Romania va fi silita sa respecte legislatia tarilor din zona euro. Prin noi legi de austeritate, Parlamentul European forteaza abolirea statelor membre, care se opun acestor legi

Cum va fi Romania disciplinata fortat de UE

Parlamentul European a votat miercuri Pachetul celor sase legi privind guvernanta economica a UE. Uniunea Europeana ii va verifica Romaniei planurile bugetare. Daca are cheltuieli ascunse si deficite prea mari, atunci Comisia Europeana poate interveni si corecta.

Pachetul privind guvernanta economica sau „Pachetul celor sase legi”, considerat esential pentru salvarea monedei euro, a economiei UE si mentinerea constructiei europene, introduce disciplina bugetara, indicatori si reguli pentru statele din zona euro si impune celorlalte sa se conformeze si sa respecte aceleasi tinte.

Deocamdata, fara amenzi pentru statele care nu sunt in Eurozona. Fara aceste legi, sustin liderii institutiilor europene, toate statele membre sunt vulnerabile in fata crizei. „Pachetul celor sase legi” este „armura” in fata viitoarelor crize. Cine nu le aplica imediat se joaca cu focul”, a spus ieri presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek.

Cum afecteaza Romania

Cei care l-au votat miercuri la Strasbourg, in special liberalii si popularii, sustin ca el va consolida moneda euro. „Una dintre principalele inovatii aduse prin acest pachet de legi este un dialog real intre Consiliu si ministrii nationali. Acestia vor fi nevoiti de acum sa-si explice, transparent, toate deciziile si actiunile. Am insistat sa avem mai multa disciplina pentru ca doar asa ne putem tine nivelul datoriilor suverane sub control si doar asa putem ajuta statele membre sa investeasca in crestere economica,„ a spus, pentru „Adevarul Europa!”, eurodeputatul francez Sylvie Goulard, liberal, unul dintre raportorii „pachetului celor sase legi economice”.

Ce va insemna insa pentru Romania acest pachet? „Verifica daca economia ti-o ia razna. O chestiune esentiala este diferenta dintre cheltuielile sanatoase si cele nesanatoase. Acest lucru poate insemna orice. Teoretic, UE nu se baga in alocarile bugetare sau cum iti faci tu conturile”, a declarat Sebastian Bodu, europarlamentar roman PPE. Practic insa, daca ai alocat prea mult pe protectie sociala si iti afecteaza periculos deficitul, poate sa intervina. Statisticile vor fi de asemenea extrem de importante, iar statele din zona euro risca amenzi daca raporteaza eronat. „Noi nu am prea facut din astea. Grecii erau specialisti”, a mai spus Bodu.

Romania nu va mai putea sa ascunda pierderile regiilor sau societatilor comerciale de stat precum CFR si companiile de minerit. Subventiile si datoriile pentru astfel de companii pot fi astfel depistate mai usor prin noile reguli ale UE. O alta diferenta fata de ce se intampla in prezent este ca tarile care au surplus de cont curent, cum este cazul Germaniei, trebuie si ele sa raporteze. Din aceasta perspectiva, Romania, nefiind o tara exportatoare, are deficit de cont curent.

Socialistii: Aduce austeritate!

Cei care incercau inca de luni seara sa blocheze inclusiv votul pe „Pachetul celor sase legi”, social-democratii din majoritatea statelor UE (mai putin tarile nordice) au votat impotriva. „Acest pachet aduce mai multa austeritate, taxe mai mari pentru cetateni, pentru ca, daca asa face Germania, asa va trebui sa facem si noi. Am votat categoric impotriva”, a declarat europarlamentarul roman Catalin Ivan, liderul grupului social-democratilor romani. Si totusi, Romania si-a asumat tintele impuse de UE. „Poate si le-au asumat Basescu si Boc, noi ca tara nu. Ca nu a fost referendum. Nimeni nu mai vrea masuri de austeritate. Asta e politica lui Boc”, a spus Ivan.

Europarlamentarul roman Victor Bostinaru, din grupul socialist, se declara si el nemultumit ca din pachetul de reforme lipsesc masurile de stimulare a crearii de locuri de munca . „Noi am votat impotriva la cinci dintre cele sase puncte. Suntem impotriva faptului ca nu se vorbeste despre consolidarea accesului oamenilor la educatie, servicii de sanatate, ca nu se vorbeste de crearea de locuri de munca si de protejarea grupurilor celor mai expuse la criza, afirma Bostinaru. „Am respins acordul pentru ca noi credem ca exista o modalitate mai buna de a iesi din criza.

Reforma votata este un pachet de austeritate bazat pe reduceri si sanctiuni care nu lasa loc de manevra pentru cheltuieli si investitii inteligente si directionate,” a spus vice-presedintele grupului social-democratilor din PE, Stephen Hughes. Statele membre trebuie sa faca schimbarile legislative necesare surprinse in acest pachet pana la sfarsitul lui 2013. Pana atunci insa, raportarile catre Comisia Europeana sunt periodice prin introducerea asa-numitului Semestru European.

Votul politic: Spaniolii nu il vor

Pachetul de guvernanta economica a trecut cu greu de Parlamentul European. Cu exceptia votului privind prevenirea derapajelor macroeconomice, rezultatul a fost unul strans. Acesta a fost singurul dintre cele sase elemente ale pachetului la care socialistii au votat, in mare parte, „pentru”. Spre deosebire de parlamentele nationale, in Parlamentul European nu exista o „putere” si o „opozitie” in adevaratul sens al cuvantului, desi grupul PPE detine o majoritate relativa, iar Comisia are o coloratura mai pronuntat conservatoare. Membrii Comisiei sunt numiti de guverne, dar au nevoie de avizul presedintelui Comisiei. Astfel ca, dupa sofisticate negocieri, „coloratura” Comisiei reflecta atat orientarile politice ale guvernelor celor 27, cat si rezultatul votului pentru Parlamentul European – institutie care da Comisiei votul de investitura.

Se incearca a se multumi pe toata lumea, mai mult sau mai putin. In aceste conditii, logica negocierii o inlocuieste pe cea a confruntarii putere-opozitie, prezenta in parlamentele nationale. Ceea ce face ca, dupa negocieri ce pot parea nesfarsite, in Parlamentul European sa se obtina adesea majoritati confortabile.

De asemenea, distributia politica a voturilor „pentru”, si „contra”, poate fi diferita de la un dosar la altul. Situatia este in avantajul celui de-al treilea grup ca marime, ALDE ( liberal), care inclina balanta fie spre conservatorii din PPE, fie spre socialisti. Si de data aceasta, ALDE s-a aflat in tabara „castigatoare”, votand „pentru” alaturi de PPE, grupul conservator si de verzi. Socialistii s-au mentinut pe pozitia exprimata la dezbaterea din iunie asupra guvernantei economice, votand majoritar „impotriva”. Dintre cele 185 de voturi contra, 122 au venit de la grupul Socialistilor si Democratilor (S&D).

“Doar asa ne putem tine nivelul datoriilor suverane sub control si doar asa putem ajuta statele membre sa investeasca in crestere economica.”
Sylvie Goulard eurodeputatul francez liberal

Atacul euroscepticilor: Vreti sa desfiintati statele membre!

Europarlamentarul britanic Nigel Farage, din partea Partidului euroscepticilor Libertate si Democratie, a acuzat liderii institutiilor UE ca vor sa desfiinteze democratia in statele membre dupa discursul presedintelui Barroso si inaintea votului pe pachetul legilor pentru guvernanta economica. “Domnule Barroso, cred ca lumea se intreaba: cum poate aceasta persoana, care nu a fost aleasa, sa decida. Cum sa creada ca metoda comunitara va fi castigatoare? Avem presedinti peste tot, dar, daca ne uitam la responsabilitatea democratica, nimeni nu raspunde in fata nimanui. Cand avem referendumuri in Franta, in Olanda, in Irlanda, oamenii nu sunt de acord cu dvs. Incercati sa aboliti statele”, a spus Farage.

Ce contine pachetul de legi

1 Coordonarea politicilor economice. Statele membre vor fi nevoite ca, atunci cand isi fac bugetul si politica fiscala nationala, sa respecte regulile UE si sa le puna in acord cu cele din restul statelor membre. Astfel, cheltuielile, cresterea economica si obiectivele bugetare vor fi aliniate la nivel de UE. Rata de crestere a cheltuielilor publice va fi si ea limitata.

2 Supravegherea bugetara in zona euro. Statelor din zona euro li se aplica masuri specifice de corectare, pentru buna functionare a uniunii monetare. Tarile care nu respecta regulile vor primi o avertizare si cerinta de a-si corecta greselile bugetare. In cazul in care statul membru nu raspunde cerintelor CE, decizia de sanctionare revine Consiliului, care poate vota, prin majoritate calificata, sa impuna legile mecanismului de executare -acestea vor fi nevoite sa depuna un depozit cu o dobanda de 0,2% din PIB.

3 Corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro – controlul statisticii si amenda pentru raportari gresite. Statele din zona euro vor implementa, anual, o procedura specifica pentru detectarea, prevenirea si corectarea a dezechilibrelor macroeconomice. Datele statistice fiabile trebuie asigurate prin independenta profesionala a autoritatilor nationale de statistica. Statele care nu respecta aceste noi reguli vor plati un depozit purtator de dobanda care se poate transforma intr-o amenda anuala.

4 Prevenirea dezechilibrelor macroeconomice – alerta de probleme economice si misiuni de supraveghere. Sistemul de alerta rapida pentru detectarea dezechilibrelor porneste de la datele dintr-un asa numit „tablou de bord orientativ si transparent”. Daca alerta indica evolutii economice semnificative si neasteptate, Comisia va supune statul membru in cauza unui bilant aprofundat. Daca situatia este si mai grava, ar putea include misiuni de supraveghere mai stricta ale Comisiei.

5 Aplicarea procedurii de deficit excesiv – pune limita de 0,5% din PIB, impune sanctiuni pentru cei care o depasesc. Aceasta prevedere porneste de la nevoia ca fiecare stat membru sa respecte aceleasi principii: in stabilitatea preturilor, soliditatea finantelor publice si sustenabilitatea balantei de plati. Astfel, aceasta prevedere limiteaza valoarea deficitului la 0,5% din PIB.

6 Cerintele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre – stabileste regulile generale si aplicarea unitara a primelor cinci. Inainte de elaborarea previziunilor macroeconomice si bugetare, fiecare stat membru ajunge la un acord cu Comisia in ceea ce priveste metodologia de previziune si tipul si gama de ipoteze ce trebuie luate in considerare. Statele membre mentioneaza ce institutie este responsabila de producerea previziunilor si publica previziunile macroeconomice.

| Adevarul

2 comments

  1. Traiasca Legiunea si Capitanul!

    Cursul de schimb, lasat sa urce de dragul accizelor
    Cursul de de schimb euro-leu a crescut spectaculos in ultimele zile, depasind pe piata interbancara pragul de 4,35 lei. Deprecierea abruta care a avut loc este destul de suspecta, deoarece nu au avut loc evenimente care sa sustina o astfel de evolutie. O explicatie ar fi dorinta autoritatilor de a obtine un curs cat mai mare pentru accizele ce vor colectate in 2012.
    Evolutia cursului euro-leu a fost dictata in ultimele luni de tensiunile de pe pietele externe. De fiecare data cand problema datoriei publice revenea in prim-plan, investitorii intrau in panica, iar leul si restul monedelor din regiune se depreciau.
    Astfel, cresterea cursului din ultimele luni a fost fireasca, avand in vedere dificultatile aparute in Grecia. De fiecare data cand guvernul elen avea probleme in impunerea masurilor de austeritate solicitate de FMI si Comisia Europeana, investitorii intrau in panica, iar cursul de schimb crestea. Mai mult, tensiunile au fost amplificate si de masurile neconvingatoare luata la nivelul Uniunii Europene.
    Ultimele zile au adus insa o serie de vesti pozitive in acest sens. Germania a aprobat majorarea fondurilor europene pentru salvarea statelor membre la 440 miliarde euro, iar guvernul grec a reusit sa impuna noi masuri de austeritate, in ciuda protestelor. Aceste stiri au condus la o usoara apreciere a monedelor regionale, fata de valorile inregistrate pe 22-23 septembrie, cand pietele financiare erau in deriva.
    In prezent, forintul maghiar, zlotul polonez si coroana ceheasca au un curs mai mic decat cel din urma cu o saptamana. Singura exceptie este leul, al carui curs fata de euro a urcat in acest interval de la 4,30 pana la 4,35, in prima parte a zilei de vineri, 30 septembrie 2011. In acest fel, cotatiile s-au apropiat foarte mult de maximul istoric, de 4,37 lei/euro, inregistrat la mijlocul lui 2010.
    Accizele pe 2012 depind de cursul de luni
    Deprecierea neasteptat de ampla a leului din ultimele zile ar putea fi explicata prin faptul ca in curand se va stabili cursul la care se vor calcula accizele in 2012. Conform Codului Fiscal, accizele sunt exprimate in euro, iar conversia in lei se face la cursul de schimb publicat de Banca Centrala Europeana in prima zi lucratoare a lunii octombrie. Asadar, cursul stabilit la sfarsitul sedintei de luni, 3 octombrie, va avea un impact semnificativ asupra veniturilor bugetare.
    Cu cat acest curs va fi mai depreciat, cu atat guvernul va incasa mai multi bani la buget. In 2011, cursul folosit pentru conversia accizelor este 4,2655. Daca in 2012 se va folosi un curs de 4,35, atunci fiscul va obtine venituri cu aproape 2% mai mari.
    Avand in vedere ca in acest an, accizele estimate a fi incasate se ridica la 17,3 miliarde lei, diferenta de curs va majora veniturile statului cu peste 300 milioane lei.
    Deprecierea nu este de asteptat sa tina mult
    Depreciarea nu este de asteptat sa fie de durata, iar acest lucru este semnalat chiar de ultima decizie a BNR.
    Consiliul de administratie a hotarat sa mentina dobanda la politica monetara la 6,25%, in ciuda faptului ca inflatia a scazut la numai 4,25%. Mai mult, inflatia de baza (CORE2 – cea pe care banca centrala incearca sa o controleze) s-a diminuat sub pragul de 3%, ceea ce semnaleaza ca presiunile inflationiste sunt scazute.
    Cum nici pe viitor nu se intrevad presiuni inflationiste majore, iar economia are nevoie ca de aer de credite ieftine, singurul motiv pentru care banca centrala nu a scazut dobanda in lei nu poate fi decat protejarea cursului de schimb.
    Pietele internationale sunt tensionate, iar ca masura de precautie, BNR nu face decat sa se apare impotriva celui mai mare inamic al inflatiei - cursul valutar. In aceste conditii, ne putem astepta ca dupa ce nevoia de bani a guvernului va fi satisfacuta, BNR sa isi reia in primire rolul de aparator al cursului de schimb, iar leul sa recupereze terenul pierdut

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*