† APOLOGETICUM: Ortodoxie, neam şi ţară Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
Prezidiul Academiei Romane face apel la autoritati sa analizeze cu toata responsabilitatea efectele punerii in aplicare a proiectelor de exploatare a aurului si argintului din Muntii Apuseni, in asa fel incat interesele tarii sa nu fie afectate negativ.
“Tinand cont de complexitatea si aspectele variate ale proiectului, Prezidiul Academiei Romane a decis, in sedinta de miercuri, sa mentina pozitia anterior exprimata si ingrijorarile cu privire la consecintele si riscurile posibile, mai ales pe termen mediu si lung”, se mentioneaza intr-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES, de Biroul de presa al prestigiosului for.
Cei trei membri ai Academiei Romane care au facut parte din “Grupul independent de monitorizare a Proiectului Rosia Montana” nu sunt reprezentanti acreditati ai Academiei si au exprimat opinii personale, iar domniile lor reprezinta o minoritate nesustinuta de marea majoritate a membrilor Academiei, precizeaza Prezidiul Academiei.
La sedinta au participat presedintii sectiilor de specialitate si ai filialelor din tara (Cluj, Iasi, Timisoara), care au discutat aspecte recente legate de proiectul de exploatare miniera aurifera din Muntii Apuseni.
Recent, Academia Romana, Pro Patrimonio si ICOMOS Romania au solicitat Ministerului Culturii si Patrimoniului National (MCPN) “salvarea situl istoric minier Rosia Montana (anticul Alburnus Maior, nord-vest de Bucuresti), o componenta inestimabila a patrimoniului universal, care este amenintata cu disparitia iminenta, daca proiectul minier propus de Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) este autorizat de statul roman”.
In opinia conducerii Academiei Romane, exprimata anul trecut, depozitele de aur din subsolul Romaniei reprezinta o resursa neregenerabila de importanta strategica nationala, proprietatea statului roman, a carei soarta nu poate fi decisa numai de autoritatile locale, Biroul Prezidiului Academiei Romane apreciind ca decizia cu privire la oportunitatea exploatarii resurselor aurifere ar trebui luata prin consultarea intregii populatii a tarii, eventual printr-un referendum national.
Referitor la proiectul Rosia Montana, Academia Romana a atras atentia inca din anul 2009 asupra a ceea ce considera a fi “o eroare cu efecte negative asupra comunitatii, mediului inconjurator si vestigiilor arheologice din zona”, semnaland “consecintele riscante pentru statul roman”.
“O analiza obiectiva demonstreaza ca proiectul nu reprezinta o lucrare de interes public si, prin urmare, nu justifica efectele colaterale negative si riscurile implicate in proiect”, se stipula in declaratia Academiei Romane.
Potrivit site-ului companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Rosia Montana (GIMPCRM) a transmis concluziile si recomandarile sale, dupa sase luni de cercetari si consultari cu experti din domeniu, opinia expertilor in patrimoniu fiind aceea ca proiectul minier Rosia Montana reprezinta singura solutie concreta de reabilitare si restaurare a patrimoniului zonei, prin intermediul investitiilor financiare propuse de catre compania mantionata.
GIMPCRM are si un set de 17 recomandari specifice, majoritatea adresate RMGC, unele adresate autoritatilor competente, pentru a se asigura ca masurile de protectie si punere in valoare a patrimoniului au maximum de efecte benefice.
Totodata, Grupul de experti considera ca planurile alternative de dezvoltare a Rosiei Montane, care pornesc de la premisa conservarii ‘in situ’, iar apoi a punerii in circuit a tuturor vestigiilor de patrimoniu contin, in marea lor majoritate, doar declaratii generoase, fara a avea insa un fundament realist de implementare.
Asa cum reiese din datele si informatiile prezentate in raportul GIMPCRM, Rosia Montana nu indeplineste criteriile si standardele prevazute de regulamentul UNESCO, chiar si sub protectie UNESCO, in absenta unui program masiv de investitii, pe care nici UNESCO, nici fondurile publice nu il pot asigura, patrimoniul din Rosia Montana neputand fi salvat.
In finalul documentului transmis, GIMPCRM recomanda autoritatilor competente sa urgenteze procesul de decizie cu privire la implementarea proiectului minier propus de RMGC. “Prelungirea starii de incertitudine, absenta investitiilor in patrimoniu, precum si starea avansata de degradare in care se afla acesta nu fac decat sa ne apropie cu pasi repezi de momentul in care situatia dezastruoasa a celor mai multe obiective de patrimoniu va capata o turnura ireversibila. GIMPCRM atrage atentia ca absenta unor politici nationale coerente in domeniu, a mijloacelor de aplicare a prevederilor legilor existente face ca situatia din Rosia Montana sa fie ilustrativa pentru starea patrimoniului national”, subliniaza specialistii in patrimoniu.
“Grupul independent de monitorizare a Proiectului Rosia Montana” a fost constituit in luna februarie a acestuia an, din el facand parte: acad. Alexandru Vulpe, presedintele Sectiei de Arheologie si Stiinte Istorice a Academiei Romane; acad. Razvan Theodorescu, membru al Sectiei de Arte, Arhitectura si Audio-Vizual a Academiei Romane, secretar general al Asociatiei Internationale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO); acad. Ioan Aurel Pop, membru al Sectiei de Arheologie si Stiinte Istorice a Academiei Romane; prof. univ. dr. doc. Nicolae Gudea, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Vasile Moga, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia; prof. univ. dr. Ioan Opris, Universitatea Valahia din Targoviste; conf. univ. dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie si Filosofie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Florin Anghel, Facultatea de Istorie si Stiinte Politice a Universitatii Ovidius din Constanta si prof. dr. univ. Arh. Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”, Bucuresti.
| AGERPRES
Kelemen Hunor se apara in scandalul Rosia Montana
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, se justifica la RFI, dupa ce organizatii neguvernamentale i-au cerut demisia, din cauza avizului dat pentru descarcarea de sarcina arheologica in Masivul Carnic de la Rosia Montana. Kelemen Hunor spune ca a vrut sa fie “pro-activ” si sa salveze “ce se poate salva“.
Rep.: Cum le raspundeti, domnule ministru Kelemen Hunor, celor care va cer demisia, pentru ca ati aprobat descarcarea de sarcina arheologica pe Masivul Carnic, un prim pas catre distrugerea Rosiei Montana, in opinia ecologistilor?
K.H.: Primul pas catre distrugerea Rosiei Montana sau patrimoniului cultural national este nepasarea si neluarea unei decizii. De zece ani, de 11 ani, de cand exista aceasta licenta, facem seminarii, facem demonstratii, tabere, dar nimeni nu pune nimic concret pe masa pentru a pastra patrimoniul cultural national. Eu puteam sa iau o decizie ca nu ma implic sau refuz pozitia specialistilor si mai asteptam vreo zece ani si in fata ochilor nostri se prabuseste patrimoniul de acolo. Sau pot sa fiu pro-activ si pot sa caut solutii sa salvez cat se poate salva. Sigur, asta nu inseamna ca se va deschide mina sau mineritul acolo, pentru ca nu ministrul Culturii decide, dar in ceea ce priveste patrimoniul cultural construit, eu am cautat o pozitie pro-activa si o solutie in cazul in care se merge mai departe cu celelalte avize si bineinteles, hotararea de Guvern va fi favorabila inceperii mineritului.
Rep.: Dar ca sa fie clar, dvs. sustineti sau nu proiectul minier de la Rosia Montana, domnule Kelemen Hunor?
K.H.: Eu sustin o solutie prin care sa se poata pastra patrimoniul construit, in proportie de 80% si o solutie prin care aducem 140 de milioane de dolari pentru patrimoniul construit, in conditiile in care ministerul cheltuie anual cam 15 milioane de dolari pentru patrimoniul construit, pentru restaurare, renovare. O astfel de solutie pot sa sustin, doar din punctul de vedere al Ministerului Culturii. Eu nu ma pricep la partea de tehnologie, cianura s.a.m.d.. Cei care confunda si cei care intentionat amesteca aceste lucruri ori nu sunt corecti ori incearca sa manipuleze opinia publica, spunand ca patrimoniul cultural national va fi distrus de cianura. Nu sunt astfel de legaturi in nici un caz.
[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=omslkaktRbY]
| RFI
Traiasca Legiunea si Capitanul!
Nesatuii ! Nu se mai satura sa jefuiasca acasta tara ! Sunt mai lacomi ca omizile si lacustele ! Pustiesc totul, parjolesc fara mila ! Vom fi din ce in ce mai saraci pt. ca nu-i opreste nimeni. Va recomand sa cititi o povestire scrisa de Alphonse Daudet, "Omul cu creier de aur''.
Traiasca Legiunea si Capitanul!
Constitutia Romaniei de dupa 1989 prevedea faptul ca bugatiile subsolului nu pot fi exploatate decat de statul roman. Contractul OMV-Petrom a trecut peste aceasta prevedere: mai mult, resursele de gaze, petrolul etc. care au fost descoperite de curand au fost practi oferite pe nimic transnationalelor.
Petrolul din Marea Neagra a fost dat inainte de finalizarea procesului de la Haga privind zona maritima din jurul Insulei Serpilor. Conform unor ziare, primele angajamente au fos facute pe vremea guvernarii Stolojan (1001-1992).
UDMR este practic o loje masonica (asemenea 'revolutionarilor' de la 1848): de aici aroganta, obraznicia si siguranta de sine.
Acapararea resurselor naturale ale planetei, face parte din programul noului stat globalist, progam elaborat de iudeo-masonerie dupa al 2 lea razboi mondial: obiectivele neasumate oficial de FMI, Banca Mondiala au reprezentat singura politica pe care acestea au urmarit-o inca de la inceputul anilor 50.
Ceausescu in anii 80 a incercat sa se opuna acestei politici si a safarsit cum a sfarsit.
Liderul Libiei (tara cu petrol si fara datorii) s-a opus globalizarii, si s-a pomenit cu razboi civil si bombardamente NATO.
Ce-i de facut ? E de dorit sa vedem modele viabile din lume care au incercat (cu oarecare succes) sa contracareze aceasta politica. Nu e vorba de China si Rusia cu care nu ne comparam.
Traiasca Legiunea si Capitanul!
În 1925, la Sofia s-a petrecut unul dintre cele mai sângeroase atacuri teroriste din istorie. Sunt puțini români care cunosc acest lucru, deși capitala Bulgariei e mai aproape de București decât Iașiul... mai multe detalii aici:
http://despredemnitate.wordpress.com/2011/07/26/sofia-aya-sofia/
și partea a doua aici:
http://despredemnitate.wordpress.com/2011/07/29/7-kilometri/