Dovezi ale credibilitatii Sfintei Scripturi pentru o lume tot mai anti-crestina

Sunt multi cei care, fara sa fi citit macar Sfanta Scriptura, repeta papagaliceste diferite acuzatii impotriva ei, neavand insisi nici cea mai mica cunoastere a ceea ce spun; suficient e sa para „progresisti”, un cuvant accentuat de cei care promoveaza teoriile perimate materialiste ale Revolutiei Franceze.

Aceste persoane, asadar, repeta argumentele din secolele trecute, ignorand faptul ca stiinta a dat explicatii finale si incontestabile in favoarea Sfintei Scripturi. Pentru acesti „progresisti”, ai culturii secolului al 18-lea si al 19-lea, incepem cu acest capitol o serie de probleme cu raspunsuri la argumentele lor vechi.

*****

Date juridico-istorice

Exista diferite metode de evaluare stiintifica a datelor. De exemplu, intr-un experiment de chimie, noi folosim metoda „stiintelor naturale”. Insa nu putem utiliza aceeasi metoda intr-un alt domeniu, cum ar fi cel al istoriei!

Aici este nevoie de o metodologie stiintifica diferita. Este METODA JURIDICO-ISTORICA.

Se numeste „istorica”, pentru ca se ocupa cu fapte din istorie. Au avut loc in trecut. Si „juridica”, deoarece, ca o instanta, emite decizii pe baza unor dovezi testate si constatate a fi fiabile si corecte.

Deci, in conformitate cu aceasta metoda, un punct de vedere este corect daca:

1. Se sprijina pe baza unor dovezi autentice.

2. Nu provoaca contradictii in documentele justificative istorice.

Dovezile pentru un fapt istoric documentat sunt de trei feluri:

A. Marturii orale

B. Marturii scrise

C. Dovezi reale

Din moment ce Iisus Hristos a trait ca un om pe pamant acum 2000 de ani, nu este posibil sa utilizam dovezi fizice despre El, ci doar metoda istorico-dogmatica.

Pentru viata umana a lui Iisus Hristos, avem urmatoarele marturii:

A. Din surse non-crestine (Plinius, Tacitus, Suetonius, Iosif). Marturii putine. Si arata doar ca Hristos a fost o persoana reala istorica. Nimic mai mult.

B. Din surse ebraice. Este Talmudul si Toledoth Yeshu, carti ulterioare de la al treilea pana la al 12-lea secol si scrise cu patima impotriva lui Hristos. Indica faptul ca a existat, ca a facut multe miracole, ca a fost rastignit, ca a inviat… si incearca sa dea la toate acestea niste explicatii ale lor.

C. Din surse crestine, care sunt scrise in primul rand in Sfanta Scriptura si in special in Evanghelii.  Acestea sunt scrise de martori oculari, care au VAZUT si AUZIT. Dau despre Iisus informatii exceptional de bogate, dupa care ar trebui sa ne oranduim viata noastra.

Dar, pentru ca anume aceste marturii vorbesc despre Iisus Hristos, ele sunt puse la indoiala de multi ca fiind partinitoare, caci se presupune ca sunt false si sunt idealizari special concepute pentru a induce in eroare in favoarea lui Hristos.

Fiindca folosim pentru Sfanta Scriptura metoda juridico-istorica, vom folosi metodele de verificare a credibilitatii acesteia.

 

Credibilitatea textului Sfintei Scripturi

Care este numarul de codice in baza caruia sunt pastrate cartile Sfintei Scripturi

  • 2.500 codice contin intreaga Sfanta Scriptura, Vechiul si Noul Testament.
  • 25.000 codice contin parti mari din Sfanta Scriptura. (De obicei doar Noul Testament).

Codicele de mai sus provin din intreaga lume crestina.

In comparatie cu alti scriitori antici, avem:

  • 50 doar exemplarele lui Eschil
  • 100 ale lui Sofocle
  • 8 ale lui Tucidide
  • 200 ale lui Plinius
  • 500 ale lui Horatius

Prin urmare, dupa numarul de codice pastrate, Sfanta Scriptura este textul cel mai de incredere pe care il avem.

In ceea ce priveste vechimea acestor codice:

Istoria lui Tucidide, relateaza evenimentele din perioada 460-400 i.Hr. Nu s-a pastrat originalul. Cele 8 manuscrise care au supravietuit sunt toate scrise dupa anul 900 d.Hr., adica 1300 ani mai tarziu!

Poetica lui Aristotel a fost scrisa in 343 i.Hr. Cel mai vechi codice al ei, provine din anul 1100 d.Hr., adica cu 1400 ani mai tarziu!

Razboiul galic al lui Iulius Cezar, a fost scris in anul 50 d.Hr. Se pastreaza in cateva codice, toate scrise dupa anul 1000 d.Hr.

Contesta cineva aceste carti? Nimeni!

In schimb, Noul Testament a fost scris intre anii 50 – 98 d.Hr. (in functie de fiecare carte). Este pastrat in 25.000 de codice. Cele mai vechi (Sinaiticus, Alexandria, Vatican) au fost scrise in jurul anului 250 d.Hr., adica mai putin de 200 ani dupa original.

Cu alte cuvinte: In ceea ce priveste vechimea codicelor, Noul Testament este cea mai veche carte de incredere din lume.

Dupa Sfanta Scriptura, a doua ca veridicitate, in ceea ce priveste controlul bibliografic al cartii antice, este Iliada lui Homer. Sunt pastrate 643 de codice. Toate scrise dupa anul 1200 d.Hr. Adica distanta dintre scrierea Iliadei si copia codicelor pastrate, depaseste 1800 ani!

Cu alte cuvinte, codicele Noului Testament sunt cu mult mai aproape de perioada cand au fost scrise manuscrisele originale.

Dupa toate aceste date, cineva trebuie sa fie sau complet subiectiv ca sa conteste Sfanta Scriptura sau sa nu aiba incredere in nimic in lume.

Marturii externe despre Sfanta Scriptura

Exista si marturii externe despre Sfanta Scriptura. Acestea sunt:

A. Marturiile altor scriitori

B. Descoperirile arheologice

C. Coincidente intamplatoare sau analogia cu alte carti.

Vom incepe cu marturiile altor scriitori antici:

A. Marturiile altor scriitori

Papia, episcop in Hierapolis din Frigia, un discipol al lui Ioan, descrie in jurul anul 130 d.Hr., modul in care a fost inregistrata Evanghelia lui Marcu. Subliniez ca atunci inca nu exista „canonul” Sfintei Scripturi pe care il avem din sec. al 4-lea si nu exista nici motiv sa aiba loc incercarea oricarei tainuiri. Un fragment din Papia este pastrat in cartea lui Eusebiu „Historia Ecclesiastica” III, 39.

Irineu, episcop de Lugdunum (177-204 i.Hr.) confirma datele pe care le avem cu privire la Evangheliile dupa Matei, dupa Marcu, dupa Luca si dupa Ioan. (Irineu, episcop de Lugdunum, III, 7)

Cu greu va gasi cineva in registru mondial atatea marturii externe reale despre un oarecare tratat. Si subliniez faptul ca inca nu exista canonul Sfintei Scripturi, ca cineva sa poata presupune ca toate acestea „sunt fabricate”.

B. Descoperirile arheologice

Joseph Free, un remarcabil arheolog american spune: „Arheologia a confirmat nenumarate pasaje biblice care fusesera respinse de catre critici pe motiv ca ar fi fost inexacte din punct de vedere istoric sau s-ar fi aflat in contradictie cu fapte cunoscute”. (Archaeology and Bible History, Wheaton III. 1969, pag. 1).

F.Bruce, un alt remarcabil arheolog american, scrie: „Avem tot dreptul de a spune ca descoperirile arheologice confirma Noul Testament. Astazi toate pasajele din Luca, care in trecut erau considerate neadevarate de catre istorici, datorita marturiilor externe ale cercetarilor arheologice, au fost pe deplin recunoscute ca fiind adevarate si demne de incredere”. (Bruce, F.F., Archaeological Confirmation of the New Testamentεν Carl Henry, Revelation and Bible, Grand Rapids 1969, pag. 331).

A.N. Sherwin White, un cercetator al istoriei antice, scrie: „Astazi avem atatea elemente care ne arata ca marturiile Noului Testament sunt adevarate, incat confirmarea istoricitatii lui este coplesitoare. Nu avem nevoie de mai mult! Orice incercare de a respinge istoricitatea acestei carti, chiar si in chestiuni de detaliu, trebuie sa fie privita acum ca absurda”. (Roman Society and Roman Law in the New Testament, Oxford 1963, σελ. 189).

Burrows Millar, de la Universitatea Yale (SUA), scrie: „O comparatie a Evangheliilor cu limba papirusurilor din primul secol d.Hr., a fixat convingerea mea in acuratetea transmiterii textului Noului Testament. Asemenea descoperiri (papirusurile din sec.1), au sporit increderea cercetatorilor in validitatea textului biblic”. (Burrows Millar, What mean these stones, New York 1956, σελ. 52).

W. Albright, cel mai de seama arheolog biblic al lumii, scrie ca putem sa afirmam deja cu certitudine ca nu exista absolut niciun motiv de a crede ca macar o carte din Noul Testament ar fi fost scrisa dupa secolul 1, d.Hr. (Albright, W.F. Recent Discoveries in Bible Landw, NewYork 1955 pag. 136)

Sir William Ramsey este indiscutabil cel mai mare arheolog din intreaga lume din epoca sa. Despre Faptele Apostolilor spunea candva ca s-ar fi scris dupa anul 150 d.Hr. si nu considera ca erau importante si demne de atentie. Dar a fost nevoit sa-si schimbe parerea. Sapaturile din Asia Mica l-au fortat sa declare ca pana atunci a fost gresit, ca Faptele Apostolilor este o valoroasa carte cu informatii istorice, ca scriitorul lor, Luca, trebuie sa fie plasat printre cei mai mari scriitori ai lumii, ca toate informatiile furnizate sunt absolut exacte. (Ramsay, William, The Bearing of Recent Discovery on the New Testament, London 1915, pag. 222).

Datele au fost preluate din cartea Mitropolitului Nicopolei Meletie: „Ce este Hristos?”
Selectarea datelor: N.M.
Traducere: M.Dinu

sursa: impantokratoros.gr

Tabelul autenticitatii cartilor Noului Testament

Exista dovezi clare despre existenta timpurie a textelor din Noul Testament. Valoarea continutului Noului Testament devine si mai importanta atunci cand este comparata cu alte manuscrise vechi, care au fost acceptate fara discuţie.

(click pentru a mari imaginea)

8 comments

  1. Traiasca Legiunea si Capitanul!

    Sfanta Scriptura nu are nevoie de dovezi. Ea insasi isi este martor siesi intru adevar.
    "Fiecare pom se cunoaste ce fel de pom este dupa roadele pe care le da".
    Dragoste suprema fata de dusmanul tau de moarte,
    Martor al adevarului chiar si cu pretul vietii,
    Binele aproapelui tau din toata inima ta,
    acestea sunt roadele Sfintei Scripturi.
    Oare lumina are nevoie de martori ca este lumina? Oare intunericul are nevoie de dovezi ca este intuneric?
    Stim dinainte cand facem rau si cand facem bine, dar incercam sa alegem calea cea mai usoara. Faptul ca refuzam adevarul sau ca preferam minciuna nu inseamna ca nu stim. Am stiut toti, dintotdeauna, dar am cerut dovezi fara incetare asa cum fariseii i-au cerut lui Iisus sa se coboare de pe cruce dupa 3 ani incarcati de dovezi, ei au mai cerut inca una... inca o dovada...

  2. Traiasca Legiunea si Capitanul!

    " Iar cuvantul Domnului RAMANE IN VEAC. Si acesta este cuvantul, care vi s-a binevestit." ( I Petru 1, 25).

  3. Traiasca Legiunea si Capitanul!

    sa contestam Sfanta Scriptura si pe Domnul Isus este ca si cum ne-am contesta existenta. A contesta un lucru poate avea doua motivatii:1. ai siguranta ca acel lucru nu exista si-l poti demonstra cu argumente solide 2. ai ceva de ascuns si folosesti orice subterfugiu pt a denatura realitatea. Prin insasi faptul ca anti- crestinii incearca sa conteste Scriptura dau dovada ca stiu de existenta ei si nu vor sa o recunoasca pt a-si masca semnarea pactului cu diavolul. Sa dea bunul Dumnezeu sa ne lumineze mintile si sufletul pt a nu cadea in cursa ateilor.

  4. Traiasca Legiunea si Capitanul!

    Am citit si eu astea, parca in cartea "The Case for Christ" a lui Lee Strobel (un protestant american). Sunt interesante si utile pentru a ne intari in credinta...

  5. Traiasca Legiunea si Capitanul!

    Multumim pentru articol, f interesnt . Ma bucur ca se tine cont ca traim intr o lume plina de dezinformare iar omul zilelor noastre are nevoie si de argumente sustinute de descoperiri stiintifice. Am auzit ca prin cercetarile arheologice s-au descoperit recent unele orase care nu erau cunoscute decat din Biblie.
    Parintele Galeriu spunea ca se intereseaza de multe domenii ale cercetarii, pentru a stii cum sa vorbeasca cu acei oameni care le studiaza. Ceea ce s-a scris in acest articol ar fi bine sa fie cunoscut de multi.

  6. Alex din Scotia

    Traiasca Legiunea si Capitanul!

    Poate sa apara o raza de lumina cu scrisul numerelor de la lotto de saptamana viitoare si rezultatele de la rugby pe urmatorul sezon si sub ea sa scrie ca Biblia e pe bune si tot s-ar gasi astia cine stie ce motive sa zica ca nu ii asa. Ce sa ii faci, nu poti sa ii convingi cu de-a forta....

  7. Traiasca Legiunea si Capitanul!

    Credinta ne mantuieste ! Este certitudinea mea care ma ajuta sa nu ma smintesc , inca, in aceasta lume a desertaciunilor. Ca sunt ascunse sau nu, descifrate sau nu, vechi sau noi, recunoscute ca existand sau nu, tainuite sau nu cartile sfinte, important este sa-L aducem pe Fiul Lui Dumnezeu in noi insine, sa incercam sa traim cu EL, sa-L lasam sa traiasca in noi, in adancurile cele mai tainice ale sufletelor noastre. Cu cat vrem sa stim mai multe cu atat este mai dificil, cu cat vrem sa intelegem mai multe, cu atat ne departam de esentele descoperite la nivelul nostru. Parerea mea este sa citim cu sufletul Sfanta Scriptura si sa o suprapunem ca realitate pe viata fiecaruia dintre noi, sa o traim simplu, dar sa o traim, nu sa ne prefacem sau sa chiulim cate un pic cand ne este greu sau bine. Si atunci adevarul se va arata cu desavarsire fiecaruia, dupa voia Lui Dumnezeu. Sa studiem cu sufletul cartile sfinte si sa lasam deoparte veridicitatea acceptata de catre oameni. Ea, Cartea Sfanta exista dintotdeauna pentru cel ce i-a patruns esenta, adevarul, mesajul divin. Cel putin atat pot sa fac si sa fiu eu , pacatosul, in fata intelepciunii divine.
    Cine IL descopera pe Domnul nostru IISUS HRISTOS , Mantuitorul lumii, nu mai are nevoie de veridicitatea cartilor sfinte, de vechimea recunoscuta de catre noi, neputinciosii oameni. Cui trebuie aceasta recunoastere? Da, celui care imbratiseaza sau hai sa fiu delicat, celui care se informeaza din diverse surse, probabil. Celui curat cu inima nu-i este necesara recunoasterea autenticitatii si vechimii cartilor. Iar cel ce ascunde tainele din aceste carti sfinte, va raspunde la Judecata, asa cum fiecare o va face, dupa putintele savarsite in aceasta viata.
    Credeti in El si El este in voi. Eu asa ma straduiesc , chiar daca o mai iau cateodata si pe "aratura" ...iertata imi fie replica.

    Doamne iarta-ma si nu ma lasa sa imbatranesc in sminteala.
    Gheorghita pacatosul

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*