George Soros, vizita lui Basescu in America si Rosia Montana

George Soros, personalitate extrem de malefica a mediului de afaceri international (cu o avere de 15 miliarde de dolari), este, paradoxal, omul care si-a lichidat in masa actiunile din alte domenii pentru a investi in cel minier si, in acelasi timp, omul care sustine financiar organizatiile „ecologiste” ale „societatii civile” in ceea ce priveste cazul Rosia Montana.

Incepand din martie 2011, miliardarul american de origine maghiara (!) a inceput o serie de modificari in planurile sale de afaceri. Astfel, isi vinde toate actiunile detinute la Newmont Mining Corp (compania care detine acum 20% din Gabriel Resources, principalul actionar la Rosia Montana Gold Corporation), precum si pe cele de la Caterpillar Inc. (producatoare de echipament pentru industria miniera), pentru ca, 3 luni mai tarziu, in luna iunie 2011, sa rascumpere actiuni la aceleasi companii si, in plus, la alte 20 de companii cu profil minier (Gold Fields Ltd., Allied Nevada Gold, Ivanhoe Mines Ltd, New Gold Inc., IAMGOLD Corp., Goldcorp Inc., Barrick Gold Corp., Eldorado Gold Corp., Randgold Resources Ltd., Silver Standard Resources Inc., Seabridge Gold, Golden Star Resources, Hecla Mining Co., Pan American Silver Corp., Nevsun Resources, Jaguar Mining Inc., Aurizon Mines Ltd., Golden Minerals Co., Compania de Minas Buenaventura S.A. ADS, Cameco Corp., Minefinders Corp. Ltd.).

Desi incompatibil cu interesele unui investitor preocupat de activitatile extractive la o asemenea anvergura, portretul public al lui Soros se completeaza cu acela de mecena al ecologiei: imaginea unui speculant de renume care se opune, din motive nobile, unui proiect la care insusi este/va fi actionar e aproape contrarianta. Insa, pentru o persoana care a intrat in istorie prin felul in care a reusit, pariind la bursa, sa „sparga” Banca Angliei mizand corect pe devalorizarea lirei sterline („noroc” ce i-a adus un profit de 1.8 miliarde de dolari), nimic nu e intamplator. De aceea, dincolo de ideea unei „conspiratii maghiare” care ar fi incercat sa saboteze proiectul Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) pentru ca o firma din Ungaria sa-i poata lua locul in Apuseni, implicatiile militantismului ecologic al lui Soros au fost mult mai practice: campania ecologista desfasurata cu ecou a scazut actiunile Gabriel Resources de la circa 6 dolari la sub 2 dolari/ actiune. Ce nou „noroc” pentru interesati!

Si ca sa nu curmam prezentarea aici, merita adaugat si faptul ca interesele lui Soros in statele din Estul Europei sunt foarte largi. Implicarea sa (financiara, inainte de toate, dar cu bataie politica) in Polonia (unde a sustinut miscarea disidenta), in Cehoslovacia (idem), in Ungaria (unde a fondat Institutul pentru o Societate Deschisa), in Iugoslavia (unde a finantat opozitia anti-Milosevici), in Ucraina si Georgia, este specifica unei strategii foarte inteligente de „ajutor” acordat statelor comuniste pentru trecerea la o „societate deschisa”, adica la tipul perfect de societate din care se vor hrani ulterior afacerile binefacatorului. In ceea ce priveste Romania, numele lui Soros pare a fi legat aici de tendinte agitatorice (posibile, ca si in cazul altor tari, prin infiltrarea soros-istilor in mecanismele de stat, v. fosti ONG-isti deveniti guvernanti), in special de incurajarea miscarilor de obtinere a autonomiei pe criterii etnice precum in Kosovo. Persista, de asemenea, in legatura cu persoana sa, ideea unei nostalgii a Transilvaniei pierdute de catre Ungaria.

Iar pentru ca a venit vorba de Kosovo, poate ca e nevoie si de acest ultim exemplu pentru ca aceia care inca mai au impresia ca proiectul Rosia Montana e unul naiv si pur, sa se mai gandeasca o data. Dupa ce s-a estimat oficial ca provincia Kosovo detine 17 miliarde de tone rezerve de carbune alaturi de mari cantitati de aur, argint, plumb, cadmiu, uraniu, nichel sau petrol – George Soros a si fost vehiculat ca principal interesat in a cumpara complexul minier Trepca, de la Kosovska – Mitrovica. Evaluarea acestor resurse? 300 de miliarde de euro! Nici aici fata de masa nu ramane curata: presedintele Agentiei de Privatizare din Kosovo e fostul reprezentant al Kosovo Liberation Army in Statele Unite si, totodata, un fost beneficiar al Fundatiei Soros. Desigur ca nici conflictul din Kosovo nu a fost intamplator, el avand mai degraba rolul de a acoperi derularea afacerilor locale de extragere a zacamintelor prin intermediul complexului minier Kosovska-Mitrovica controlat de George Soros.

Acestea fiind spuse, nu-mi ramane decat sa adaug ca, oricare va fi destinul Rosiei Montante, el va fi oricum, numai intamplator nu.

Mugurel Surupaceanu

Si cum a fost anuntata vizita Basescului in SUA, ne putem fireasca intrebare: Cu ce noi indicatii va veni Traian al nostru de la Soros? Cu siguranta va fi medaliat pentru lobby-ul facut pana acum pentru exploatarea de catre evreii de la RMGC a aurului din Rosia Montana si va primi directive mai detaliate pentru crearea cadrului “legal” care sa faca posibil proiectul anti-romanesc si anti-uman de la Rosia Montana. Sa nu le ajute Dumnezeu!