Pericolele actelor electronice

Fig.1 Microcip de doar 0,4 mm ce are incorporata o antena

LUCIAN CORNIANU, presedinte ACESDS, inginer fizician, inginer de sistem despre pericolul pasapoartelor electronice:

1) “Citirea datelor cu caracter personal (nume, prenume, CNP, nationalitate, vârsta etc.)
Aceste date pot fi folosite pentru deschiderea unor conturi bancare. Pot fi folosite, de asemenea, pentru achizitionarea de proprietati, derularea de licitatii electronice, înfiintarea unor societati comerciale fantoma. Toate acestea, în scopul desfasurarii unor activitati ce implica spalarea de bani, escrocherie, crima organizata, terorism si altele asemenea. Dat fiind ca datele folosite sunt ale dumneavoastra, deci date reale, pe de-o parte tranzactiile vor decurge usor, falsul fiind greu de descoperit, iar pe de alta parte nu veti putea dovedi ca altcineva a facut aceste lucruri decât extrem de greu si de încet (în unele cazuri, deja întâlnite în SUA la furturile de identitate, victima va fi în puscarie înainte sa-si poata dovedi nevinovatia si va avea nevoie de ani de zile pentru a iesi – cu o viata distrusa).

2) Citirea datelor cu caracter biometric (amprenta digitala, amprenta faciala, amprenta retinei)
Pot fi folosite pentru clonarea amprentelor digitale si amprentelor de retina (lentile de contact personalizate). Pot fi folosite pentru a avea ulterior acces la anumite informatii securizate ale persoanei respective sau la locul de munca al acesteia (multe calculatoare si institutii folosesc genul acesta de control al accesului). Pot fi folosite pentru plantarea de probe false la locul unei infractiuni, în special a amprentelor, care sunt cel mai usor de clonat (pe suport de latex). Pot fi folosite pentru confectionarea de masti personalizate sau trucare de înregistrari de imagini – adaugându-se amprenta dumneavoastra faciala la locul comiterii unei infractiuni.

3) Clonarea cipurilor, modificarea datelor si atasarea lor la un alt pasaport
Clonarea înseamna citirea datelor de pe un cip, urmata de scrierea lor, în aceeasi forma, pe alt cip si atasarea acestui nou cip la un alt pasaport. Nu trebuie (neaparat) sa fie modificate datele de pe cipul original (desi se poate face asta, iar adevaratul posesor al datelor poate fi transformat în „infractor”). Modificarile pot fi facute pe cipul “clona”, care urmeaza sa fie atasat la pasaportul fizic falsificat în prealabil (sau pur si simplu cumparat de la firma producatoare – legal sau nu – cu un cip fara date). Se întelege ca în felul acesta falsul este aproape imposibil de detectat, pasaportul fiind declarat 100% valid de catre cititorul RFID, singura speranta ramânând, ca si pâna acum, în ochiul vigilent al vamesului. Daca datele sunt clonate pe un pasaport original cumparat pe sub mâna – lucru usor de facut în orice tara în care exista coruptie – atunci falsul nu poate fi descoperit decât cu totul exceptional. Victima nu va avea nici o sansa sa se justifice în libertate, odata ce infractiunile au fost comise de purtatorul unui asemenea pasaport. Va intra în închisoare si va trebui sa adune dovezile nevinovatiei sale de acolo. Viata sociala îi va fi distrusa, cariera, de asemenea. Problema cea mai grava este ca aceste falsuri vor putea fi facute cu datele reale ale unei persoane. Pâna acum, macar falsurile se faceau cu date personale la rândul lor false, care puteau fi mai usor detectate.

4) Urmarirea individului purtator de act electronic cu cip
Cipul pasaportului se identifica printr-un numar unic ce tine de tara din care provine. Chiar daca datele personale de pe pasaport nu pot fi accesate decât de la distante relativ mici, cipul poate fi scanat dupa acest ID unic de la distante extrem de mari. Oficial, cipul poate fi accesat în bune conditii de la distanta de minimum 10 cm. Asta înseamna ca el are o “dimensiune” radio sferica, având un diametru minim de 20 cm. Cel mai mic obiect care poate fi oficial interceptat fizic de un satelit civil aflat pe o orbita joasa este de 30 cm. Un satelit militar depaseste cu mult aceasta performanta. Deci, posesorul unui pasaport cu un anumit ID poate fi identificat si urmarit prin satelit.
Persoanele purtatoare de pasaport cu un anumit ID national pot astfel deveni extrem de usor tinta unor atentate teroriste punctuale. Pot fi realizate, de pilda, atacuri teroriste cu bomba sau arme chimice plasate în anumite containere, în aeroporturi, si care sa nu se declanseze decât în momentul în care pe lânga locul respectiv trece un purtator (sau un grup de purtatori) de pasaport electronic dintr-o anumita tara. De asemenea, retelele de spionaj pot beneficia din plin de aceste neajunsuri în activitatile lor curente.

5) Sustragerea datelor personale si biometrice din bazele de date Schengen
Oficial, datele din noile pasapoarte biometrice urmeaza sa fie centralizate într-o baza de date unica la nivel european, cu terminale în toate statele membre Schengen. Auditul de securitate pentru aceasta baza nu a fost facut niciodata public. Atâta vreme cât servere cu lunga traditie (NASA, Pentagon etc.) cad victime periodic atacurilor informatice de tot felul, nu avem nici un motiv sa credem ca baza I si II, atât de atragatoare pentru crima organizata si pentru alte activitati infractionale, va reprezenta o exceptie. Odata ajunse pe mâinile retelelor de crima organizata, esantioanele de date biometrice vor putea fi folosite în modurile aratate mai sus pentru a crea un adevarat haos infractional si social. Recuperarea acestor date va fi practic imposibila, ele putând fi transmise în câteva clipe în orice colt al lumii. Oamenii ale caror date biometrice au fost furate nu vor mai putea niciodata sa aiba o viata linistita. Daca privim datele biometrice ca pe o cheie a identitatii personale, sa nu uitam ca aceasta cheie nu poate fi schimbata. Daca datele biometrice au fost furate, nu pot fi înlocuite în niciun fel si mereu vor aparea noi si noi incidente, accidente, contraventii si infractiuni pentru care omul ale carui date au fost furate va trebui sa se justifice. Perspectiva este limpede si îngrozitoare: milioane de vieti distruse de introducerea actelor electronice!

Permisele de conducere cu cip propuse pentru România contin si urmatoarele pericole suplimentare fata de pasapoartele electronice:

1) Citirea datelor cu caracter personal într-un mod extrem de facil
Spre deosebire de cipurile RFID din pasapoarte, cele din permisele de conducere nu poseda nici un fel de sistem de criptare a datelor. Ele pot fi accesate de orice cititor compatibil cu frecventa dispozitivului. Orice infractor îsi poate procura un astfel de cititor la un pret de circa 200 de euro. Adaugându-i o antena performanta – de asemenea usor de procurat la un pret modic – poate începe sa scaneze datele celor care circula pe strada, daca au asupra lor carnetul de conducere. Orice sofer este potentiala victima.

2) Citirea datelor cu caracter personal folosind dispozitive compatibile GSM
Spre deosebire de cipurile RFID din pasapoarte, cele din permisele de conducere functioneaza la o frecventa înalta (900 MHZ) compatibila cu cea GSM (GSM-900). Deci, anumite telefoane mobile pot fi modificate si folosite ca scannere improvizate (dar eficiente) pentru astfel de cipuri. Distanta de citire este si ea, se întelege, mult mai mare (anumite teste avanseaza distante extrem de mari, de ordinul sutelor de metri). Inutil sa spunem ce mana cereasca reprezinta aceste lucruri pentru retelele de crima organizata si/sau spionaj. Presupunând ca un om nu poarta tot timpul pasaportul la el (decât atunci când calatoreste), permisul de conducere îl poarta aproape sigur mai tot timpul la el. Toate problemele prezente la pasapoarte se echivaleaza si în cazul permiselor, cu mentiunea ca acestea sunt MULT mai usor de urmarit si accesat decât pasapoartele.”

LUCIAN CORNIANU, Presedinte ACESDS, Inginer fizician, Inginer de sistem