Un mitropolit ce cunoaste Ortodoxia: Mitropolitul Hrisostomos de Messinia a declarat ca romano-catolicismul este erezie si abatere eclesiologica

CATRE PREAINVATATUL DOMN PANAGHIOTIS SIMATIS, TEOLOG SI PROFESOR

Distinsule domn profesor,

Ca raspuns al intrebarilor adresate de Dumneavoastra micimii mele in 12.10.2010 raspund urmatoarele:
1. Preasfanta noastra Biserica este Biserica cea Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca a Simbolului de Credinta niceo-constantinopolitan, care dupa maretul cuvant al Apostolului neamurilor, dumnezeiescul Pavel, catre Efeseni (1, 22 / 4, 15 / 5, 23) are drept Cap al Ei pe Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu intrupat, pentru ca „o alta temelie nimeni nu poate sa puna decat cea pusa, care este Iisus Hristos” (I Corinteni 3, 11); si dupa nemincinosul cuvant al Intemeietorului si Mantuitorului Ei, se identifica cu vita: „Eu sunt vita, voi sunteti mladitele. Cel ce ramane intru Mine si Eu in el, acela aduce roada multa, caci fara de Mine nu puteti face nimic” (Ioan 15, 5), iar membri trupului Bisericii se identifica cu mladitele, care pot sa participe in mod liber si fara presiuni la vita comunicand (unindu-se) cu Ea prin energiile dumnezeiesti necreate, pentru ca si potrivit nemincinosului cuvant al Mantuitorului: „Daca cineva nu ramane intru Mine, este aruncat afara ca mladita si se usuca si le aduna pe ele si in foc le arunca si ard” (Ioan 15, 4). Si potrivit acestora, Biserica, pe care a intemeiat-o Duhul Sfant in ziua Cincizecimii, strabate in spatiu si in timp ca singurul si unicul Trup al Fiului lui Dumnezeu intrupat, avandu-L drept Cap pe Cel care dupa suprema Lui fagaduinta „ramane” in Biserica Sa in toate zilele – „Si iata, Eu cu voi sunt in toate zilele pana la sfarsitul veacului” (Matei 28, 20) – si O conduce prin Preasfantul Duh – „Iar cand va veni Acela, Duhul Adevarului, va va conduce pe voi la tot adevarul” (Ioan 16, 13). Din Biserica, dupa graitoarea precizare liturgica a Sfantului Ioan Gura-de-Aur, fac parte „cei mai inainte adormiti intru credinta”: stramosi, parinti, patriarhi, prooroci, apostoli, propovaduitori, evanghelisti, mucenici, marturisitori, pustnici si in mod deosebit Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu si Pururea Fecioara Maria si tot duhul drept care s-a savarsit intru credinta; iar in mod sigur cei botezati in numele Sfintei Treimi – credinciosii vii si luptatori. Potrivit acestora, Biserica lui Hristos este Una, Sfanta, Universala, Apostolica, Ortodoxa si Nedespartita, exprimandu-se prin cele sapte Sfinte Sinoade Ecumenice si Locale, pe care cele dintai (Ecumenice) le-au ratificat, ca si prin inca neproclamatele ca Ecumenice – dar in esenta, avand aceasta autoritate si putere – Sfintele Sinoade de sub Fotie cel Mare (dintre anii 879-880) si de sub Sfantul Grigorie Palama (din anul 1351) si, prin urmare, nu poate exista vreun alt organism care sa revendice pozitia Bisericii.
„Mladitele”, care de-a lungul vremurilor s-au scos singure din „vita” prin erezie, schisma sau ingamfare luciferica si in mod deosebit arienii, pnevmatomahii, nestorienii, monofizitii anticalcedonieni, Patriarhia noastra Apuseana a Vechii Rome si cei iesiti din ea, partizani ai reformei sau ai protestantismului, precum si cei rupti recent prin ravna fara cunostinta a celor care s-au auto-intitulat ca Adevarati Crestini Ortodocsi, sunt comunitati religioase lipsite de dumnezeiescul har al Sfantului Duh, nu constituie comunitati bisericesti si cad sub incidenta acelui groaznic cuvant referitor la ele al Domnului – Intemeietorul Bisericii: „Daca cineva nu ramane intru Mine, se arunca afara ca mladita si se usuca, si le aduna pe ele si in foc le arunca si ard” (Ioan 15, 5).
2. Intelesul atribuit schismei de catre unii ca despartire responsabila a Patriarhiei Romei celei Vechi de trupul Bisericii este evident eronat, pentru ca Biserica – singurul si unicul trup al Intemeietorului Ei, Domnul – din punct de vedere ontologic si istoric este Una, Indivizibila si Nedespartita si in consecinta termenul teologic corect pentru dramatica despartire a Patriarhiei Vechii Rome este termenul de σχᾶσις-amputare, care inseamna taiere si cadere.
3. Dupa depunerea credintei noastre in ceea ce priveste controversatul subiect, aducem la cunostinta ca in Sfantul Sinod Permanent ce a avut loc in luna octombrie a.c, Preafericitul Presedinte al acestuia, Arhiepisopul Atenelor si a toata Elada, kir Ieronimos, impreuna cu doi preoti si doi membri mai tineri ai Sfantului Sinod Permanent, i-a primit in audienta pe Inaltpreasfintitii Mitropoliti Serafim de Kithire si Hrisostomos de Messinia, iar mai apoi, inaintea Sfantului Corp al Sfantului Sinod Permanent, au declarat amandoi ca tema iscata s-a rezolvat pozitiv, IPS Mitropolit Hrisostomos de Messinia declarand credinta lui intru tot-ortodoxa despre ontologia nedespartita a Bisericii, iar Mitropolitul Serafim de Kithire, recunoscut pentru prudenta sa plina de sensibilitate si grija sa pastorala, declarand ca a dorit clarificarea temei de mai sus pentru precizarea cugetarii ortodoxe a poporului lui Dumnezeu.
3. Pentru adevar si dreptate sunt dator sa expun tuturor ca IPS Hrisostomos de Messinia, ca ierarh si profesor universitar, in Sinodul Ierarhiei a declarat ca romano-catolicismul este erezie si abatere eclesiologica.
4. De aceea, in urma celor de mai sus, cuget intemeiat ca Preasfanta noastra Biserica paseste cu discernamant si intru adevar spre Incepatorul si Plinitorul credintei – Iisus Hristos si ca fiind Sfantul Lui Trup nu e salvata de cineva din afara, ci ea ii salveaza pe toti.

† Mitropolitul Serafim de Pireu

(traducere: Fratia Ortodoxa Misionara „Sfintii Trei Noi Ierarhi”)