Atentie la casatoriile mixte dintre ortodocsi si eretici. Sfanta Scriptura, Sfintele Canoane si regulamentele in vigoare ale BOR pedepsesc cu excomunicarea (afurisirea) pe cei ce savarsesc astfel de “cununie”, iar casatoria este nula

Patriarhia Romana a declarat anul 2011 – Anul Sf. Botez si al Sf. Cununii.Trebuie sa marturisim cu totii Adevarul despre aceste doua Sfinte Taine, care sunt valide doar in Ortodoxie. Papistasii (romano catolicii, greco catolicii), protestantii si cei ce mai zic ca “boteaza” nu au valida nicio o sfanta taina, pentru simplul motiv ca Sfantul Duh nu se pogoara la rugaciunile lor, ci doar in cadrul Bisericii Ortodoxe, cea UNA, sigura ce a pastrat continuitatea apostolica. sa luam aminte sa nu ne facem partasi la “desfranarile nelegiuitilor” de eretici, care prin ecumenism incearca sa ne amageasca ca si ei fac parte din Biserica. Inafara Ortodoxiei nu exista decat sinagoga satanei.

Texte din Sfanta Scriptura, Sfinte Canoane si regulamentul BOR care interzic casatoriile mixte (dintre un barbat ortodox si o femeie eretica (catolica, protestanta, musulmana, hindusa, budista etc.) sau dintre o femeie ortodoxa si un barbat eretic).

I Cor. 7:39:

Femeia este legata prin lege atata vreme cat traieste barbatul ei. Iar daca barbatul ei va muri, este libera sa se marite cu cine vrea, numai intru Domnul.

II Cor. 6:14:

Nu va injugati la jug strain cu cei necredinciosi, caci ce insotire are dreptatea cu faradelegea? Sau ce impartasire are lumina cu intunericul?

Canonul 31 de la Laodiceea:

Cu nici un eretic nu se cuvine a incheia casatorie sau a se da fiii sau fiicele dupa eretici, ci mai ales a-i lua daca ar fagadui ca se fac crestini.

Canonul 14 al Sf. Sinod IV ecumenic:

De vreme ce in unele eparhii (mitropolii) se permite citetilor (lectorilor) si cantaretilor sa se casatoreasca (si dupa hirotesie) sfantul sinod a oranduit (hotarat) sa nu fie ingaduit vreunuia dintre acestia sa ia femeie eterodoxa. Iar cei ce dintr-o astfel de casatorie au si dobandit copii, daca nu au apucat sa-i boteze la eretici pe cei nascuti dintr-insii, sa-i aduca pe acestia la impreunarea cu soborniceasca Biserica (in comuniunea Bisericii sobornicesti), iar daca nu iau botezat, sa nu poata (sa nu le fie permis) sa-i boteze pe acestia la eretici si nici sa-i lege spre casatorie cu eretic ori cu iudeu ori cu pagan, decat numai daca fata (persoana) care vrea sa se lege (prin casatorie) cu cel ortodox va fagadui (promite) ca va trece la credinta ortodoxa. Iar daca cineva ar calca aceasta oranduire (hotarare) a sfantului sinod, sa fie supus pedepsei canonice.

Canonul 10 Laodiceea:

Nu se cuvine ca cei ce sunt ai Bisericii sa impreune cu nebagare de seama pe fiii lor cu ereticii prin legatura casatoriei.

Canonul 72 al Sinodului Trulan sau V-VI Ecumenic: CRESTINII SA NU SE CASATOREASCA CU ERETICI SI CU NECRESTINI

Sa nu se ingaduie ca barbatul ortodox sa se lege (prin casatorie) cu femeia eretica, nici ca femeia ortodoxa sa se uneasca (prin casatorie) cu un barbat eretic, ci de s-ar si vadi ca s-a facut un lucru ca acesta de catre vreunul dintre toti, casatoria (nunta) sa se socoteasca fara de tarie, si casatoria (insotirea nelegiuita) sa se desfaca – caci nu se cade a amesteca cele ce n-au amestecare, nici oii sa se imperecheze cu lupul, si nici partii lui Hristos cu soarta (ceata) pacatosilor; iar daca cineva ar calca cele oranduite de noi, sa se afuriseasca. Iar daca unii, gasindu-se inca in necredinta si nefiind inca numarati in turma ortodocsilor, s-au legat (potrivit) intreolalta, prin casatoria legiuita, si apoi unul dintre ei alegand binele a alergat la lumina adevarului, iar celalalt a fost tinut (stapanit) de legatura saracirii, nealegand (nedorind) sa vada (sa ia in seama) razele dumnezeiesti; daca sotia cea necredincioasa socoteste ca este bine (consimte) sa vietuiasca cu sotul cel credincios, sau, dimpotriva, cel necredincios cu sotia cea credincioasa, sa nu fie despartiti, dupa dumnezeiescul apostol: „Caci barbatul necredincios se sfinteste prin femeie, si femeia necredincioasa se sfinteste prin barbat” (I Cor. 7,14).

Articolului 47 din Regulamentul de procedura al instantelor disciplinare si de judecata ale Bisericii Ortodoxe Romane – in vigoare

Clericii sunt obligati sa nu oficieze Taina Cununiei, decat intre ortodocsi, asistati de nuni ortodocsi. Cei de alt cult sunt obligati, inaintea casatoriei, sa indeplineasca formalitatile (nn. randuiala -Botez si Mirungere) de trecere la Ortodoxie. Preotii care se vor abate de la aceste norme, conchide dispozitia regulamentara, se vor pedepsi cu canonisire la sfanta manastire, pana la transferare, afara de cazul cand a avut dezlegarea Chiriarhului. (nn. aceasta iconomie se face doar in acord cu Canonul 31 de la Laodiceea, adica cel eterodox sa fagaduiasca trecerea la Ortodoxie – prin botez si mirungere).

Biserica Ortodoxa a fost confruntata cu problema casatoriilor mixte inca din epoca apostolica, cand primii sai membri, recrutati dintre iudei si pagani, incheiau casatorii legale din punct de vedere al dreptului roman, cu necrestinii. Totodata, din aceeasi epoca a trebuit sa fie solutionata si problema practica, de a sti ce se intampla cu legatura conjugala a doi necrestini, dintre care unul s-a convertit la religia crestina.

Sfantul Apostol Pavel ne adevereste ca adeseori se intampla ca numai unul dintre soti sa devina crestin. La intrebarea Corintenilor daca o astfel de casatorie mixta – sub raportul credintei deosebite a sotilor – trebuie anulata sau sa ramana in fiinta, Apostolul neamurilor a dat un raspuns care a ramas cu putere de norma legala (I Cor. VII, 12-16), fiind reiterat si in textul canonului 72 trulan (vezi mai sus).

12. Celorlalti le graiesc eu, nu Domnul: Daca un frate are o femeie necredincioasa, si ea voieste sa vietuiasca cu el, sa nu o lase. 13. Si o femeie, daca are barbat necredincios, si el binevoieste sa locuiasca cu ea, sa nu-si lase barbatul. 14. Caci barbatul necredincios se sfinteste prin femeia credincioasa si femeia necredincioasa se sfinteste prin barbatul credincios. Altminterea, copiii vostri ar fi necurati, dar acum ei sunt sfinti. 15. Daca insa cel necredincios se desparte, sa se desparta. In astfel de imprejurare, fratele sau sora nu sunt legati; caci Dumnezeu ne-a chemat spre pace. 16. Caci, ce stii tu, femeie, daca iti vei mantui barbatul? Sau ce stii tu, barbate, daca iti vei mantui femeia?

(I Cor. VII, 12-16)

Conform invataturii Sf. Pavel, existenta legala a acestui fel de casatorie mixta se recunoaste, principial, intrucat casatoria a fost incheiata inainte ca sotul respectiv sa fi primit credinta crestina ortodoxa (Sf. Apostol PAvel face referire la cuplurile care in momentul casatoriei, niciunul dintre ei nu era ortodox, dar apoi unul din ei s-a convertit la Ortodoxie; cununia lor nu este valida in continuare, dar nu trebuie sa se desparta acestia, ci cu nadejdea unei cununii ortodoxe sa ramana impreuna). Privilegiul paulin – care este invocat si de teologiile confesionale – a principializat aplicarea iconomiei de catre Biserica Ortodoxa numai in cazul in care respectiva casatorie a fost contractata inainte ca unul dintre soti sa fi fost increstinat. Cat priveste casatoria crestinilor cu necrestinii, Sfantul Apostol Pavel s-a pronuntat negativ, interzicand-o cu desavarsire (I Cor. VII, 39 ; II Cor. VI, 14, vezi mai sus). De altfel, Constitutiile Sfintilor Apostoli au reafirmat aceasta invatatura, precizand ca cel care s-a botezat nu mai trebuie sa savarseasca “desfranarile nelegiuitilor”. Fireste, in conceptia Bisericii primare, asemenea casatorii mixte – dintre un crestin si un necrestin – au fost considerate desfranari ale nelegiuitilor, fiind interzise si condamnate. Reafirmand aceasta randuiala apostolica, canonul 72 trulan a stabilit o dispozitie canonica de principiu in viata Bisericii Ortodoxe.

In raspunsul adresat corintenilor, acelasi Apostol al neamurilor a precizat ca sotul ortodox are obligatia morala de a-si educa copiii rezultati dintr-o astfel de casatorie mixta intru credinta Bisericii Ortodoxe. Aceasta obligativitate invedereaza faptul ca “sotul ortodox trebuie sa aiba nu numai libertate deplina in marturisirea credintei sale si in savarsirea faptelor bune in conformitate cu invatatura lui Hristos, ci el sa aiba influenta morala asupra intregii vieti familiale…”.

In baza unor dispozitii canonice, casatoria ortodocsilor cu eterodocsii este cu desavarsire interzisa. Cei care nu respectau aceasta dispozitie de principiu, se afuriseau, adica se excomunicau din comunitatea sau Biserica respectiva. Casatoria crestinilor ortodocsi cu eterodocsii a fost insa permisa numai in cazul cand partea eterodoxa fagaduia ca va trece la Ortodoxie (Can. 31 Laod.; 14 IV ec), adica devenea subiect de drept al Bisericii prin Taina Botezului. Daca vreunul dintre soti adopta insa obiceiurile pagane sau pe cele iudaice…, acesta trebuie sa renunte la ele, ca sa nu fie excomunicat.

In temeiul canonului 10 Laodiceea, “nu se cuvine ca cei ce sunt ai Bisericii – adica crestinii ortodocsi, sa impreune, din indiferenta, pe fiii lor cu ereticii prin legatura casatoriei”. Potrivit interpretarii data de unii canonisti ortodocsi, canonul respectiv interzice casatoria unui crestin ortodox cu orice persoana anatematizata de Biserica Ortodoxa, a carei erezie a fost deci anatematizata (Can. 1 II ec. ; 1 Sf. Vasile cel Mare ; 45 apost.).

Prin urmare, casatoria cu un eterodox a fost cu desavarsire interzisa. Dupa randuiala apostolica, cei care nu renuntau la o asemenea casatorie erau excomunicati din Biserica. Pe cei care “nu se pocaiesc – prevedea Constitutiile Apostolice – afurisiti-i, despartindu-i de credinciosi, si aduceti la cunostinta publica indepartarea lor din Biserica lui Dumnezeu, si porunciti credinciosilor sa se fereasca cu desavarsire de ei, si sa nu se intovaraseasca cu ei nici la vorba, nici la rugaciuni, fiindca ei sunt potrivnici si rauvoitori Bisericii, strica turma, necinstesc mostenirea, se socotesc intelepti si sunt cu totul rai…”. Urmand aceasta randuiala apostolica, “Regulamentul pentru cazuri de afurisenii si anateme”, din anul 1910, – in vigoare si astazi in Biserica noastra – prevede ca, “…in cazuri de abatere a vreunuia dintre credinciosii crestini ortodocsi sau clerici…, dupa ce se va fi intrebuintat mijloacele descrise si raul ar fi tot neindreptat, Sfantul Sinod va fi sesizat, prin Chiriarhul Eparhiot, spre a decide. Sfantul Sinod, deliberand asupra cazului adus la cunostinta sa si neafland alt mijloc de intoarcere si indreptare, va putea da autorizare de anatema si afurisanie, cu rezerva de a se putea primi in adunarea credinciosilor cel blestemat, daca se va pocai deplin” (Art. II-III).

Parintii Sinodului trulan au interzis, cu desavarsire, contractarea unei casatorii intre un crestin ortodox si un eterodox. In temeiul canonului 72, “nu este iertat barbatului ortodox sa se insoteasca cu femeie eretica, nici femeia ortodoxa sa se casatoreasca cu barbat eretic, ci de s-ar si vadi despre cineva ca a facut asa ceva, casatoria se considera nula si insotirea nelegiuita sa se dezlege ; …iar daca va calca cineva cele hotarate de noi – conchideau Sfintii Parinti ai Sinodului trulan – sa se afuriseasca”. Prin urmare, potrivit invataturii Bisericii noastre, o casatorie mixta – incheiata intre un crestin ortodox si o persoana de alta credinta – este nula, fiindca este o insotire nelegiuita, care nu transmite nici harul Tainei cununiei si nu este nici purtatoare de efecte canonice. In consecinta, in temeiul hotararii luate de Parintii Sinodului trulan – prin canonul 72 – cei care incalca “cele hotarate” sunt excomunicati (afurisiti), adica exclusi din comunitatea bisericeasca ortodoxa.

Canonul 31 Laodiceea prevede ca o casatorie mixta intre un crestin ortodox si o persoana eterodoxa se poate tolera numai in cazul in care persoana de alta credinta ar fagadui, solemn, ca va primi si marturisi credinta ortodoxa. In spiritul invataturii si practicii ortodoxe, daca insa doi eterodocsi au incheiat o casatorie legala si unul dintre ei se converteste apoi la credinta ortodoxa, iar celalalt ramane tot eterodox, casatoria lor sa nu se desfaca, daca sotii se invoiesc sa traiasca impreuna si mai departe.

Cu privire la forma canonica a savarsirii cununiei mixte, retinem ca nesavarsirea cununiei in numele Sfintei Treimi (ereticii nu cred in adevarata Sfanta Treime, ci in una ciuntita si inteleasa in duhul lor eretic), potrivit ritualului stabilit de Biserica Ortodoxa, constituie impediment care loveste insasi esenta cununiei.

In conformitate cu dispozitia Articolului 47 din Regulamentul de procedura al instantelor disciplinare si de judecata ale Bisericii Ortodoxe Romane – in vigoare – “clericii sunt obligati sa nu oficieze Taina Cununiei, decat intre ortodocsi, asistati de nuni ortodocsi. Cei de alt cult sunt obligati, inaintea casatoriei, sa indeplineasca formalitatile (nn. randuiala -Botez si Mirungere) de trecere la Ortodoxie. Preotii care se vor abate de la aceste norme, conchide dispozitia regulamentara, se vor pedepsi cu canonisire la sfanta manastire, pana la transferare, afara de cazul cand a avut dezlegarea Chiriarhului” (nn. aceasta iconomie se face doar in acord cu Canonul 31 de la Laodiceea, adica cel eterodox sa fagaduiasca trecerea la Ortodoxie – prin botez si mirungere).