Vaccinul antirujeolic si trivaccinul ROR ( rujeola-oreion-rubeola) sunt inutile si constituie sursa multor boli cronice!

1.) Aspectul pozitiv al rujeolei la copiii nevaccinati

Rujeola este o boala infectocontagioasa care are un efect pozitiv asupra sistemului imun al copilului. S-a observat o scadere al imbolnavirilor copilului dupa ce a trecut prin aceasta boala.(1) In lumea a 3-a, rujeola lasa o imunitate indelungata si fata de malarie.(2) Copiii care au avut rujeola in copilarie, nu sufera decat foarte rar de boli alergice precum alergie la praful de casa.(3).

Vaccinul antirujeolic nu ofera o asemenea  protectie! (4). Studiul “Parsifal” cu peste 4000 de copii de la scolile Waldorf si peste 2000 de elevi de la scolile de stat din Suedia, arata ca Neurodermita ( dermatita atopica/alergica) este mai rara la copiii care au avut rujeola, iar copiii care au fost vaccinati impotriva rujeolei ( trivaccinul ROR : rujeoala-oreion-rubeola) sufera frecvent de rinita alergica (5). Un studiu mai vechi arata rezultate asemanatoare: copiii vaccinati impotriva rujeolei sufera mai des de “alergia la fan” decat copiii nevaccinati.(6).

Un alt efect pozitiv al rujeolei este acela de vindecare al unor afectiuni cronice grave precum Sindromul nefrotic (o boala cronica grava de rinichi ) si Psoriazis. (7). Chiar si epilepsia se poate vindeca uneori dupa rujeola. (8) la fel si  Neurodermita provocata de alergie alimentara.(9)

Concluzie: este indicat sa treaca copiii prin aceste boli infectocontagioase (denumite pe buna dreptate “bolile copilariei”) in special rujeola, oreion si rubeola,  fara ca ei sa fie vaccinati. Rezultatul va fi o diminuare a riscului pentru cancer, inclusiv boala Hodkin, cancerul  de san si limfomul malign.( 10) Chiar si scleroza multipla este mai rara la oamenii care au avut rujeola in copilarie. ( 11)

2.) Politica  fenomenului de “eradicare ( disparitie ) a  rujeolei”

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) doreste cu orice pret eradicarea rujeolei, dar se pare ca si-a facut iluzii. Chiar si Germania a fost de acord cu aceasta “masura” extrema luata de catre OMS la “Conferinta Consens” organizata de catre Producatorul de vaccinuri Chiron Behring ( EB 1998). Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie ca cel putin 95% din populatia globului sa fie vaccinata. Acest lucru nu va putea fi posibil decat daca se vor face presiuni extreme asupra medicilor si a parintilor fara ca acestia sa aiba un cuvant de spus.  Atingerea acestui scop este putin probabil. Tocmai tarile sarace, unde frecventa acestor boli este mai mare, nu au la dispozitie resursele financiare necesare, desi pretul este relativ mic: 33 centi americani / vaccin de la Unicef.( OMS 2007).Una din conditiile grele de obtinut este si pastrarea vaccinului la rece.

Un alt obstacol in eradicarea rujeolei este faptul ca si dupa efectuarea vaccinurilor, virusul rujeolei circula in continuare in mediul inconjurator si poate fi transimis de la cel  vaccinat la altul, de asemenea vaccinat!( Damien 1998).Asta inseamna ca o oprire brusca a vaccinarii ar fi de asemenea periculoasa. S-ar putea realize insa acest lucru trepatat. Se pare ca in curand intreaga lume, asa cum afirma cu sarcasm medicul hoemeopat Hans-Jűrgen Achtzehn,  atarna ca si un “cobai” in latul Industriei Farmaceutice care pe aceasta cale obtine profituri de miliarde.( Achtzehn 1998).

CDC ( Centrul de Control al Bolilor din SUA ) are datoria ( prin definitie) de a cere producerea de vaccinuri, de a emite programe de vaccinari obligatorii si de a supraveghea siguranta acestor vaccinuri. Pentru CDC insa studiile care nu sunt favorabile vaccinurilor, nu sunt binevenite. Acest lucru ar duce la prea putine vaccinari (!), deci la ratarea scopului propus. Daca ar trebui sa faca legatura intre miile de copii care sufera de autism si vaccinuri ( un adevar de necontestat),nu s-ar simti deloc in largul lor. Cui i-ar place sa recunoasca o asemenea catastrofa? Dar tocmai asta se cere in mod normal de la CDC. De aceea s-au creat relatii tot mai stranse in ultimii ani intre CDC si producatorii de vaccinuri…( Weldon 2004).

3) Vaccinul antirujeolic

a.) Generalitati

In 1972 s-a sintetizat vaccinul impotriva rujeolei. S-a folosit virusul rujeolic viu atenuat, cultivat pe culturi de celule embrionare de pui. Vaccinul contine de asemenea, in functie de preparat,  si urme de gelatina, antibiotice ( de obicei Neomicina), precum si alte substante : polisorbat, fenilsulfonftaleina, Dextran, albumina umana. (12) In Germania exista acest vaccin inca din 1974 iar trivaccinul MMR ( echivalent cu ROR din Romania) din anul 1980, de cand STIKO din Germania il administreaza  sugarilor de 11-13 luni. La sugarii din crese este administrat deja  de la 9 luni. Vaccinul se administreaza de doua ori, cea de-a doua doza  cel devreme la 4 saptamani de la prima doza ( intre 15 luni- 23 luni).(13)

Se vorbeste despre anticorpi protectori (fata de boala) tip IgG,  la un titru al acestora de peste 200 mIU/ml de sange. Dar concentratia de anticorpi nu este o dovada clara de protectie in fata rujeolei: 10% din cei care au dupa vaccin anticorpii necesari in sange, se pot imbolnavi de rujeola(!) Este denumit “esecul primar “ , cand copilul nu devine imun dupa prima doza de vaccin. Cea care dovedeste o imunitate dupa vaccin este imunitatea celulara care nu poate fi masurata prin metodele obisnuite. Se consider ca a doua doza de vaccin ar putea oferi o siguranta mai mare…( 14) Dar vom vedea ca si dupa a doua doza exista adeseori un esec.

Cat dureaza imunitatea data de vaccin?

Un studiu facut pe studenti din Belgia, arata ca dupa 15 ani de la a doua doza de vaccin, 22% din adolescenti nu mai aveau nici o protectie fata de rujeola. Este denumit “esecul secundar”. (15) Dar tocmai aceste “esecuri” impiedica eradicarea rujeolei. In viitor ne putem astepta la tot mai multe cazuri de “esec secundar” fiindca cei vaccinati vin tot mai rar in contact cu virusul natural al rujeolei ( scade incidenta ei ), lucru care in mod normal ar ajuta sistemul imun la o  “rememorare” ( Booster- Effekts), prin crearea de noi anticorpi. Acesta este si motivul pentru care chiar si mamele care  au avut in copilarie rujeola, nu mai pot oferi copilului protectie impotriva bolii, pierzand imunitatea datorita lipsei rememorarii sus mentionate.( 16)

Cat dureaza imunitatea data de boala naturala, fara vaccin?

Toata viata!

Concluzii:

• chiar daca s-ar vaccina 95% din populatie cu doua doze de vaccin antirujeolic,  tot ar ramane anual 10% din copii  fara imunitate care ajung apoi la varsta de adolescent sau adult cand se pot imbolnavi la un nou contact cu virusul. Asta ar insemna ca in Germania in fiecare an vor fi 70.000 de oameni care se pot imbolnavi oricand de rujeola.(17)
• inainte  de a se introduce vaccinul antirujeolic, 99% dintre adolescentii de 15 ani  facusera rujeola si aveau  o imunitate durabila, pe viata!(18)
• imunologul finlandez Heinonen (19) afirma ca ”intreruperea aproape completa a circulatiei virusului  datorata vaccinarilor, va crea o noua problema: cei vaccinati au o sansa foarte mica la o noua rememorare ( booster effekts) de catre sistemul imun si in consecinta lipsa formarii de noi anticorpi. In aceste conditii a devenit o realitate lipsa imunitatii pe durata lunga a celor vaccinati, adica “esecul secundar”. Dar si cei nevaccinati , in special mamele ( inclusiv cele care au avut rujeola in copilarie) vor avea probleme: anticorpii lor vor scade datorita faptului ca vin tot mai putin in contact cu virusul natural iar reimprospatarea memoriei imune ( efectul booster) nu mai are loc. Ca urmare sugarul nefiind aparat de anticorpii de la mama va face rujeola. S-a constatat o crestere a rujeolei la varsta de sugar.
• intreruperea treptata a vaccinarii in lume ar  fi solutia cea mai buna.

Efectele secundare ale vaccinului

a.) Generalitati.Studii

• toate studiile care “au voie sa fie efectuate” la ora actuala se intind doar pe 3 saptamani dupa vaccinul antirujeolic iar un timp mai lung este considerat inutil, deoarece viremia postvaccinala ( virusul din sange) poate fi dovedita doar in a doua saptamana de la vaccin. Majoritatea studiilor s-au facut cu vaccinul antirujeolic simplu (nu trivaccinul). Aceasta perioada de 3 saptamani este cu totul insuficienta deoarece ne putem astepta la reactii secundare de la vaccin si dupa luni sau ani de zile datorita existentei uneori a unor virusuri restanti ( virusuri latente).(20)
• legat de aceasta problema, renumitul epidemiolog Canadian Spitzer se arata ingrijorat de faptul ca “nu se face nimic pentru a demonstra siguranta acestui vaccin MMR ( ROR) .In timp ce multe studii arata efectele favorabile ale vaccinului, nu am putut gasi nici un studiu care sa ateste siguranta lui privind efectele secundare si boli postvaccinale…”(21) Studiile  facute pana acum nu arata deloc siguranta acestui trivaccin. Nu s-a facut nici un studiu comparativ cu cei nevaccinati! Se stie ca virusurile vii amestecate ( cum sunt in acest trivaccin) pot duce, prin schimbari de gene intre ele, la  modificari ale proprietatilori virale. Daca are loc o scadere a imunitatii prin unul din virusuri din vaccin,  celelate doua virusuri existente pot provoca o infectie latenta sau o reactie autoimuna! La pacientii cu o afectiune hepatica autoimuna s-au putut detecta in ficatul acestora virusuri din vaccin inca multi ani dupa ce au fost vaccinati impotriva rujeolei. (22)
• la un bolnav cu encefalita s-a gasit virus vaccinal  si la 8 luni de la vaccin intr-o proba luata din creierul acestuia.(Bitnun 1999).
• la copiii cu autism s-a putut dovedi existenta virusului vaccinal in leucocite , mucoasa intestinala si lichidul cefalorahidian (LCR) inca dupa ani de zile de la vaccin.( Bradstreet 2004).
• In SUA , intre anii 1990-2000, s-au raportat mai mult de 40 000 de plangeri legate de efectele secundare ale vaccinului MMR (ROR).
• literatura Medicala atrage de asemenea atentia asupra reactiilor secundare grave datorate vaccinurilor. In 1994, in Marea Britanie autoritatile din domeniu au raportat  530 de cazuri grave in urma vaccinarii a 7 milioane de copii cu trivaccinul MMR (ROR), dintre care multe cazuri de meningo- encefalite si atrite cornice. Raportul este de 1 caz grav la 13 000 de vaccinati.(Fletcher 1996, AT 1996).
• sugarii mamelor vaccinate ( deci a doua generatie de vaccinati), nu reprezinta doar o aparare scazuta fata de rujeola, ci si fata de un alt virus care este inrudit cu cel rujeolic: virusul sincitial respirator (VRS),responsabil de numeroase infectii respiratorii ale sugarului. In tarile industrializate a crescut ingrijorator de mult frecventa si gravitatea bronsitelor cu acest virus, in timp ce in tarile cu vaccinari putine, rata infectiilor virale respiratorii este scazuta.( 23)

b.) Eliminarea virusului

Virusul poate fi eliminat de catre cei vaccinati inca timp de 2 saptamani (24) Pentru oameni sanatosi acest lucru este lipsit de pericol, dar pentru cei cu un sistem imun deficitar poate deveni o problema.( 25)

c.) Febra si rujeola postvaccinala

O febra care persista mai multe zile, de obicei intre zilele 7-14, apare la un procent de 5-15% dintre vaccinati. In acest interval de timp, copilul prezinta deseori o forma “trunchiata” de boala: febra, stare generala usor alterata si uneori  eruptie cutanata. Simptomele apari mai frecvent dupa trivaccinul MMR(ROR), decat dupa vaccinul antirujeolic simplu.(26)

d.) Convulsiile  febrile

La 6-14 zile dupa vaccin, apari convulsii febrile cu o frecventa de 2:1 000 de cazuri.( 27) Ele nu au repercusiuni ulterioare la copiii sanatosi, in schimb la cei care au avut si in alte situatii convulsii febrile, sau au rude care le-au avut in antecedente, riscul este crescut de a avea consecinte, motiv pentru care este necesar ca medicul de familie sa informeze parintii copilului in legatura cu aceste probleme. ( 28)

Uneori convulsiile febrile pot fi primul simptom al unei encefalite postvaccinale.( Ehrengut 1965). Ishikawa ( 1999) descrie cazul unui copil de 2 ani care a facut o criza  grava de epilepsie la  2 saptamani de la vaccin.

e.) Reactii alergice si anafilaxie

La 1 din 65 000 de cazuri s-au observat cazuri grave de alergii ( AT 1996). Avand in vedere ca ambele vaccinuri ( antirujeolic si ROR), contin Neomicina, gelatina ca rol de stabilizator si celule embrionare de pui, alergiile pot fi provocate de oricare dintre aceste componente. Se observa aparitia diverselor forme de alergii:  rinite alergice, crize de astm bronsic sau chiar soc alergic. Aceste reactii grave sunt pur si simplu ingnorate de catre Ute Quast et al.( 1997) (29) in cartea  intitulata “Reactii postvaccinale”, care a fost distribuita gratuit de catre producatorul de vaccinuri Chiron Behring  in toate cabinetele medicale. Intre timp se cunoaste faptul ca vaccinul antirujeolic, datorita continutului in gelatina,  provoaca alergii incrucisate cu alimente precum ou, lapte de vaca  sau carne de pui.( 30)

Virusurile din trivaccinul MMR(ROR) pot modifica “in vitro”  limfocitele umane in asa masura incat sa formeze anticorpi alergici (Ig E).(Imani 2001).Dupa un studiu efectuat in Danemarca, vaccinul ROR creste dublu riscul pentru Neurodermita ( dermatita atopica/alergica) pana la varsta de 15 ani! ( 31)

f.) Purpura trombocitopenica

La 1 din 22 000 de cazuri,  apare dupa 6 saptamani de la vaccinul ROR, o purpura trombocitopenica ( boala care duce la scaderea coagularii sangelui cu aparitia hemoragiilor).(32 ) Primele simptome sunt niste puncte cutanate hemoragice sau la nivelul mucoaselor si in cel mai rau caz se poate ajunge la hemoragii interne. La 58% din cazuri cu trombocitopenie postvaccinala  inregistrate in Franta, numarul trombocitelor era  sub 10 000/mm cub, iar la peste 10% din cazuri evolutia a fost  cu complicatii. ( 33)

g.) Ataxie

In a doua saptamana dupa vaccin s-a observant la unii copii vaccinati o disfunctie a creierului mic ( cerebel), posibil dupa o infectie minimala a creierului. Simptomele tipice constau in tulburari de mers, de coordonare a miscarilor, a mainilor ( de apucare : ataxie), care dureaza de obicei cateva zile. Raportul este de 8 cazuri la 100.000 de vaccinati.(34)

h.) Boli cornice intestinale. Boala Crohn

Bola Crohn, o boala autoimuna a intestinului gros, cu diaree cronica, dureri abdominale si scadere in greutate, a inregistrat o crestere spectaculoasa in ultimii zeci de ani (ESPED 1998). In  Scandinavia, intre anii 1990-2001, boala a crescut de 5 ori .

Aceasta afectiune este pusa in legatura cu vaccinul antirujeolic. La copiii cu boala Crohn s-au gasit virusul vaccinal in intestinul acestora. ( 35)

Copiii care sunt infectati cu virusul rujeolic de la  mama in viata intrauterina sau in primele luni de viata, vor avea un risc crescut de a dezvolta ulterior boala Crohn.

i.) Complicatii neurologice

In primele 4 saptamani de la vaccinul ROR  creste riscul bolilor neurologice. Riscul pentru autism este de 1,5 cazuri la 1 milion de vaccinati cu ROR, conform unui studiu facut de Sistemul VAERS al SUA. Din acest procent,  1,4 raman cu retard psihic si 0,7 cu leziuni cerebrale. ( 36)

Allerdist ( 1979), (37) arata  urmatoarea statistica: 1 caz cu complicatii neurologice grave la 2 500 de vaccinati. Cea mai grava reactie este Sindromul Guillain-Barre si diverse mielite ( afectiuni inflamatorii ale maduvei). 5 astfel de cazuri au fost raportate la Institutul Paul-Ehrlich din Germania intre anii 2001-2006. (38)

Mai multe cazuri  de inflamatie ale nervului optic sunt redate in Literatura de Specialitate, unele soldandu-se cu grave tulburari de vedere.( 39)

j.) Encefalita

Este vorba de o infectie acuta a creierului ( encefalita) care apare dupa vaccin si consta de fapt in demielinizarea acuta (distrugerea invelisului nervilor) provocata de o reactie autoimuna. Este rezultatul unei reactii gresite a sistemului imun fata de vaccin. Afectiunea apare intre ziua a 6-a si a 15-a de la vaccin si mai este denumita Encefalomielita demielinizanta.  ( 40)

Prognoza encefalitei postvaccinale nu este favorabil. Weibel (41) descrie 48 de cazuri de encefalite la copii care au facut encefalita in cele 15 zile de la vaccin.8 dintre copii au murit iar toti ceilalti au ramas cu sechele neurologice sau psihice definitive. Intre anii 1991-1996, in SUA s-au inregistrat 166 de cazuri de Encefalita dupa vaccinul antirujeolic (CDC 1998).

In Germania, in aceeasi perioada s-au inregistrat doar 16 cazuri dar, conform Centrului de cercetare pentru sanatatea copilului din Germania, cifrele oficiale sunt  reduse. Se pare ca nu sunt raportate decat 5-10% din cazuri, dar chiar si atunci  riscul unei Encefalite ramane de 1:35 000 si 1: 50 000. Asta inseamna ca riscul unei Encefalite postvaccinale nu este mai mic decat cel al Encefalitei din cadrul rujeolei ( ca si complicatie a bolii) la copiii mici. In schimb, odata cu cresterea copilului, creste si riscul unei Encefalite postvaccinale . ( 42) Tocmai aceasta statistica arata pe ce “baza  nesigura” se sprijina indicatiile vaccinarii antirujeolice.

k.) PESS

Panencefalita subacuta sclerozanta (PESS), este o afectiune foarte rara ce apare tardiv, ca o complicatie a rujeolei la cei nevaccinati. Dar, datorita vaccinarii din ultimii ani, a crescut mult frecventa bolii la sugari, deci inclusiv a PESS. Pana in ziua de azi nu exista nici o dovada ca vaccinarea poate preveni PESS. ( 43) S-a mai observant ca la unii din sugari apare PESS la foarte scurt timp dupa vaccin.

l.) Autismul

Autismul este o tulburare psihica si emotionala, nevindecabila, care apare in primii 3 ani de viata. Copiii se retrag  si se izoleaza in “lumea lor”si dezvolta un comportament  bizar. Desi mai multi autori din lume au facut legatura intre autism si vaccinul MMR (ROR) (44) Institutul de Medicina din SUA neaga in continuare aceste dovezi .( IM 2001).

m.) Deces

Sunt descrise mereu cazuri de decese dupa vaccinul ROR. Ele sunt, dupa criteriile SUA, o reactie secundara sigura a vaccinului. 7  decese s-au inregistrat la scurt timp dupa vaccinul ROR in Marea Britanie, dintre care un caz de status epilepticus si un caz de sindrom Guillain – Barre. Doar ultimele doua au fost recunoscute de catre JABS ( Justice, Awareness and Basic Support) ca fiind cauzate de catre vaccinul ROR.( 45) Si in Finlanda s-a inregistrat un deces postvaccinal.( 46)

 

BIBLIOGRAFIE

1. Kummer, K.H.: Masernverlauf in einer Kinderarztpraxis. Der Merkurstab 1992, 3: 180-189;
2. Rooth, i.B.:Supression of plasmodium falciparum infections during measles or influenza. Am J Trop Med Hyg 1992, 47 (5):675-681;
3. Kucukosmanoglu, E., Cetinkaia, F., Akcay, F., Pekun F.,:Frequency of allergic diseases foolowing measles. Allergol Immunopathol 2006, 34(4):146-9; Rosenlund, H., Bergström A., Alm, J.S., Swartz, J., et al.:Allergic diseases and atopic sensitization in children in relation to measles vaccination and measles infections. Pediatrics 2009, 123(3): 771-8;
4. Shaheen, S.O., et al. :Measles and atopy in Guineea-Bissau. Lancet 1996, 347: 1792-1796;
5. Flöistrup, H., Swartz, J., Bergstrom, A., Alm, S.J., et al.: Allergic disease and sensitization in Steiner school Children. J Allergy Clin Immunol 2006:117(1): 50-66
6. Lewis,S.A., Britton, J.R., :Measles infection, measles vaccination and the effect of birth order in the aetiology of hay fever. Clin Exp Allergy 1998, 28 (12),: 1493-1500;
7. Chakravati, V.S., et al: Measles induced remission of psoriasis. Annals of Tropical Pediatrics 1986, 6: 293-294;
8. Yamamoto, , H., Yamano , T., Nijima, S., Kohyama, J., Yamanouchi, H.: Spontaeous improvement of intractable epileptic seizures following acute viral infections. Brain dev 2004, 26 (6): 377-9;
9. Kondo, N., Fukuromi, O., Ozawa, T., Agata, H., et al : Improvement of food-sensitive atopic dermatitis accompanied by reduced lymphocyte responses to food antigen following natural measles virus infection. Clin Exp Allergy 1993, Jan, 23 (1): 44-50;
10. Albonico, H., et al :febrile infections childhood diseases in the history of cancer patients and matched controls. Med hypotheses 1998, 51 (4) : 315-320; Glaser, S.L.,Keegan, T.H., Clarke, C.A., Trinh, M., et al:Exposure to childhood infections and risk of Epstein-Barr virus-defined Hodkin’s lymphoma in women. Int J Cancer 2005, 115 (4): 599-605; Montella, , M., Maso, L.D., Crispo, A., Talaminim, R., et al.: Do childhood diseases affect NHL and HL risk?A case – control study from northern and southern  Italy. Leuk Res 2006 , 30 (8): 227-229;
11. Kesselring, , J.:Zur Pathogenese der Multiplen Sklerose. Schweiz Med Wochenschrift 1990, 120: 1083-1090;
12. Hirte,M., : Impfen Pro & Contra , Das Handbuch fűr die individuelle Impfentscheidung, 2008, (2):253
13. STIKO : Impfempfehlungen der Ständigen Impfkommissionam Robert-Koch-Institut, Stand März 1997; Deutsches Ärzteblatt 1997, 94 (26) suppl:4-19;
14. Hirte,M., : Impfen Pro & Contra , Das Handbuch fűr die individuelle Impfentscheidung, 2008, (2):253-254
15. Vandermeulen, C., Rölands, M., Leroux-Röls, G., Van Damme, P., Hoppen-brouwers, K: Long-Term persistence of antibodies after one or two doses of MMR-vaccine. Vaccine 2007.doi:10.1016/j.vaccine.2007.07.008 2007).
16. Hirte,M., : Impfen Pro & Contra , Das Handbuch fűr die individuelle Impfentscheidung, 2008, (2):256
17. ibidem
18. Hirte,M., : Impfen Pro & Contra , Das Handbuch fűr die individuelle Impfentscheidung, 2008, (2):257
19. Heinonen, , O.P., Paunio, M., peltola, H.: Total elimination of measles in Finland . Ann Med 1998, 30 (2): 131-3
20. Hirte,M., : Impfen Pro & Contra , Das Handbuch fűr die individuelle Impfentscheidung, 2008, (2):259
21. Spitzer, w.: The Real scandal of the MMR debate. Daily Mail , 18.12.2001.https://www.vaccinationnews.com/DailyNews/March2002?RealScandalMMR.htm
22. Kawashima, H., et al : Polymerase chain reaction detection of the hemaglutinin gene from an attenuated measles vaccine strain in the peripheral mononuclear cells of children with autoimmune hepatitis. Arch Virol 1996, 141 (5): 877-884
23. Weigl, J.A., Puppe, W, Belke, O., NeussusJ., et al : The descriptive epidemiology of severe lower respiratory tract infections in children in Kiel, Germany. Klin Pädiatr 2005, 217(5): 259-267
24. Miller, C: Live measles vaccine: a 21 year follow up. BMJ (Clin Res Ed) 1987, 295 ( 6589) : 22-24. https://webpages.netlink.co.nz/ias/measles.htm
25. Hirte,M., : Impfen Pro & Contra , Das Handbuch fűr die individuelle Impfentscheidung, 2008, (2):262
26. Geier, M.R., Geier, D.A.: Pediatric MMR vaccination safety. International Pediatrics 2003, 18;203-208
27. Miller, C., Miller, E., Rowe, B., Bowie, C, Judd, M., Walker, D.: Surveillance of symptoms following MMR vaccine in children. The Practitioner 1989, 233:69-73
28. Hirte,M., : Impfen Pro & Contra , Das Handbuch fűr die individuelle Impfentscheidung, 2008, (2):262
29. Ute Quast, U., et al:Impfreactionen . Hippokrates ( 2 Auflage) , Stuttgart 1997
30. Patja, A., Makinen-Kiljunen , S., Davidkin, I., et al:Allergic reactions to measles-mumps-rubella vaccination. Pediatrics 2001, 107 (2): E27
31. Olesen, A.B., Juul, S., Thestrup- Pedersen , K.: Atopic dermatitis is increased following vaccination for measles, mumps and rubella or measles infection . Acta Derm  Venereol 2003, 83 (6): 445-450
32. Miller, E., Waight, P., Farrington, C.P., et al :Idiopathic thrombocytopenic purpura and MMR vaccine. Arch Dis Child 2001, 84 (3): 227-229
33. Jonville – Bera, , A.P., et al: Thrombozytopenic purpura after measles, mumps and rubella vaccination:A retrospective survey by the French regional pharmacovigilance centres and Pasteur-merieux serums et vaccins. Pediatr Infect Dis J 1996, 15 (1): 44-48
34. Plesner, A.M., Hansen, F. J., taudorf, K., Nielsen, L.H., Larsen, C.B., Pedersen, E.: Gait disturbance interpreted as cerebellar ataxia after MMR vaccination at 15 months of aige: a follow-up study.Acta Paediatr 2000, 89 (1): 58-63
35. Kawashima, H., Mori, T., Kashiwagi, Y., et al: detection and sequencing of measles virus from peripheral mononuclear cells from patients with inflammatory bowel disease and autism.Dig Dis Sci 2000 , 45 (4): 723-729
36. Geier, D.A., Geier.M.R.: A comparative evaluation of the effects of MMR immunization and mercury doses from thiomersal-containing childhood vaccines on the population  prevalence of autism. Med Sci Monit 2004, 10 (3): PI33-9. Epub 2004 Mar 01
37. Allerdist, H.,:Neurologicalcomplications following measles vaccination . Dev Biol Stand 1979, 43:259-264
38. Hirte,M., : Impfen Pro & Contra , Das Handbuch fűr die individuelle Impfentscheidung, 2008, (2):266
39. Marshall, G.S., et al:Diffuse retinopathy following measles, mumps and rubella vaccination . Pediatrics 1985, 76  (6) : 989-991 ; Stevenson, V.L., et al.: Optic neuritis following measles/rubella vaccination in two 13-year-old children. Br J Ophthalmol 1996, 80 (12): 1110 f
40. Hirte,M., : Impfen Pro & Contra , Das Handbuch fűr die individuelle Impfentscheidung, 2008, (2):266
41. Weibel , R.E., Caserta V., Benor, D.E., et al. : Acute encephalopathy followed by permanent brain injury or death associated with further attenuated measles vaccines: a review of claims submitted to the National Vaccine Injury Compensation Program. Pediatrics 1998, 101 (3,1): 383-387
42. Gritz, K.”:MMR-Impfung:Vorurteile-Fakten . Kinderarzt 1999, 30:10 f.
43. Bellini, W.J., Rota, J.S., Katz, R.S., Dyken, P.R., et al.:Subacute Sclerosing Panencephalitis:More Cases of This Fatal Disease Are Prevented by Measles Immunization  than Was Previously Recognized. J Infecti Dis 2005, 192: 1686-1693
44. Singh, V.K., Jensen, R.L.:Elevated levels of measles antibodies in children with autism. Pediatr Neurol 2003, 28 (4):292-4; Uhlmann , V., Marin, C.M., Sheils, O., Pilkington, L., et al.:Potential viral pathogenic mechanism for new variant inflammatory bowel disease.J Clin Pathol 2002, 55:0-6; Sandall, R.,:MMR rip ? Times Online, 14. Dezember 2003. https://www.timesonline.co.uk/article/0,,100009-941849_1,00.html ; Comi, A.M. Zimmermann , A. W., Frye, V.H. Law, P.A.Peeden, J.N.: Familial clusteringof autoimmune disorders and evaluation of medical risk factors in autism. J Child Neurol 1999, 14 (6):388-394; Madsen, K.M. Hviid, A., Vestergaard, M., Schendel, D., et al.:A population –based study of measles, mumps and rubella vaccination and autism. NEJM 2002, 347 (19):1477-1482;
45. JABS group GB:Why does the MMR vaccine need to be suspended ?  1999.https://www.argonet.couk/users/jabs/mmrsuspend.htm
46. Patja, A., Makinen- Kiljunen, S., Davidkin, I., et al.:Allergic reactions to measles-mumps-rubella vaccination. Pediatrics 2001, 107 (2):E27

Dr.Christa Todea-Gross, Cluj-Napoca, 11.10.2010