Parintele Dionisie Ignat despre Uniunea europeana

– Parintele Dionisie: Ne modifica, ne modifica pe toti propovaduirile astora care au luat puterea omenirii. Uniunea Europeana sub nici un motiv nu-ti da voie sa amintesti de cele adevarate, decat numai de cele ce le spun ei. Asta-i adevarul, ce spun ei. “Drepturile omului”, dreptul omului! Uite, un exemplu de drepturile omului – inca de mic, copilul, daca parintii l-au crescut oleaca, de-acuma are “dreptul” ca sa nu-l supere parintii, sa-l lase sa faca ce vrea el. Asta-i dreptul omului, sa-l lase sa faca ce vrea el.

– Incotro duc toate acestea?

– Parintele Dionisie: La pieirea, la distrugerea omenirii. Cunosc lucrul asta cei care au pus legile Uniunii Europene, dar ei vor sa distruga omenirea. Fiindca nu cred in Dumnezeu, ei spun ca aici ii raiul si aici ii viata, si ca dupa ce ai murit ai pierit ca orisice vietate care nu ii dupa chipul lui Dumnezeu. Eh, asa socotesc ei. Si de aceea oamenii se osarduiesc sa faca numai doi-trei copii sau unul sau deloc. “Ce ne trebuieste copii? Noi sa ne distram si cutare si cutare”, zic ei. Si te distrezi, dar cat? Cat esti tanar. Dar dupa ce imbatranesti, ce distractie mai ai? Nu mai poti ca sa te distrezi, ca cea mai mare distractie a omului este sa se impreuneze cu femeia. Dupa aceea tu nu mai poti, si care mai este bucuria ta? Asa ca… cazi. De aia nu inteleg oamenii lucrurile astea, fiindca e instalat in cugetul lor gandul ca aici ii raiul si aici ii iadul, si de-acuma, sigur, se osarduiesc sa traiasca in raiul asta de pamant. Ei spun ca acuma-i adevarul; ca ce-i asta, ce-a fost pana acuma? Dar adevarul lor este adevarul Satanei si “adevarul” Satanei este ca sa ne distruga cu desavarsire, nu numai trupeste, ci si sufleteste, ca sa nu poti capata imparatia Cerului, sa te duci direct in partea lui.

– Legat de vremurile noastre, se poate spune ca cei care conduc lumea pun adevarul lor in locul lui Hristos?

– Parintele Dionisie: Apoi asta-i. Pentru asta se osarduiesc ei si asta-i imparatia lor, imparatia lui Antihrist, ca nu se poate sa imparateasca Antihrist pana cand nu ingenuncheaza Adevarul. Adevarul nu este altceva decat Hristos care s-o pogorat din cer, asta-i Adevarul. Ei vor sa ingenuncheze cu totul lucrul asta, pe toti cei care cred in Hristos si cred ca El este Adevarul, fie el catolic, fie el cutare. Si il pregatesc pe Antihrist. De ce i se zice Antihrist? Pentru ca e contra lui Hristos. Orice a facut Hristos, el e contra – anti-Hrist. (1999)

– Parintele Dionisie: Vedeti cat ii de mestesugaret vrajmasul? A inventat “Drepturile omului” si-acuma avem dreptul omului ca sa faca cele mai mari rautati. Daca omul nu vrea sa se casatoreasca religios, da’ vrea sa traiasca in faradelegi, ii dreptul lui. Si i se da dreptul, li se spune oamenilor ca asa trebuie sa fie. Vezi? O ajuns desavarsita lucrarea sataniceasca. Nu mai asculta nimenea de Biserica si de Adevar. Daca-l pedepsesti pe copilul tau, iti vin imediat cu drepturile omului: “De ce-l ocarasti pe baiatul tau ca se duce la desfrau? Ε dreptul lui.” Auzi, dumneata! Ε sfarsitul. Ce sa mai zici?

– Parinte, acuma daca-l trag parintii pe copii de urechi, copiii au voie sa se duca sa-i reclame, sa-i bage in puscarie.

– Parintele Dionisie: Ei, acuma sa judece omenirea cei mai prosti oameni: a cui lucrare e asta? Ii lucrarea Satanei, ca sa devina vremurile cum citim la Psaltire, ca “nu este cel ce face bunatate, nu este pana la unul”. Vezi? Pe copilul tau, pe care tu l-ai nascut si tu esti dator ca sa-l cresti in frica lui Dumnezeu si sa-l pedepsesti si cu varga daca altfel nu te asculta, nu mai ai dreptul sa-l cresti normal. Vezi? Si asta pentru ca sa ajunga omenirea toata la o destrabalare cu totul neomeneasca. Vezi, asta inseamna drepturile omului. Dumnezeu sa ne fie intru ajutor si sa ne lumineze, ca omul in cel rau zace. (2002)

– Parintele Dionisie: Zicea cineva ca un om mare de acolo, de la Parlament, a spus asa: „Dupa parerea mea n-avem nici un folos sa ne bagam in Uniunea Europeana. Ce folos sa avem? Noi sa ne tinem tara noastra deoparte“. Ca ei, cei de la Uniunea Europeana, spun ca te ajuta, dar esti obligat sa dai si tu bani acolo, iti comanda cat sa platesti tarilor care-s mai inapoiate sau cine stie cum e… Dar primejdia e ca nu mai esti bun stapan in tara ta, ca roman, fiindca ei au legile lor. De la inceputul inceputurilor, tot asa a fost, omenirea s-a schimbat cand intr-un fel, cand in altul, pana la turnul Babel, cand oamenii s-au adunat cu totii ca sa faca o cladire, sa intreaca norii si sa nu se mai teama de potopul pe care l-o dat Dumnezeu inainte. Si vezi, Dumnezeu le-o incurcat mintea si o ramas nefacut turnul.

– Dar acuma nu-i tot turnul Babel?

– Parintele Dionisie: Da.

– Conducatorii Uniunii Europene vor sa faca un sistem fara de Dumnezeu, care sa n-aiba nevoie de nimic altceva, „perfect”, cum zic ei. O sa reuseasca?

– Parintele Dionisie: Eh!… O sa reuseasca, cu Antihrist. Antihrist o sa fie cel mai bun om, cel mai milostiv, contra inchinarii la idoli, contra curviei, a dezmatului, pana cand va amagi toata lumea. Dupa aceea isi va arata rautatea lui. Eh, sa ne lasam in purtarea de grija a lui Dumnezeu.

– Parintele Dionisie: Imi spunea cineva venit din tara ca s-o dus cinci demnitari de afara la Patriarh [Teoctist] si i-au spus: „- Noi suntem toti sodomisti, niciunul n-avem femeie. Asa vrem noi, asa ne place, si asa sa le dati voie tuturor, ca sa va bagam in Uniunea Europeana.” Patriarhul le-ar fi zis: ,,– Voi faceti ce vreti, eu sub nici un motiv nu aprob lucrul asta.” „- Daca n-aprobi, n-o sa te mai bagam in Uniunea Europeana.” „– Eu sunt apostolul neamului, apostolul Bisericii, sub nici un motiv nu aprob asta.” Au zis: „-Ei, nu-i nimica“, si apoi s-au dus la conducatorii Parlamentului. Vezi? Sunt lucruri infricosat de serioase, adica clar ne declaram impotriva lui Dumnezeu. Ce sa mai zici? O venit timpurile din urma, o venit timpurile acelea.

– Dar sunt oameni, atei, care spun: “Eu nu vreau sa cred in Dumnezeu, nu cred in Dumnezeu. Ε dreptul meu, nu?” Cum vine asta?

– Parintele Dionisie: Cum ii asta? Na, drepturile omului. Vezi ca o proorocit Sfintii Parinti ca in timpurile astea, al optulea veac, lumea va ajunge sa spuna… „eu nu vreau sa cred”.

– Parintele Dionisie: Uniunea asta Europeana e dupa Dumnezeu? Ε desavarsit dupa Satana. Desavarsit, sigur. Ca dupa Dumnezeu este numai Biserica. Biserica Ortodoxa e dupa Dumnezeu.

– Dar vedeti ca si oamenii Bisericii zic ca Uniunea Europeana e un lucru bun.

– Parintele Dionisie: S-a terminat. Oamenii Bisericii au alunecat. Fiindca astia, europenii, vezi cat sunt de diplomati? Intai pe capii Bisericii vor sa-i insele. Daca au inselat capii Bisericii, sigur… S-a terminat, e sfarsitul. Ei, mai, mai, mai. Vezi ce se lucreaza? (2003)

– Parintele Dionisie: Conducatorii omenirii vor sa ingenunche adevarul, fiindca se apropie imparatia lui Antihrist, si aceia, cu diplomatia lor, se osarduiesc sa faca lesnicios drumul pentru Antihrist. Si ca sa fie lesnicios drumul, na, fac sarlataniile lor.

– Ei spun ca e numai o chestiune politica.

– Parintele Dionisie: Politica, da’ care-i scopul politicii asteia?

– Si mai spun ca Biserica n-are voie sa se amestece in treburi politice.

– Parintele Dionisie: Apoi vezi? (Parintele rade) „N-are dreptul”. Biserica n-are dreptul sa spuna adevarul. Da, da, e „bun”. Ei gasesc Biserica vinovata, vinovata de faradelegile lor. Dar Biserica propovaduieste adevarul, iar adevarul este Dumnezeu. Numai Dumnezeu ii fara greseala si numai lui Dumnezeu nu-i poti gasi pricina, ca-i Dumnezeu, ca-i Adevarul, bunatate. De aceea vine Antihrist, pentru ca e invederat contra lui Hristos, contra Adevarului.

– Dar Biserica are voie sa se amestece in treburi de morala, in viata publica, in viata societatii?

– Parintele Dionisie: Apoi nu ne lasa ei sa le indreptam, dar dupa Sfintii Parinti, sigur, esti dator ca sa arati adevarul. Ca adevarul este ca nu se termina omenirea cu viata asta. Adevarul este sa facem fapte bune, ca sa putem capata vesnicia. Dar ei, fiindca nu cred in vesnicie, cred numai in viata aceasta, spun ca trebuie sa-ti faci toate voile. Si cu ocazia asta lumea ii asculta, de aceea se departeaza de adevar. Incet, incet…

Asta e lucrarea Satanei, direct, ca sa n-aiba dreptul Biserica sa te sfatuiasca spre mantuire. Ca sa poti intra in vesnicie trebuie sa nu fii trupesc, trebuie sa nu-ti faci voile. Da’ ei vezi ca deodata au pus drepturile omului ca sa ia tot dreptul Bisericii de a-l sfatui pe om cum sa lucreze cu viata si cu patimile si cum sa lucreze pe drumul adevarului ca sa poata castiga vesnicia.

Acuma toata lumea, orice faradelege de pe fata pamantului o faci, asa zice:„Asa e dreptul omului, asa doresc eu”. Vezi? N-a fost de cand lumea, poate, legea asta, „dreptul omului”. Vezi cu ce diplomatie, cu ce sarlatanie se lucreaza? Daca ar fi drepturile omului impotriva nedreptatilor care se fac pe fata pamantului, atuncea da… da’ vezi ca drepturile omului sunt pentru ca omul sa faca numai rau; orice doreste el, sa n-aiba dreptul nici Biserica, nici nimenea sa-i zica ceva. Daca te amesteci in treburi astea politice de-acuma te omoara, da’ daca mergi dupa drepturile omului, astea trupesti, nu, nu. Acelea ce te invata Biserica, Hristos, Dumnezeu, proorocii, acelea n-ai dreptul sa le faci, vezi? Imparatia lui Antihrist este, parinte. (2004)

– Parintele Dionisie: Vor satanele sa te inscrie in Comunitatea Europeana si dupa aceea sa-ti dea europeanu’ sa mananci ce vrei. Tu nu esti stapan in tara ta, nu esti. Ei, o luat ei proportii, de-acuma na…. Ei, ce sa-i faci? Rabdare trebuie, rabdare, si daca vom fi aproape de Dumnezeu, ferice de noi ca am trait. Dar daca te dai dupa dansii, asta-i pieirea. (1999)

– Ca redactori ai unei reviste teologice, cum sa vietuim, ca avem responsabilitate mare?

– Parintele Dionisie: Aveti responsabilitate, desigur. Sa tineti tot ceea ce ne sfatuieste Ortodoxia, fiindca daca ne departam de sfaturile Bisericii, ne-am indepartat de Dumnezeu. Si daca ne-am departat de Dumnezeu, de-acuma trebuie (vei fi constrans) sa asculti de Satana. Ca atata de mester e vrajmasul, cu atata iscusinta te departeaza de harul lui Dumnezeu, si atunci ce-ai facut? Faci ce vrei tu, dar nu-ί dupa cum vrei tu.

Ce ne sfatuieste Biserica, ce ne sfatuieste Mantuitorul Hristos? Mantuitorul Hristos ne-a spus asa: „Fara de Mine nu puteti face nimic”. Vezi? Fara ajutorul lui Dumnezeu nu putem face nimic. Facem ce vrem noi si zicem ca am reusit, dar asta pentru suflet e daramare. De aceea spune Mantuitorul: „Fara de Mine nu puteti face nimic“, pentru ca Dumnezeu nu cauta numai binele lumii acesteia, vietii acesteia. Sigur, El ne ajuta si de miliarde de ori, dar cauta mai ales ca sa putem capata vesnicia. (2002)

– Cum putem tine paza mintii, mai ales in oras, unde suntem agresati de tot felul de lucruri rele?

– Parintele Dionisie: Trebuie lupta, trebuie osteneala. Stii prea bine, ca si crestin, lucrurile care te vatama, nu-i asa? Ei, sa te osarduiesti sa nu le faci. Stii foarte bine si faptele care te pot ajuta, faptele bune. Fa-le si te mantuiesti cu ele. De aceea, sa te consideri ca si cum ai fi intr-un razboi, ca si cum ai fi un soldat care te lupti si in dreapta si in stanga sa-l omori pe dusmanul tau, sa nu-l lasi sa dea inainte. Asa si noi, crestinii, sa ne luptam cu patimile care ne vatama, cu vrajmasul sufletelor, si sa ne osarduim sa facem faptele cele bune. Si chiar daca ne osarduim, omul e totdeauna neputincios, nu si-ar putea implini dorinta, dar este Dumnezeu care ne ajuta. Dumnezeu, daca vede ca aplecarea inimii tale nu-i falsa, atuncea ti-ajuta neaparat, e cu neputinta sa nu-ti ajute. De multe ori intarzie sa ne ajute ca sa vada hotararea ta, osardia ta. Dar daca ne osarduim cu ajutorul lui Dumnezeu, bineinteles, Dumnezeu ajuta. (1996)

(…)– Cum se poate duce o viata de sfintenie in lume, unde sunt ispite la tot pasul? In lume e mult mai multa ispita, sa zicem a vazului, a auzului. Stim ca in manastire ispitele sunt mai mari ca in lume, dar ma refer la ispitele acestea grosolane care sunt in lume. Cum putem sa le depasim?

– Parintele Dionisie: Eee!… Cu indelunga rabdare, cu hotarare duhovniceasca in sufletul tau. Sa-ti zici asa: „Eu stiu ce este pacatul. De ce sa ma uit cu pofta la fata aceea ca-i asa frumoasa, si pe urma sa ma ranesc cu inima?“. Vezi ca Sfanta Scriptura spune: „Cand te-ai uitat cu patima la parte femeiasca, iata ca ai preacurvit in inima ta cu ea.” De aceea, trebuie sa ne osarduim sa avem o barbatie duhovniceasca in sufletul nostru. Sa zicem asa: „Frumoasa mai e fata aceea, dar e zidirea lui Dumnezeu. Daca ea e asa frumoasa, dar ingerii lui Dumnezeu cum or fi?” S-o admiri ca-i frumoasa, dar fara patima, ca e zidirea lui Dumnezeu.

Daca aici, pe lumea asta, omul este asa, vai de capul lui cum este, si are asa frumusete, dar ingerii lui Dumnezeu? Sa-ti indrepti ideea si mintea la ingerii lui Dumnezeu si la frumusetile pe care le are Dumnezeu in ceruri si atunci nu patimesti. Dar trebuie, cum am zis, o barbatie duhovniceasca, si Dumnezeu ajuta. In orice secunda si in orice minut sa spui „Doamne ajuta!”, si tot in momentul acela El ti-ajuta, ca Dumnezeu nu-i departe, e pretutindenea si vesnic. (2002)

– Ce sfat ne dati noua, mirenilor, privind rugaciunea inimii? Ce sa facem noi ca sa ne rugam?

– Parintele Dionisie: Cercati, cercati, ca-i lucru bun. Nu este lucru mai bun ca acesta. Dar va trebuie pregatire ca sa puteti castiga rugaciunea inimii. Nu-i cu neputinta dar trebuie rabdare multa. Dumnezeu ajuta: „imparatia lui Dumnezeu se sileste si silitorii o dobandesc pe ea”. Prima data sa scoatem din inima si din cugetul nostru ideea ca suntem cineva, egoismul. Si dupa ce-l scoatem din noi, sa ne socotim inaintea lui Dumnezeu cel mai pacatos om de pe pamant. Atunci sa stii ca o sa ai mari ajutoare si mari progrese.

Pana cand vei avea egoism in sufletul si in inima matale te osarduiesti zadarnic. Dar cearca, ca oricat de putin te-ai osardui, ai folos. Daca vei ajunge sa ai rugaciunea mintii tot timpul, harul acesta mare dumnezeiesc, pana si cand dormi, e bine, iar daca s-a intamplat ca n-ai putut reusi, pagubas nu esti. Ai plata de la Dumnezeu. Ca vezi, ne spun Sfintii Parinti, o sfanta cruce daca ai facut-o cu frica lui Dumnezeu si cu smerita cugetare, e scrisa in ceruri. Dar de ce e scrisa asa, o sfanta cruce? Fiindca vrajmasul, diavolul, vesnic scrie si el toate nepotrivirile, toate relele pe care le facem noi. Asa si Dumnezeu, si sfant ingerul nostru pazitor scrie tot ce facem, o cat de mica fapta buna, ca atuncea cand vom trece pe la vamile vazduhului, sa aiba ingerul pazitor ce sa arate ca sa scapam de vrajmasii din vamile vazduhului.

– Parinte, nu prea avem pofta de rugaciune. O tot amanam: mai tarziu, maine, o sa fac cutare, poimaine, de saptamana viitoare ma apuc…

– Parintele Dionisie: Asta-i lucrarea ispititorului. Niciodata sa nu zici ca „voi face maine”, fiindca secunda pe care o traim, aceea-i a noastra. Alta secunda, alt minut mai incolo nu-i al nostru, nu stim daca-l ajungem, ca omu-i ca iarba, zice sfantul prooroc, „omul ca iarba, zilele lui ca floarea campului”. Nu putem zice, „las’ ca voi face mai pe urma”. Sa punem inaintea noastra cuvantul acesta: „Daca vrea Dumnezeu, sa-mi ajute sa ajung maine la biserica, sa ma spovedesc si sa fiu atent ce-mi spune duhovnicul, caci el are harul Sfantului Duh si ce mi-a spus el, aceea trebuie sa ma osarduiesc sa indeplinesc ca sa pot capata imparatia Cerurilor“.

Fara spovedania pacatelor nu putem intra intru imparatia Cerurilor. Vedeti cat de mare este bunatatea lui Dumnezeu? A binecuvantat ca prin binecuvantarea arhiereului sa-l faca pe preot sa poata fi si duhovnic, si ce zice el, aceea face Dumnezeu. Vezi? N-a pus Dumnezeu ingeri ca duhovnici, ci un om, o persoana ca toti oamenii, ca sa poti sa te duci sa-i spui tot, cu sinceritate. Ca daca nu te duci cu sinceritate, nu primesti dezlegarea pacatelor; trebuie sa fii sincer. Mila Domnului sa fie cu noi!

– Dar daca preotul e mai pacatos decat cel care se spovedeste lui?

– Parintele Dionisie: Oricat de pacatos ar fi, nu lucreaza el, preotul, ci lucreaza harul Sfantului Duh. Chiar nevrednic sa fie el, tu te mantuiesti si te duci in rai si el se duce in iad. De sute, de mii de ori se intampla lucrul acesta, pentru ca si preotii sunt purtatori de trup, iar daca nu baga de seama, calca pe cararea cea de-a stanga, pe cand noi trebuie sa mergem pe cararea adevarului, cea de-a dreapta. Si oamenii, acuma, fiindca au facut legaturi cu felurite de feluri de neamuri si daca n-au sinceritatea aceea sa fie mandri ca sunt romani si crestin-ortodocsi, se lasa batuti de bantuielile vrajmasului, ca el e pricinuitor a toata rautatea. Trebuie sa ne osarduim, sa ne silim.

– Noi, vedeti, suntem majoritatea din orase. Spuneti de „liniste”, dar cum putem noi in liniste sa ne apropiem de Dumnezeu cand la noi sunt atatea probleme? Noi traim in Bucuresti majoritatea: telefoane, griji de fiecare zi, e foarte greu sa vorbim de liniste intr-un oras.

– Parintele Dionisie: Daca n-o putem dobandi, sa facem ceea ce putem. Sa ne osarduim, sa nu fim nepasatori, ca nepasarea e cea mai mare primejdie pentru sufletul fiecaruia din noi. Zici: „Eh, nu-i nimica aceea, da’ aceea nu-i nimic. Eh, ii post, dar hai sa mancam, nu-i nimic“, „uite, nu trebuie sa fac fapta aceea rusinoasa, dar stie Dumnezeu“... Asta se cheama nepasare. Asta-i un fel de disperare, cum sa spun, s-atuncea ce-ai facut? N-ai mila singur de sufletul tau s-atuncea sigur ca-i primejdie. Dar cat se poate, sa ne osarduim. Sunt si in mijlocul Bucurestilor, sunt oameni apropiati de Dumnezeu, care-si cauta de mantuire. Mai greu, dar sunt. Dar daca se imputineaza, si pentru acei putini tine Dumnezeu toata omenirea… N-ati vazut acolo, cand cu Sodoma si Gomora, zicea Avraam: „Doamne, da’ daca or fi treizeci, pedepsesti?” „– Nu.” „Da’ daca or fi 20, cutare?“, pana s-o pogorat la cinci. Vine vorba ca si in mijlocul lumii sunt oameni apropiati de Dumnezeu. Da. (1996).

Fragmentele au fost extrase din primele numere al revistei Presa Ortodoxa si fac parte din cartea recent aparuta la Editura Prodromos, „Staretul Dionisie. Duhovnicul de la Sfantul Munte Athos”.