/puncte de lucru care nu se află pe teritoriul judeţului.

                   Art. 62

(1)   Pentru a adapta finanţele judeţelor autonome la obiectivele vizate şi exercitarea atribuţiilor lor se vor atribui fiecărui dintre ele o cotă parte care nu va depăşi 40% din taxa pe valoarea adăugată aferentă importurilor şi care au fost colectate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc.

(2)   Această sumă va fi împărţită între judeţe astfel:

a)      Covasna – 20%

b)      Harghita – 30%

c)      Mureş – 50%

(3)   Atribuirea sumelor se va realiza fără a afecta sumele destinate unor obiective specifice sau a prejudicia dispoziţiile articolului 15 al prezentului Statut ori normele de aplicare ale acestuia.

                        Art. 63

(1)   Pentru a putea face faţă exigenţelor bilingvismului, judeţele Ţinutului Secuiesc pot atribui cote părţi suplimentare anumitor comune.

(2)   Pentru a asigura finanţarea activităţilor comunelor prevăzute de lege, consiliile judeţene din Ţinutul Secuiesc vor atribui mijloace financiare adecvate comunelor determinate de comun acord de către preşedintele consiliului judeţean şi reprezentanţii comunelor interesate.

                   Art. 64

(1)   Ţinutul Secuiesc şi judeţele autonome contribuie la controlul fiscal al impozitelor pe venit al persoanelor cu domiciliul fiscal pe teritoriul lor.

(2)   În acest scop, înainte de 31 decembrie a anului precedent controlului fiscal, preţedinşia Ţinutului Secuiesc  şi consiliile judeţene pot semnala serviciilor financiare ale statului din regiune şi din judeţe date, fapte şi elemente esenţiale pentru a stabili o bază de impozitare mai corectă, furnizând toată documentele necesare stabilirii de dovezi.

(3)   Serviciile financiare ale statului din regiune şi din judeţe sunt obligate să comunice preşedinţiei Ţinutului Secuiesc sau, după caz, consiliului judeţean măsurile adoptate pe baza informaţiilor primite.

                   Art. 65

                   Ţinutul Secuiesc judeţele autonome şi unităţile administrative locale au buget propriu pe exerciţiul financiar al unui an calendaristic.

                   Art. 66

(1)   Proiectul de buget înaintat de preşedintele Ţinutului Secuiesc sau de preşedintele consiliului judeţean se adoptă prin hotărârea consiliului Ţinutului Secuiesc sau, după caz, al celui judeţean.

(2)   Diferitele capitole ale acestor bugete sunt adoptate cu majoritatea voturilor fiecărui grup etnic.

(3)   Capitolele de buget care nu au primit numărul de voturi necesare pentru a fi adoptate vor fi supuse, în trei zile dezbaterii unei comisii compuse din patru consilieri aleşi de consiliu pe întregul mandat al acestuia, în care fiecare comunitate are câte doi membri propuşi de comunitatea respectivă.

(4)   Comisia va adopta un raport în 15 zile cu majoritatea voturilor membrilor comisiei fără ca un membru să aibă un vot decident (decisiv).

(5)   Dacă în cadrul comisiei nici o propunere nu a obţinut majoritatea necesară adoptării, preşedintele consiliului Ţinutului Secuiesc sau, după caz, judeţean va trimite în 8 zile proiectul de buget şi toate actele necesare curţii de apel, respectiv tribunalului competent pentru a decide în 30 de zile asupra sumelor prevăzute în capitolele neadaptate.

(6)   Procedura de mai sus nu se aplică în cazul capitolelor de venit, a celor care privesc cheltuielile de investiţii înscrise pe baza dispoziţiilor specifice prevăzute de lege pentru exerciţiul financiar respectiv şi capitolelor necesare funcţionării normale ale organelor şi birourilor instituţiei respective.

(7)   Deciziile prevăzute în alineatele (4) şi (5) nu pot fi atacate la Curtea Constituţională.

(8)   Doar pentru articolele acceptate pe baza procedurii prevăzute în alineatele precedente, hotărârea de adoptare a bugetului poate fi contestată în justiţie de către guvern, dar numai pentru încălcarea prevederilor constituţionale şi ale prezentului statut.

(9)   Pentru adoptarea bugetului şi a execuţiei financiare al regiunii este nevoie de votul majorităţii consilierilor din fiecare judeţ.

             Art. 67

(1)   Chiar dacă schimbul de produse cu străinătatea poate fi limitată şi se autorizează de organele competente ale statului, Ţinutul Secuiesc are dreptul de a autoriza astfel de activităţi între limitele fixate de comun acord cu guvernul.

(2)   În cazul în care schimbul de produse cu străinătatea are la bază contingente care au consecinţe asupra economiei Ţinutului Secuiesc, cota parte din contingentul exportat sau importat trebuie să fie fixat de comun acord între guvern şi preşedinţia Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 68

(1)   Dispoziţiile adoptate la nivel naţional în ceea ce priveşte controlul valutar sunt aplicabile şi Ţinutului Secuiesc.

(2)   Statul pune la dispoziţia Ţinutului Secuiesc pentru acoperirea necesarului importurilor regiunii o cotă parte de valută din diferenţa pozitivă dintre valuta realizată din export şi cea folosită pentru import.

Capitolul XI

Raporturile dintre stat, Ţinutul Secuiesc şi judeţe

                   Art. 69

(1)   În fiecare judeţ este numit un prefect.

(2)   Atribuţiile prefectului:

a)      Coordonează în conformitate cu directivele primite de la Guvern exercitarea atribuţiilor statului în judeţ şi supraveghează bunul mers al serviciilor respective cu excepţia administrării justiţiei, a apărării şi a căilor ferate, precum şi atribuţiile care revin preşedinţiei Ţinutului Secuiesc;

b)      Supraveghează exercitarea de către judeţ şi alte instituţii publice locale a funcţiilor delegate către ele de către stat şi comunică observaţiile eventuale preşedintelui consiliului judeţean;

(3)   Controlul de legalitate ale actelor adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc se face în 30 de zile de către prefectul judeţului în care a avut loc şedinţa consiliului.

(4)   Controlul de legalitate ale actelor administrative ale preşedinţiei Ţintului Secuiesc se exercită de prefectul judeţului Mureş.

                   Art. 70

(1)   În privinţa menţinerii ordinii publice prefectul răspunde în faţa ministerului de interne.

(2)   În acest scop el poate folosi forţele poliţiei statului şi ale jandarmeriei şi alte forţe armate cu respectarea prevederilor normelor legale de ordine publică şi securitate naţională.

(3)   Atribuţiile ministerului de interne acordate de legea în vigoare nu pot fi schimbate.

                   Art. 71

(1)   În judeţele Ţinutului Secuiesc se instituie funcţii civile distincte pentru cariera funcţionarului public din administraţia de stat sau judeţană. Aceste funcţii sunt determinate pe baza organigramelor serviciilor respective şi care se întocmesc în scopul unor măsuri adecvate pentru a garanta existenţa personalului necesar.

(2)   Prevederile alineatului precedent nu se aplică pentru direcţiile administraţiei de interne a personalului de securitate publică şi nici personalului administrativ din Ministerul de Apărare.

(3)   Posturile prevăzute în alineatul (1) considerate a fi de carieră sunt rezervate cetăţenilor aparţinătoare fiecărui grup etnic ţinând cont de compoziţia etnică a judeţului rezultată din ultimul recensământ.

(4)   Atribuirea posturilor rezervate cetăţenilor aparţinători comunităţilor etnice din judeţ până la nivelul prevăzut de alineatul precedent se va face treptat odată cu vacantarea posturilor.

(5)   Stabilirea persoanelor pe funcţiile prevăzute în alineatul (1) este garantat cu excepţia persoanelor care îndeplinesc o funcţie pentru îndeplinirea căreia este nevoie de perfecţionare continuă.

(6)   Dispoziţiile articolelor precedente sunt aplicabile şi personalului din judecătorii, tribunale şi curţi de apel, respectiv a celor din parchetele de pe lângă acestea.

                   Art. 72

(1)   Ţinutul Secuiesc are dreptul de a fi reprezentat în Parlamentul European respectiv Parlamentul României având totodată dreptul ca pe baza deciziei consiliului regional să înfiinţeze şi să finanţeze reprezentanţe pe lângă instituţiile Uniunii Europene.

(2)   În acord cu prevederile alineatului precedent şi principiul constituţional al reprezentativităţii în delegaţia României la Parlamentul European cel puţin 2 locuri vor fi asigurate Ţinutului Secuiesc. Pentru aceste 2 locuri alegerile în Parlamentul European se vor organiza în acelaşi timp cu cel de pe raza întregului teritoriu al ţării, dar separat cu participarea rezidenţilor Ţinutului Secuiesc.

(3)   În organismele Uniunii Europene de reprezentare a autorităţilor publice locale delegaţia României va avea o prezenţă proporţională a Ţinutului Secuiesc, dar nu mai puţin de o persoană.

Capitolul XII

Organele judiciare

                   Art. 73

(1)   În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o curte de apel cu reşedinţa în municipiul Târgu Mureş prin reorganizarea curţilor de apel Târgu Mureş şi Braşov.

(2)   Prin reorganizarea prevăzută în alineatul (1), competenţa Curţii de Apel Târgu Mureş se extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai aparţine de competenţa Curţii de Apel Braşov. 

                   Art. 74

(1)   Jumătate dintre magistraţii de la Curtea de Apel Târgu Mureş respectiv tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş şi a judecătoriilor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Târgu Mureş, Sângerorgiu de Pădure trebuie să aparţină comunităţii româneşti, iar cealaltă jumătate comunităţii maghiare.

(2)   Cel puţin 20% dintre magistraţii judecătoriilor Topliţa, Sighişoara, Reghin, Târnăveni, Luduş trebuie să aparţină comunităţii maghiare.

(3)   Procentele prevăzute în alineatele precedente se vor realiza treptat odată cu vacantarea posturilor de magistraţi.

(4)   Preşedinţia instanţelor este asigurată alternativ pe o perioadă de 2 ani de reprezentanţii judecătorilor celor două comunităţi. Preşedinţii sunt numiţi de către preşedintele ţării la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

                   Art. 75

 Un judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune.

                   Art. 76

Preşedintele Ţinutului Secuiesc prin delegarea de competenţă de către preşedintele ţării cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind organizarea judiciară va numi, destitui, revoca mediatorii din regiune.

                   Art. 77

Actele administrative ale instituţiilor şi organelor administraţiei publice cu sediul în Ţinutul Secuiesc care ating principiile de egalitate dintre cetăţenii aparţinători diferitelor grupuri etnice pot fi contestate în faţa secţiei contenciosului administrativ de pe lângă curtea de apel de către consiliul Ţinutului Secuiesc sau cel judeţean, iar în cazul măsurilor luate de comune în faţa tribunalelor judeţene de către consiliul comunal (consiliul consilierilor comunal din judeţ) dacă prejudiciul este recunoscut de majoritatea grupului etnic al consiliului care se simte lezat.

Capitolul XIII

Controlul exercitat de Curtea Constituţională

Art. 78

(1)   Fără a prejudicia dispoziţiile prezentului statut, actele normative de ordin general ale consiliului Ţinutului Secuiesc sau ale judeţelor pot fi contestate în faţa Curţii Constituţionale pentru încălcarea prevederilor Constituţiei sau a prezentului statut ori a principiului de egalitate între grupurile etnice.

(2)   Dreptul de contestare este al Guvernului.

(3)   Actul normativ general al Ţinutului Secuiesc mai poate fi contestat de către un consiliu judeţean al regiunii, iar actele normative generale ale judeţului pot fi contestate de consiliul Ţinutului Secuiesc sau de un alt consiliu judeţean din regiune.

Art. 79

(1)   Legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului pot fi contestate de către preşedintele Ţinutului Secuiesc sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al minorităţilor etnice. Contestaţia va fi trimisă Avocatului Poporului care este obligat să sesizeze Curtea Constituţională.

(2)   Dacă statul împietează printr-unul din actele sale asupra domeniului de competenţă atribuit prin prezentul statut Ţinutului Secuiesc sau judeţelor acestuia, regiunea sau judeţul interesat poate solicita Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului de competenţă.

(3)   Solicitarea este înaintată de preşedintele Ţinutului Secuiesc sau al consiliului judeţean.

Capitolul XIV

Folosirea (utilizarea) limbii maghiare

       Art. 80

(1)   Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în Ţinutul Secuiesc. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. 

(2)   Toate diplomele, documentele, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară.

(3)   Toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale.

         Art. 81

(1)   Cetăţenii au dreptul de obţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu  cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia.

(2)   Toate persoanele în cadrul relaţiilor lor cu administrarea justiţiei, ministerul public, notariate şi registre publice au dreptul să folosească una din cele două limbi oficiale după alegerea lor în toate acţiunile judiciare, notariale sau în legătură cu registrele organizate de stat şi de a primi toate documentaţiile oficiale editate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc în limba aleasă de aceştia, fără ca acesta să aibă cheltuieli suplimentare sau întârzieri procedurale din raţiunea limbii utilizate. Nici o traducere nu poate fi solicitată cetăţeanului.

(3)   Cu excepţia cazurilor prevăzută de normele de aplicare privind folosirea celor două limbi în cazul actelor destinate tuturor cetăţenilor rezidenţi din regiune, în cazul actelor individuale chiar destinate unui public larg sau mai multor servicii, folosirea separată a uneia sau alteia dintre limbi este recunoscută. În cadrul instituţiilor de tip militar, limba română este unica limbă oficială.

(4)   Pentru garantarea dreptului la obţiune lingvistică, judecătorii, procurorii, notarii, responsabilii de la registrul comerţului, evidenţa populaţiei, cartea funciară, personalul din serviciile administraţiei judiciare pentru a putea obţine un serviciu în aceste instituţii pe teritoriul Ţinutului Secuiesc trebuie să justifice conform prevederilor legale că posed cunoştiinţe suficiente ale ambelor limbi care îi fac apţi să-şi exercite atribuţiile corespunzătoare activităţii lor.

(5)   Pentru a garanta dreptul la obţiune lingvistică, serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale cu activitate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, trebuie să dovedească că personalul angajat posedă cunoştiinţe suficiente ale celor două limbi pentru a putea exercita atribuţiile pe care le au în legătură cu activitatea profesională.

(6)   Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică.

                   Art. 82

Administraţiile publice din regiune trebuie să folosească în raportul lor cu cetăţenii vorbitori de limbă maghiară limba maghiară, precum şi toponimele maghiare.

Capitolul XV

Dispoziţii tranzitorii şi finale

  Art. 83

(1)   Prezentul Statut poate fi modificat prin procedura prevăzută legilor constituţionale.

(2)   Iniţiativa de modificare a prezentului Statut poate reveni şi consiliului Ţinutului Secuiesc la propunerea consiliilor judeţene din Ţinutul Secuiesc.

(3)   Proiectele de modificare înaintate de Guvern sau iniţiativele legislative depuse de parlamentari sunt transmise consiliului Ţinutului Secuiesc şi consiliilor judeţene care trebuie să-şi dea avizul în cel mult 2 luni. Avizul consiliului Ţinutului Secuiesc este un aviz conform.

(4)   Modificările aduse statutului nu sunt supuse în toate cazurile referendumului naţional.

Art. 84

(1)   Populaţia unităţii administrativ-teritoriale din judeţele Ţinutului Secuiesc poate decide, într-un interval de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, solicitarea apartenenţei la un alt judeţ limitrof.

(2)   Populaţia unităţii administrativ-teritoriale din judeţele limitrofe Ţinutului Secuiesc poate decide, într-un interval de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, solicitarea apartenenţei la un judeţ limitrof din Ţinutul Secuiesc. Această solicitare va putea fi înaintată Parlamentului numai după consultarea prin referendum a populaţiei judeţului din Ţinutul Secuiesc.

(3)   Parlamentul va dezbate în procedură de urgenţă legea de modificare a limitelor judeţelor în cauză.

  Art. 85

(1)   Fără a prejudicia dispoziţiile art. 82, dispoziţiile din Capitolul X şi cele ale art. 11 pot fi modificate printr-o lege ordinară la solicitarea comună a Guvernului şi a consiliului Ţinutului Secuiesc sau după caz, al consiliului judeţean competent.

(2)   Dispoziţiile articolelor 27 şi 44 pot fi modificate printr-o lege organică la solicitarea comună a Guvernului şi al consiliului Ţinutului Secuiesc sau, după caz, al consiliului judeţului interesat.

Art. 86

Până la intrarea în vigoare a normelor de aplicare a prezentului Statut şi a normelor necesare adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc respectiv consiliile judeţene, competenţele statului rămân în vigoare.

 Art. 87

Normele de aplicare a prezentului Statut vor fi aprobate prin hotărâre de Guvern după consultarea unei comisii compusă de 12 membri din care 6 reprezentanţi ai Guvernului şi câte 2 reprezentanţi ai fiecărui judeţ.

 Art. 88

Normele de aplicare prevăzute în articolul precedent vor fi adoptate în 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Statut.

Art. 89

(1)   Lista bunurilor mobile şi imobile care aparţin patrimoniului de interes naţional excluse din competenţa decizională a regiunii sau a judeţului se întocmeşte de Ministerul Culturii într-un interval de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2)   Normele de aplicare al articolului 17 din prezentul Statut se elaborează de Ministerul Învăţământului şi se adoptă de Guvern în 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3)   Dacă normele prevăzute la alineatul precedent nu au fost adoptate, judeţele pot adopta hotărâri administrative privind funcţionarea instituţiilor prevăzute la art. 17.

Art. 90

Traducerea în limba maghiară a textului Legii Statutului special al Ţinutului Secuiesc se publică în Monitorul Oficial al României şi în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc.

 Art. 91

(1)   Până la validarea consiliilor judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş rezultate din primele alegeri ordinare locale naţionale de după intrarea în vigoare a prezentului statut, consiliul regional va fi compus din membrii consiliilor judeţeni în funcţie.

(2)   În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi vor fi aleşi membrii preşedinţiei interimare a Ţinutului Secuiesc, dintre consilierii judeţeni în funcţie.

(3)   Preşedinţia interimară a Ţinutului Secuiesc va fi în funcţie până la alegerea noului Consiliu, după validarea consiliilor judeţene rezultate din primele alegeri locale naţionale de după intrarea în vigoare a prezentului statut.

 Art. 92

Statutul special al judeţelor Ţinutului Secuiesc precum şi al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară al acestora poate fi desfiinţat numai printr-o lege constituţională şi numai în urma unui referendum organizat în Ţinutul Secuiesc cu această temă. Decizia referendumului este considerată valabilă numai dacă o majoritate de 50% (2/3) din numărul total a persoanelor înscrise pe listele electorale votează pentru desfinţarea statutului special.

| frontpress

După ce a şocat întreaga lume financiară acum câţiva ani prin naţionalizarea fondurilor private de pensii, guvernul Ungariei discută tot mai aprins de o altă măsură-şoc, prin care vrea să vină în sprijinul cetăţenilor împrumutaţi în franci elveţieni şi euro, relatează Capital. Mai exact,  băncile ar fi nevoite să să acopere deprecierea forintului, ceea ce va duce ca ratele să fie mai mici cu până la 26 la sută la creditele în franci elvețieni.

Guvernanţii maghiari vor să oblige băncile să înghită toată deprecierea forintului, mai exact să se convertească în forinţi toate creditele ipotecare în valută , iar băncile să încaseze ratele la un curs de conversie cu 26% mai mic pentru creditele în franci elveţieni şi cu peste 13% mai mic la creditele în euro, scrie evz.ro.

 Discuţiile din ultima vreme privind pasarea acestor pierderi masive către băncile din Ungaria a condus la deprecierea accentuată a forintului, cu 1,7% în doar o săptămână. Reacţia din piaţa valutară i-a făcut astfel pe oficialii maghiari să revină asupra intenţiei lor de a obliga băncile să suporte toată deprecierea forintului din ultimii ani. Potrivit ministrului Economiei, Mihaly Varga, conversia în forinţi a creditelor ipotecare în valută nu este singura opţiune a guvernului de la Budapesta.

 Comentând datele care arată că în ultima săptămână forintul s-a depreciat în urma dezbaterilor privind conversia împrumuturilor în forinţi, ministrul Economiei şi-a exprimat speranţa că va fi doar un fenomen temporar.

 Retragerea creditelor în valută, achitarea împrumuturilor acordate Ungariei de FMI şi revenirea pe creştere a economiei vor ajuta la stabilizarea cursului de schimb al forintului, a afirmat Varga. Acesta a adăugat că anul viitor creşterea economiei va fi de peste 1,5%.

 Sunt necesare mai multe reforme structurale şi în prezent ne concentrăm pe o creştere sustenabilă, a apreciat ministrul Economiei.

 Parlamentul Ungariei a adoptat în 2011 un proiect de lege ce permite rambursarea la o rată de schimb preferenţială a datoriilor contractate în valute străine, în special în franci elveţieni. Astfel, cetăţenii ungari cu datorii în aceste valute vor putea să ramburseze integral datoriile la o paritate de 180 de forinţi pentru un franc elveţian şi 250 de forinţi pentru un euro, în timp ce ratele actuale de schimb sunt de 243 forinţi pentru un franc elveţian şi de 299 de forinţi pentru un euro.

| dcnews

UPDATE: Semjen Zsolt este PRO-Basescu. Oare de ce?

Semjen Zsolt, vicepremierul Ungariei, susţine că dacă ar avea cetăţenie română ar vota pentru rămânerea preşedintelui Traian Băsescu în fruntea ţării.

“Dacă ar fi să mă joc cu gândurile şi dacă mama şi-ar fi păstrat cetăţenia română, iar eu aş fi avut cetăţenia română, aş fi votat pentru preşedintele suspendat Traian Băsescu”, a declarat Semjen Zsolt, la Universitatea de Vară “Tusvanyos”, adăugând: “Băsescu face parte din familia Partidului Popular European, PDL şi FIDESZ fac parte din această familie”.

“Pentru prima dată un preşedinte, un lider, a spus că există judeţe unde trăiesc maghiari în majoritate şi că ar trebui să aibă statut special. Traian Băsescu este o persoană şi un preşedinte cu carismă”, a mai spus vicepremierul maghiar.

Totodată, Zsolt a ţinut să le transmită „prietenilor români” că această solicitare este conformă cu normele europene şi nu reprezintă ceva „nemaiauzit”.

“Nu vom renunţa niciodată la ideea autonomiei, toti paşii trebuie să fie pentru autonomie – pentru ungurii din diaspora autonomie culturală, şi autonomie teritorială pentru cei care trăiesc în bloc. (…) Le transmitem prietenilor români ca nu e nimic special în asta, maghiarii nu au cerut niciodată nimic din ceea ce nu e în Uniunea Europeană, dacă alţii pot, şi noi putem“, a declarat Semjen Zsolt, potrivit traducerii oficiale.

Unul dintre motivele invocate de oficialul maghiar a fost că ungurii nu mai pot accepta să fie cetăţeni de categoria a doua şi nu vor renunţa la solicitarea de acordare a autonomiei.

“Nu putem accepta să fim cetăţeni, naţiuni de categoria a 2-a. Dacă alte persoane şi naţiuni au aceste drepturi, dacă alţii pot şi noi putem. Prietenii români trebuie să vadă că nu vom renunţa niciodată la asta, dar asta nu înseamnă un lucru (…) nemaiauzit, ci este un lucru care e prezent în Uniunea Europeană. Nu vom renunţa niciodată la acest scop“, a conchis Semjen Zsolt.

Cea de-a 23-a ediţie a Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad şi-a deschis porţile, miercuri, la eveniment urmând să fie prezente personalităţi ale vieţii politice a maghiarilor din România, Ungaria, dar şi din Serbia sau Slovacia. Sâmbătă, în ultima zi a evenimentului, este aşteptat să participe la dezbateri şi premierul Ungariei, Viktor Orban.

| ghimpele

Noua Constitutie a Ungariei trebuie sa arate explicit ca Ungaria va respecta integritatea teritoriala a altor state atunci cand va incerca sa-i sprijine pe maghiarii din strainatate, se arata intr-o rezolutie adoptata de Parlamentul European, care cere modificarea noii legi fundamentale a Ungariei. Rezolutia a fost adoptat cu 331 de voturi pentru, 274 impotriva si 54 de abtineri.

“Autoritatile ungare trebuie sa “garanteze explicit in Constitutie, inclusiv in preambulul ei, ca Ungaria va respecta integritatea teritoriala a altor tari atunci cand va sprijini etnicii maghiari care traiesc in strainatate”, se arata in rezolutie. Acesta este un subiect foarte important pentru vecinii Ungariei, dintre care unii au o minoritate maghiara semnificativa pe teritoriul lor”, se arata intr-un comunicat al PE. continuare »

Istoria Ungariei

Teritoriul Ungariei de astazi era locuit in trecut de triburi dacice, tracice si ilirice. Imperiul Roman a cucerit teritoriul in anul 35 i.e.n, si devine provincie a Imperiului sub numele de Panonia. Intre anii 400 – 600, Panonia a fost invadata de o serie de popoare migratoare, precum hunii, ostrogotii, lombarzii, iar mai apoi de avari.

In epoca romana, regiunea actualului stat Ungaria se numea in latina Panonia, fiind locuita de diverse triburi dacice. Ultimii care au invadat in acea perioada Campia Panonica au fost hunii, condusi de Attila. Hunii au facut alianta cu Imperiul Roman, acesta folosindu-i in luptele impotriva galilor. In anul 453 Attila moare, o data cu el dezmembrandu-se si imperiul sau. Hunii au fost alungati de catre triburile germanice ale lombarzilor si mai ales gepizilor, care au pus stapanire pe acest teritoriu. In jurul anului 560, avarii cuceresc teritoriul Panoniei si il pastreaza sub controlul lor timp de 200 de ani, pana in secolul IX. continuare »