Ierarhii Greciei sancţionează politica sionistă a Uniunii Europene şi a conducerii ţării. Vrednici sunt!

Mitropolitul Serafim de Pireu:“Sioniştii pregătesc drumul pentru venirea lui antihrist!”
„Halul cel mai de jos – acceptarea dreptului englez !”
“Merkel este urmaşa naziştilor”

Mitropolitul Nicolae de Mesoghea: Suntem conduşi spre o catastrofă naţională istorică. Nu mă aşteptam la ceva mai bun de la Europa.

IPS Antim, Mitropolitul Tesalonicului: “Comportamentul Europei faţă de Elada este inadmisibil!”

Arhiepiscopul Ieronim al Atenei şi a toată Elada: „De ce un astfel de tratament inegal faţă de Biserică?”
„Nu este nesemnificativ că Angela Merkel este fiică de pastor protestant”

Mitropolitul Alexandru de Mantinia: ,,Nu e vinovată troika, ci guvernul elen!” “Ne vor bucată a globalizării!”

Înalt Prea Sfinţitul Nicolae, Mitropolit de Mesoghea: ,,Suntem conduşi spre o catastrofă naţională”

Cititi pe larg mai jos:

VLĂDICA SERAFIM VORBEŞTE INIMILOR NOASTRE

PAPADIMOS ŞI PAPANDREOU – UNELTE ALE CLUBULUI BILDERBERG ŞI ALE DICTATURII MONDIALE

Stefanos Hios – jurnalist:  Consideraţi că cei doi oameni politici [dl Lukas Papadimos şi dl Ghiorgos Papandreou] – unul este bancher, iar celălalt este politician – fac parte din acest circuit?

Mitropolitul Serafim: Da, din cunoscuta supralojă Bildemberg, care acţionează chipurile ca un think-tank[1] în cadrul căreia toţi aceştia au participat  de-a lungul vremurilor ca şi cadre de elită. Prin urmare se lucrează la guvernarea mondială, la religia mondială, care – fără îndoială – nu va fi nimic altceva decât luciferismul şi pregătesc drumul pentru venirea aşa-numitului Antihrist – oricât de mult s-ar percepe acest lucru drept caraghios şi de roman –  şi vreau să adaug aici ceva, deoarece am fost calomniat că chipurile sunt antisemit. Nu sunt antisemit, domnule Hios. Încerc să fiu antisemit, pentru că oricine colaborează cu sionismul colaborează cu Antihrist, colaborează cu Lucifer, colaborează cu cu înrobirea libertăţii şi identităţii persoanei umane.

Stefanos Hios – jurnalist:  – Poporul însă ce face?

Mitropolitul Serafim: – Poporul doarme. Poporul este luat de valul directivelor papagalilor din mass-media, iar şefii de canale, în majoritatea lor, sunt antreprenori, iar antreprizele se oferă numai servililor .

POPORUL SĂ FIE ATENT PE CINE VA VOTA

Stefanos Hios – jurnalist: Ce înseamnă votul cetăţeanului elin pentru ţară la viitoarele alegeri?

Mitropolitul Serafim: În acest moment critic va trebui să alegem persoane, care să fie demne  – să nu fie aservite internaţionalismului, să nu fie oameni vicleni, desfrânaţi, marionete ale new-age, care să-şi vândă sufletul lor şi sufletul poporului lor pentru un blid de linte, pentru că trăim în momente tragice.

MERKEL, ESTE URMAŞA NAZIŞTILOR

Stefanos Hios – jurnalist: Să comentaţi – desigur dacă doriţi – personalitatea care conduce în acest moment destinul european [Angela Merkel].

Mitropolitul Serafim: Din cuvintele şi acţiunile ei întrezăresc că [Angela Merkel] este o persoană, care încearcă  să readucă la viaţă modelele naziste sub o altă formă, aparent democratică, încearcă să redreseze consecinţele – defavorabile pentru economie, ale celui dintâi şi ale celui de-al doilea Război Mondial. Doamna Merkel este un lider dur al poporului german şi încearcă prin această duritate să supună întregul continent european.

POLITICIENII: DEZGUSTĂTORI, VICLENI ŞI PAPAGALI AI NEMŢILOR

Stefanos Hios – jurnalist: Există politicieni elini care dialoghează cu ea şi-şi pleacă şi genunchiul…

Mitropolitul Serafim: Care din aceştia cutează  – o să vă spun – care din aceştia cutează să deschidă subiectul despăgubirilor de război? Care dintre ei îndrăzneşte să-l arunce în închisoare şi să-l aresteze preventiv pe domnul Hristoforakos, care a fost trimis în Germania, domnule Hios? Vă amintiţi zâmbetul lui ironic când ieşea din clădirea a 16-a a Facultăţii de Cadeţi [Instanţe], cum se uita cu ironie? Pentru că ştia ce protectori are. Pe doamna Merkel, cu siguranţă. Pentru că Siemens-ul, compania de stat, care a prostituat viaţa politică a Eladei prin mizele tragice şi prin crimele tragice de furt din banul public, este o operă a statului german.

Stefanos Hios – jurnalist:  Şi să nu uităm cine a fost tatăl domnului Hristoforakos (a fost cadru al juntei).

Mitropolitul Serafim: Şi să nu uităm că domnul Hristoforakos a fost trimis în Germania în vremea guvernării Partidului Noua Democraţie. De ce? Ca să fie protejat domnul Tsoukatos? Singurul care a mărturisit până atunci că a primit un bonus pentru partidul său a fost domnul Tsoukatos, renumitul „general” al domnului Simiti. Altul n-a mărturisit. Apoi au  apărut domnul Rokos, domnul Mantelis şi ceilalţi. Aşadar, de ce Noua Democraţie l-a trimis pe domnul Hristoforakos în Germania? Mă întreb. N-ar trebui ca şi voi, ca şi cei care ne ascultă să vă întrebaţi? [revenire în studioul emisiunii]

          Am declarat public şi o repet cu tot sufletul că încercările Ministrului de Justiţie, respectabilul domn Miltiadis Papaioannou, de a fixa plafon comercianţilor de droguri şi de a spune că până la 50.000 de euro nu există comerţ, dar de la 50.001 euro este comerţ, nu altceva ar trebui să ne provoace decât ilaritate şi frică. Pentru că, credeţi că vânzarea unui kilogram de cocaină sau a două kilograme de heroină sau a patru kilograme de canabis indian nu constituie comerţ? După logica domnului ministru nu constituie comerţ!

Stefanos Hios – jurnalist:  De ce face asta?

Mitropolitul Serafim: Este un subiect asupra căruia ar trebui să fie întrebat el însuşi. Dar voi spune şi altceva. Şi legea pe care o propune – şi care,  din fericire, a fost îngheţată – despre abordarea xenofobiei, aşa cum o numeşte, şi a rasismului, realităţi care nu s-au infiltrat niciodată în sufletul elin. Noi, elinii, suntem întotdeauna deschişi faţă de ceea ce este străin şi braţele noastre întotdeauna sunt deschise oricărui om prigonit şi îndurerat. Dar nu este cu putinţă să primim vinderea şi trădarea drepturilor patriei noastre. Cum este cu putinţă, domnule Hios, ca 17 afgani îmbrăcaţi în zdrenţe să închirieze un Learjet [un tip de avion de dimensiuni mai mici, folosit, de regulă, ca avion particular] din Smirna în schimbul a 17.000 de euro şi să ajungă în Kavvala ca, chipurile, turişti din Elveţia? Cine este cel care a finanţat 17 oameni sărmani să vină în Elada? Vă daţi seama, deci, că lucrurile nu sunt aşa cum par.

          Şi aş vrea să spun şi altceva: Domnul Papaioannou reconstruieşte şi el – ca şi domnul Kastanidis, care deja şi-a primit răsplata, a fost şters din PASOK chiar de preşedintele pe care îl apăra până la moarte, nu? – cealaltă orientare genitală, pe care o denumesc altă orientare sexuală (cuplurile de homosexuali). Desigur, nu este ciudat, de vreme ce Ministrul Muncii, printr-o circulară a sa, pe care a publicat-o în Cotidianul Guvernului, ΦΕΚ, a împărţit pensii de handicap pedofililor, criminalilor de orice natură din jurul instinctului genital.

          Aşadar, acestea trebuie să le aibă în vedere poporul nostru, aşa cum trebuie să aibă în vedere că astăzi se ridică din nou ideologia ateismului din secolul XIX de către aşa-numita Stângă; că astăzi trăim după „calendarul vechi” al lui Stalin şi al lui Lenin, după câţiva admiratori, adepţi înflăcăraţi ai acestora, şi se consideră drum bătătorit calea eşuată a aşa-numitului materialism istoric şi a aşa-numitului socialism existenţialist şi e promovată ca, chipurile, ieşire din impasul ţării noastre. Din punct de vedere istoric sunt lucruri şi reţete eşuate şi nu pot fi luate ca modele de urmat pentru poporul nostru. I-aş caracteriza însă ca duşmani ai adevărului, pentru că nu pot să înţeleagă ceea ce este de la sine înţeles: că de la om trei lucruri nu poţi să dezrădăcinezi, domnule Hios, aşa cum spunea renumitul teoretician Lunacearski: Nu poţi să dezrădăcinezi patosul libertăţii, proprietatea şi tendinţa metafizică. Omul, care este dezbrăcat de elementul metafizic al existenţei lui, este un castrat, este un om fără cămin, un vagabond, şi este uşor de înduplecat să facă orice fel de crimă. Şi de ce să nu fie? Aşa cum zice KKE [Partidul Comunist Grec] şi SYNASPISMOS [Coaliţia], domnul Tsipras, să murim şi să dispărem în 10-20 de ani, de aceea şi propun modelul ateismului, atunci de ce să fiu drept şi moral? Va trebui să-mi satisfac plăcerile în orice orificiu al trupului. Va trebui să fur tot ce pot. Va trebui să devin o junglă. Aşadar, pe toate acestea le subestimează, le subjugă şi cred că în felul acesta vom construi o lume mai bună! Au construit-o [cea mai bună lume comunistă – n.tr.] în Rusia, în România, în Bulgaria şi acum continuă, din nefericire, în Coreea de Nord, unde lumea a ieşit pe drumuri, în zăpadă, să-l plângă pe faimosul conducător. Cine n-a plâns mult a intrat 6 luni la şcoala de corecţie. Aceste modele vor să ni le aducă în Elada aceşti domni [ai partidelor de stânga]. Şi de aceea zic că poporul trebuie să se gândească la asta. Desigur, oamenii care şi-au pierdut serviciile lor, oamenii care sunt şomeri, oamenii cărora li s-a tăiat pensia, salariul, care nu pot să-şi cumpere medicamentele, au o mânie justă, care se accentuează, promovând astfel de ideologii. Şi acesta este un mare pericol pentru ţara noastră [se referă la faptul că sărăcia poate să întoarcă lumea către partidele comuniste care, chipurile, vor aduce egalitatea şi bunăstarea poporului! – n.tr.]. Din acest motiv, zic şi repet cu asprime că noi, elinii, trebuie să ne gândim foarte serios la ce fel de oameni vom alege ca persoane pentru a se încadra noul Parlament unicameral. Pentru că noi vom fi responsabili pentru tot ce se va întâmpla după aceea.

Traducere: Frăţia Ortodoxă Misionară „Sfântul Marcu al Efesului”

„HALUL CEL MAI DE JOS – ACCEPTAREA DREPTULUI ENGLEZ !”

          Cu un cuvânt torenţial şi cu o opinie asupra întregului spectru de subiecte, care preocupă devenirea elenă, dar şi cea mondială, Mitropolitul Serafim  de Pireu vorbeşte pentru periodicul Epikaira fără formalisme şi eschivări rotunjite. Îşi exprimă poziţia asupra economiei şi Memorandumului, temelor naţionale, aliaţilor şi adversarilor Eladei, sistemului politic şi luptei elinilor pentru supravieţuire în perioada sumbră pe care o străbatem.

          Mitropolitul Serafim se opreşte în mod deosebit asupra rolului naţional al Bisericii, subliniind că prezenţa ei ar trebui să fie chiar mai activă, cu un cuvânt premergător şi profetic, fundamentat pe sângele şi lacrimile martirilor şi ale eroilor. Dacă în Biserică există activism, Mitropolitul Serafim merită pe deplin caracterizarea. Ceea ce cu siguranţă nu i se potriveşte este corectitudinea politică în articularea cuvântului său.

          Reporter: Înalt Preasfinţite, elinii suportă o presiune fără precedent în urma succesivelor măsuri ale Memorandumului. Ce estimaţi că se va întâmpla în continuare?

          Mitropolitul Serafim de Pireu: Ceea ce mă înfricoşează şi mă îngrozeşte este deprecierea nobleţei noastre duhovniceşti, a acestui suprem dar pe care l-am avut ca popor şi ca neam: Să înfruntăm lucrurile cu eroism şi cu putere morală, iar în acelaşi timp să nu acceptăm impulsuri de xenofobie, rasism, reacţie la ceea ce este diferit de noi, în câteva cuvinte. Este absurd şi naiv să credem în bunele intenţii ale asociaţilor noştri, în clipa în care toţi aceştia sunt acţionari în mâinile aşa-numitelor pieţe. În acelaşi timp, tineri bat zi de zi în poarta Mitropoliei noastre, ca să-i ajutăm să emigreze în afară. Este foarte mare durerea pentru noi să vedem oameni de ştiinţă, oameni foarte talentaţi, pentru care ţara noastră a făcut eforturi, ca să-i clădească, să le zidească sufletul şi inima, să-şi dorească să plece din ţară, dezamăgiţi de neşansa proastei gestionări şi, în general, de degradarea valorilor vieţii umane.

          Reporter: Ce ar trebui după părerea dumneavoastră să se întâmple?

          Mitropolitul Serafim de Pireu: Cred că a venit vremea să căutăm cu febrilitate un personal politic, indiferent de partidul în care este încadrat, care să apere identitatea Eladei, sufletul ei, împotriva înrobirii libertăţii noastre şi a realităţii amare a unei sclavii,  pe care, din nefericire, puteri din interiorul ţării, care s-au supus de bunăvoie, caută să o consolideze.

          Reporter: În ce fel?

          Mitropolitul Serafim de Pireu: Patria noastră are posibilităţi uriaşe. Dacă vreţi, pentru că poziţia ei geografică este foarte importantă. Dacă vreţi, deoarece Dumnezeu ne-a înzestrat atât de mult, încât şi din punct de vedere cultural să fim un popor care oferă permanent. Totuşi, patria noastră are o bogăţie uriaşă, pe care ar putea s-o valorifice. De la turism şi de la resursele energetice până la flota comercială, producţie agricolă, oameni de ştiinţă şi antreprenoriat. Ar fi ultimul hal să acceptăm astăzi ca Stat Dreptul englezesc ca Drept de reglementare a diferenţelor cu creditorii  noştri, iar o ţară străină, Luxemburgul, ca ţară în care jurisdicţional se vor rezolva diferenţele.

Reporter:  Poziţia partenerilor noştri cum o consideraţi?

Mitropolitul Serafim de Pireu: Cele trei instituţii [internaţionale] de evaluare a ratingului financiar, Fitch, Moody’s şi Standard & Poor’s aparţin unui anume lobby de oameni. Devenirea mondială economică a revenit unei anume societăţi de oameni, elitistă. Aşa-numitele pieţe au un nume şi un prenume. E cu totul lipsit de înţelepciune şi naiv să credem în bunele intenţii ale partenerilor noştri, din moment ce aceştia, din nefericire, sunt nişte marionete activate şi manevrate de mâinile acestor aşa-zise pieţe. Fără să fiu economist, ci un simplu cetăţean, care încearcă să-şi valorifice puţin logica, mă întreb de ce Banca Centrală Europeană acordă împrumut cu o dobândă de 1%, iar partenerii statului nostru ne împrumută cu 5% şi 6%? Dacă asta nu constituie o cămătărie, atunci ce este?

Reporter: Ce ar putea să facă ţara?

Mitropolitul Serafim de Pireu: Suntem şantajaţi, dar nu avem nevoie de împrumuturi. Ţara noastră ar putea să aibă o altă politică economică, care să-l ajute pe omul simplu. Ar fi putut să joace diferit pe eşichierul economiei mondiale. Mica ţară Cipru îşi revendică un rol de jucător internaţional, pe când Elada nu îndrăzneşte să-şi stabilească Zona Exclusiv Economică, ca să-şi valorifice propria bogăţie minerală. Nici ajutorul Federaţiei Ruse nu îndrăzneşte să-l accepte.

Reporter:  Că tot aţi amintit, aţi avut o întâlnire cu ceva vreme în urmă cu ambasadorul rus. Ce aţi discutat?

Mitropolitul Serafim de Pireu: Mi-a cerut permisiunea canonică pentru a săvârşi parastase pentru nişte ruşi înmormântaţi în cimitirul Învierii şi cu acest prilej am discutat dacă Elada ar putea fi ajutată de către Federaţia Rusă. Mi-a recunoscut că Federaţia Rusă şi-a dorit dintotdeauna să aibă o ieşire la Marea Mediterană şi că, desigur, un aliat natural al ei ar putea fi ţara de aceeaşi credinţă [cu Federaţia Rusă] şi anume Elada Ortodoxă. S-a referit la o anumită propunere către Statul Elen de a accepta amplasarea unei baze navale ruseşti în Marea Egee,  evoluţie ce ar ajuta şi la combaterea ameninţării turceşti în termenii cei mai buni. Plecând de la valorificarea zăcămintelor din Cipru şi a colaborării Ciprului cu Israelul, a pornit o discuţie despre eventuala creaţie a unei axe energetice, dar şi militare între Elada, Cipru şi Israel, un lucru care, date fiind greutăţile pe care le avem, ar putea fi în avantajul Eladei…

M-am exprimat de foarte multe ori împotriva sionismului internaţional, care, desigur, nu are nicio legătură cu simplul evreu israelit. Sionismul internaţional este o pervertire atât a concepţiei religioase a iudaismului, cât şi a identităţii lui naţionale.Tocmai din acest motiv şi aşa-numiţii evrei „ortodocşi” se opun concepţiei sionismului internaţional, care percepe lumea ca pe o arenă uriaşă pentru marea ispravă a impunerii guvernării mondiale şi a supunerii umanităţii prin aplicarea acestei concepţii fasciste.

Cooperarea ţării noastre cu orice stat din zonă consider că ar fi în folosul tuturor. Dacă patria noastră îşi va valorifica corect resursele pe care le deţine şi va colabora cu state din bazinul Mediteranei, lucrul acesta va fi foarte pozitiv şi va deschide drumuri pentru dezvoltarea ei economică. Este nevoie însă de o voinţă politică, de o perspectivă şi, fireşte, să ne debarasăm de toate fixismele din trecut.

Reporter:  Datorită poziţiei şi slujirii dumneavoastră veniţi în contact cu foarte multă lume, care străbate deosebit de greu această perioadă. Ce vă zic oamenii?

Mitropolitul Serafim de Pireu: Biserica nu este Ministerul Economiei, nici Ministerul Protecţiei Sociale. Biserica are un rol diacronic şi anume acela de a-L propovădui pe Iisus Hristos şi pe Acesta Răstignit şi Înviat şi să ofere ieşirea din stricăciune şi din moarte. Să ofere adică mesajul Învierii. Aceasta este Biserica lui Hristos. Însă în acelaşi timp, Biserica este o societate de oameni. Prin urmare, este posibil ca eu să fiu fericit, când celălalt membru al aceluiaşi trup este nefericit? Aşadar, prin realitatea iubirii, care trebuie să constituie unitatea esenţială şi unitatea în Adevăr a membrilor trupului Bisericii, căreia îi aparţinem toţi, cap fiind Hristos, Biserica oferă o lucrare socială de foarte mare valoare şi cu mare acoperire, fără să facă nicio deosebire între oameni, din cauza convingerii religioase, identităţii de partid, originii etnice etc.

Mitropolia noastră, în ciuda faptului că este mică, încearcă să se arate vrednică de acest sfânt scop al iubirii faţă de om. Zi de zi împărţim 3.500 de porţii de mâncare în treizeci de cantine ale Mitropoliei, care sunt susţinute de către voluntari şi voluntare. Vreau să le exprim pentru a nu ştiu câta oară nesfârşita noastră recunoştinţă. Venim în întâmpinarea vecinilor noştri, care astăzi se află în procesul unei noi sărăciri şi suferă realmente.

Oamenii aceştia, fraţii noştri, care şi-au văzut viaţa decăzând, simt o rană adâncă, o durere profundă, pentru că romanitatea lor, nobleţea lor, voinţa lor, inima lor, puterea lor sunt supuse acestui atac sălbatic, care nu are a face doar cu scăderea salariilor şi a pensiilor şi cu scăderea nivelului lor de trai, ci şi cu degradarea vitalităţii lor, cu profundul pesimism, care deja guvernează inimile lor.

Zâmbetul lor nu mai există sau nu mai este acela care era.

Liniştea lor, lipsa lor de griji, preaplinul sufletului şi al inimii elinului – cum se vorbea – au dispărut. Toţi încearcă să trăiască fără acea tărie a sufletului pe care au avut-o în trecut. Aceasta este cea mai mare tragedie pe care o suportă astăzi elinul.

Reporter: La ce nivel de religiozitate şi spiritualitate se află astăzi elinii comparativ cu perioade de timp mai îndepărtate?

          Mitropolitul Serafim de Pireu: De multe ori degradarea valorilor morale este în legătură cu criza economică, deoarece sărăcia trupului conduce uneori – nu întotdeauna – şi la sărăcia sufletului. În acelaşi timp, concepţia că există în ţară nesancţionarea infracţiunilor, un sistem care a premers stricăciunii şi crimei gulerelor albe [sunt mai degrabă infracţiuni decât crime, cele de natură economică, gen fraude, delapidări] – cum se spune – fatale poate să aducă după sine tocirea conştiinţei şi de multe ori încercarea de a ne identifica cu comportamente contravenţionale. Sigur că pe de altă parte, în această furtună, se caută şi un refugiu moral. Şi singurul loc de adăpost spiritual, substanţial şi puternic al sufletului este societatea lui cu Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu este Tatăl, braţul care poate să încălzească şi să poarte de grijă oricărui om, cum o spune chiar Hristos: „Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi vă învăţaţi de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi afla odihnă sufletelor voastre (Matei 11, 28-29). Aşadar, Biserica are această posibilitate dinamică, diacronică, trans-istorică, de a deveni braţ, care să-l acopere pe omul rănit, îndurerat, persecutat, pe omul care se simte fără cămin, slab şi neputincios. E suficient să respingă auto-zeificarea şi autojustificarea sa şi, îndeosebi, imitarea modelelor ruşinoase, de batjocură şi ieftine, care, din nefericire, se propagă şi prin sistemul politic.

          Reporterul: Dincolo de activităţile separate ale mitropoliilor şi ierarhilor, prezenţa şi activitatea integrală a Bisericii Elene cum o vedeţi?

          Mitropolitul Serafim: Aş fi dorit o Biserică care să se ridice pe râurile de sânge şi pe mormintele martirilor şi eroilor ei mult mai dinamic. Aş fi vrut să articuleze un cuvânt înainte-mergător şi profetic. mai puternic. Aş fi vrut să fi văzut o Biserică, care şi-ar asuma o cruciadă pentru a-şi redobândi lucrurile, valorile, situaţiile, modelele. La nivel naţional, dar şi cu ochi mondiali. Cuvântul creştin este universal. Cuvântul elen, de asemenea.

          Biserica nu este un partid, este un întreg (όλον): Nu poate să aibă identitate de partid, nici să formuleze un cuvânt politic îngust, ci cuvânt esenţial, ca să ne ajute a ne regăsi pe noi înşine într-o ţară, care a născut cultura şi, în acelaşi timp, a fost întărită de sângele şi lacrimile martirilor şi ale eroilor. Să nu uităm că 500 de ani de sclavie n-au încovoiat gândirea elinilor, care s-a păstrat constantă şi demnă, pentru că ei au crezut adânc în patria şi în Dumnezeul lor.

         TRADUCERE, FRĂŢIA ORTODOXĂ MISIONARĂ “SFÂNTUL MARCU AL EFESULUI”, SURSA: ROMFEA.GR

Arhiepiscopul Ieronim al Atenei şi a toată Elada:

„De ce un astfel de tratament inegal faţă de Biserică?”

 Miercuri, 29 februarie 2012

Împotriva conducerii ministerelor ţării, care nu pot să se pună de acord ca activitatea Bisericii să se poată dezvolta, dar şi împotriva celor ce tratează Biserica ca pe „un organism de categoria a doua şi a treia” s-a dezlănţuit astăzi dimineaţă Arhiepiscopul Ieronim.

La prima întâlnire de lucru pe care a organizat-o Secretariatul General pentru Culte din cadrul Ministerului Educaţiei, Învăţământului Continuu şi Cultelor cu tema: „Statul şi Biserica: Relaţii de colaborare într-o epocă de criză” şi cu participarea preoţilor Sfintei Arhiepiscopii a Atenei, Arhiepiscopul Ieronim, în prezenţa Ministrului, A. Diamantopoulou şi a miniştrilor adjuncţi, s-a referit, printre altele, la importanţa colaborării strânse dintre Biserică şi Stat în beneficiul oamenilor, dar şi al societăţii, în general, „colaborare care devine şi mai imperativă într-o perioadă excepţional de critică pentru ţară”, după cum a menţionat în acest sens.

„Partenerii noştri – a adăugat – urmăresc să ne transforme într-o colonie, atingând în mod brutal demnitatea şi independenţa noastră naţională. Suntem datori să reacţionăm având ca arme principiile şi valorile pe care le-am creat ca popor şi cu voinţa noastră de a înfrunta criza cu curaj şi fermitate”.

În cadrul acestei colaborări, a subliniat Preafericitul, vehicule, precum comisia formată sunt extrem de utile în sensul că ajută să se rezolve orice probleme încă din faşă, în cadrul dialogului calm şi temperat, astfel încât acestea să nu evolueze în crize.

 A accentuat că în cadrul dialogului dintre Biserică şi Stat, Biserica îşi menţine mereu liniile sale roşii (sensibile, intangibile – n.tr.).

Preafericitul s-a exprimat extrem de dezamăgit despre colaborarea sa cu cele mai multe ministere, vorbind despre „ o incredibilă birocraţie, dar şi despre o lipsă de înţelegere dintre conducerile politice ale ministerelor şi dintre structurile lor administrative”.

„Când Biserica încearcă să-şi realizeze şi să-şi extindă activitatea sa socială şi de asistenţă, întotdeauna apar brusc tot felul piedici”, a spus.

Şi a continuat: „Nu e posibil ca pentru eliberarea unei autorizaţii de lucru pentru o instituţie filantropică să fie nevoie de mai mult de trei ani, mai ales într-o perioadă în care Biserica încearcă în orice mod să-şi asume lucrarea de asistenţă socială.

 „Nu e posibil ca Statul să o priveze în mod consecvent de posibilitatea de a-şi îndeplini activitatea sa socială, mai ales într-o perioadă în care aceasta poate constitui cheia pentru menţinerea coeziunii sociale”, a spus în acest sens.

În sfârşit, cu prilejul proiectului de lege al Ministerului Mediului, Energiei şi Schimbării Climaterice, legat de programul “ΗΛΙΟΣ” -„SOARE”, Preafericitul a semnalat că „nu se poate ca Biserica să fie abordată de către Stat în legătură cu valorificarea propriei averi în cei mai negativi termeni cu putinţă, în contrast cu abordarea eventualilor  investitori germani”.

„Se pare că Biserica în ţara noastră, în ciuda contribuţiei ei îndelungate oferite poporului şi naţiunii, este tratată ca un organism de categoria a doua şi a treia”, a încheiat.

traducere https://acvila30.wordpress.com, sursa: romfea.gr

        

ÎNALT PREA SFINŢITUL NICOLAE, MITROPOLIT DE MESOGHEA:

,,SUNTEM CONDUŞI SPRE O CATASTROFĂ NAŢIONALĂ”

Interviu acordat lui Dimitris Rizulis

Unul din cei mai dinamici mitropoliţi ai Bisericii Elene, Mitropolitul Nicolae de Mesoghea şi Lavreotiki (care a predat la Harvard şi MIT, a fost colaborator la NASA şi le-a părăsit pe toate pentru a deveni monah) îşi deschide cărţile la «Κυριακάτικη Δημοκρατία» şi susţine că suntem conduşi spre o catastrofă naţională istorică.

Prevede probabil eventuala explozie socială, subliniază că ,,Biserica e datoare să-şi golească conturile şi rezervele”, iar despre arestul preventiv al egumenului Efrem declară că unii au pornit să lovească Biserica, dar au înjunghiat Justiţia.

 * * *

Societatea – un cazan în fierbere

Reporterul: Înalt Prea Sfinţite, ţara trece prin zile dificile şi poporul şi-a pierdut deja răbdarea. Vă temeţi de o eventuală explozie socială?

Mitropolitul Nicolae: Cine nu se teme de asta? Când ca popor ne-am pierdut orice reper  duhovnicesc, cum este posibil să fie controlată indignarea, sentimentul nedreptăţii, foamea şi cele ce decurg din ele?

Reporterul: Vă simţiţi dezamăgit de traiectoria şi de evoluţiile din ţară? Dar de poziţia Europei?

Mitropolitul Nicolae: Evoluţiile nu sunt chiar atât de mulţumitoare. Cred că suntem conduşi spre o catastrofă naţională istorică. Nu mă aşteptam la ceva mai bun de la Europa.

Ceea ce e cel mai grav e faptul că nu se văd la noi semne de trezire.

Reporterul: V-aţi alăturat poporului cu curaj când a fost impus haraciul D.E.I. (ΔΗΜΟΣΙΑ ΕΠΙΧΕΙΡΗΣΗ ΗΛΕΚΤΡΙΣΜΟΥ – Compania Publică de Electricitate Elena – n.tr.). Atunci, unii v-au judecat pentru intervenţii politice. Ce le răspundeţi?

Mitropolitul Nicolae: Să citească atent pastorala, să se gândească în linişte şi să întrezărească cu sinceritate  situaţia de astăzi.

Reporterul: Anumiţi politicieni [primul dintre toţi domnul Nikos Simfonakis] v-au atacat cu asprime din când în când.Vă amărăşte acest comportament?

Mitropolitul Nicolae: Nimeni nu mă amărăşte în afară de mine însumi. Oamenii au dreptul să nu cadă de accord, nu însă să şi falsifice cu patimă adevărul.

***

     Rolul Bisericii

Reporterul: Poporul caută sprijinul Bisericii. Chiar dacă se realizează o lucrare socială uriaşă, se aud voci care spun că Biserica trebuie să facă mai mult. Sunteţi de acord?

Mitropolitul Nicolae: Biserica trebuie întotdeauna să realizeze cât poate mai mult, să-şi golească conturile şi rezervele, să se ofere spre slujirea poporului cu toate puterile ei, permanent funcţionând în hotarele ei. Acolo se întâlneşte cu Dumnezeu.

Adeseori însă, există o absurditate în pretenţiile celor care se poziţionează critic la adresa ei. Sunt cei care vorbesc despre bogăţii şi averi fabuloase.

Este cu totul nedrept să se ofere atâta lucrare, să fie îmbrăţişată atâta lume şi unii să insiste în a emite răutăţi.

Reporterul: E responsabilă şi Biserica pentru criza prezentă?

Mitropolitul Nicolae: Cu siguranţă că şi noi toţi avem responsabilităţi. Dacă am fi fost – ca Biserică – mai aproape de mesajul şi de misiunea noastră, cât de diferit ar fi stat lucrurile?

Însă pe de altă parte, Biserica cu ce este vinovată de toate aceste alegeri politice inadmisibile, care au avut loc în ultimii ani?

Persecuţia pe care a primit-o nu este fără legătură cu criza.

Acolo unde eu simt responsabilitatea noastră nu este referitor la ce am făcut noi, ci la ce nu am făcut.

Reporter: În Mitropolia Înalt Preasfinţiei Voastre prin ce modalităţi îi ajutaţi pe cei care au nevoie şi ce vă cer credincioşii?

Mitropolitul Nicolae: Principala cerere a oamenilor este găsirea de lucru. Puţini sunt cei care caută altceva.

 Sunt însă mulţi cei care cu multă demnitate împart împreună cu noi impasurile lor.

Ceea ce facem noi ca Biserică este că încercăm să stăm alături de ei după cum şi cât putem noi toţi să ridicăm greutatea.

Reporter: Care sunt responsabilităţile conducerii politice?

Mitropolitul Nicolae: Cred că mari. Însă ceea ce ne este necesar acum este buna-înţelegere, eroism, întoarcere la constantele noastre duhovniceşti şi înţelepciune. Consider că am fost conduşi în situaţia tragică din prezent, pentru că am distrus educaţia noastră, am negat valorile şi tradiţiile noastre, L-am pierdut pe Dumnezeu şi credinţa noastră, ne-am deformat limba şi istoria noastră, trăim fără demnitate naţională. Şi în cele din urmă cine-i de vină că tripticul religie – patrie – familie sau îngemănarea Ortodoxie – Elada au dobândit o dimensiune negativă în dialectul nostru cotidian?

Toate acestea sunt o urmare a alegerilor anumitor oameni politici.

Reporter: Recenta scrisoare a Arhiepiscopului către Prim-ministru v-a bucurat?

Mitropolitul Nicolae: O aşteptam şi într-adevăr m-a odihnit. A avut elemente de cuvânt profetic. A spus curat nişte adevăruri.

Aceasta este misiunea Bisericii, nu să rezolve problemele cotidiene. Asta este datoria reprezentanţilor noştri politici.

Misiunea ei este să mărturisească adevărul şi să arate drumul nostru către Dumnezeu.

Reporter: Ţara, în afară de sărăcie, pătimeşte şi de deprimare. În legătură cu ridicarea moralului poporului cum şi în ce fel poate să ajute Biserica?

Mitropolitul Nicolae: Când dorinţa arzătoare a sufletului nostru este Dumnezeu poate exista tristeţe, însă niciodată deprimare.

V-aţi imaginat vreodată un mucenic să cadă în deprimare, deoarece este persecutat?

 Ceea ce oferă Biserica este Dumnezeul cel Viu. Rugăciunea către El este o respiraţie, un răgaz.

 „Spre Domnul tot cel ce are nădejdea mai înalt este decât toţi cei ce-l întristează”. Aşa ajută Biserica.

Reporter: Speranţă pentru viitor există?

Mitropolitul Nicolae: Cu siguranţă că există.

Dacă ne vom ţine agăţaţi de credinţa şi de tradiţia noastră, chiar dacă ne vor lovi, vom învia. Şi chiar de ne vor împrăştia, ne vom reface.

Reporter: Credeţi că Biserica are nevoie de înnoire?

Mitropolitul Nicolae: Biserica înseamnă înnoire fără răgaz. „Dacă este cineva în Hristos făptură nouă”.

Dacă există această reînnoire, atunci cu siguranţă Biserica echilibrează curajul cuvântului contemporan cu respectul experienţei ei diacronice.

Reporter: Se spune în cercurile bisericeşti că atunci când se va deschide subiectul veţi fi printre candidaţii pentru tronul arhiepiscopal. E adevărat?

Mitropolitul Nicolae: Îmi doresc ca atunci când se va pune această problemă să mă aflu într-o asemenea stare încât să nu se preocupe nimeni de mine.

 *  * *

          „Prin arestul preventiv al lui Efrem au încercat să lovească Biserica şi au înjunghiat  justiţia”

Reporter: Cum evaluaţi peripeţia arestului preventiv al Egumenului Efrem?

Mitropolitul Nicolae: Un egumen athonit în închisoare! Nu vinovat, ci periculos! Pentru că o judecătoare a spus că are înclinaţie spre activitatea criminală.

L-au închis pe om nu în urma unei concluzii de anchetă, ci printr-o …. caracterizare judecătorească.

Dacă e posibil! O dovadă a adevăratei noastre crize.

Au pornit să lovească Biserica şi au înjunghiat justiţia.

Reporter: Susţinerea Sfântului Sinod faţă de egumen a pricinuit tulburări şi reacţiile Mitropolitului Hrisostom de Messinia. Cum evaluaţi reacţia lui?

Mitropolitul Nicolae: N-aş vrea să judec un episcop şi mai ales prin intermediul unui ziar lumesc. Fiecare să judece singur.

Reporter: Dacă unii arhierei v-ar propune ca viitor arhiepiscop, aţi accepta asta?

Mitropolitul Nicolae: Pentru că voi puneţi întrebări greşite trebuie ca şi ierarhii să facă propuneri greşite?

În Biserică, locul cel mai bun nu este al primului, ci cel al ultimului. Şi fericit este acela care înţelege asta.

Reporter: Îmi amintesc cât v-au presat să acceptaţi a deveni mitropolit. Acum, după atâţia ani, există momente în care ziceţi că poate era mai bine să nu fi primit?

Mitropolitul Nicolae: Nimeni, niciodată, nu m-a forţat. N-are nevoie de noi nici Dumnezeu, nici Biserica.

Şi iarăşi, nici lucrul cel mai important în viaţa unui cleric nu este să devină mitropolit.

Niciuna din Fericiri nu zice „Fericiţi, mitropoliţii!”. Spune însă prima fericire: „Fericiţi cei săraci cu duhul”, iar ultima – „fericiţi cei prigoniţi”.

Eu mă nevoiesc pentru prima şi mă pregătesc pentru ultima.

Astfel sper să-L văd pe Dumnezeu, „că aceştia vor vedea pe Dumnezeu”. Poate în cealaltă viaţă.

        * * *

  „Descoperirea lui Dumnezeu nu va avea loc cu experimentul CERN, ci în noi”

Reporter: În afară de arhiereu, sunteţi şi om de ştiinţă. Ştiinţa nu se bate cap în cap cu credinţa în Dumnezeu?

Mitropolitul Nicolae: Am fost om de ştiinţă; nu mai sunt. Acum sunt un simplu ucenic al lui Hristos. Dar din toată inima mea.

Mie ştiinţa mi-a făcut numai bine. Îi mulţumesc mult lui Dumnezeu pentru acest dar.

Îi mulţumesc însă mai mult că mi-a dăruit binecuvântarea credinţei, a preoţiei şi a vieţii monahale.

Cât despre conflict e ca şi cum aţi întreba dacă se poate ciocni un avion cu o rachetă.

Primul se deplasează în atmosferă foarte jos. A doua, în spaţiu, liberă de greutate.

Reporter: Marele experiment CERN caută particula lui Dumnezeu. E vorba despre o hulă sau despre o revoluţie ştiinţifică?

Mitropolitul Nicolae: Dar ce spuneţi acum? Dacă există, de ce să n-o găsim? Tema nu este să descoperim la CERN particula lui Dumnezeu.

Noi încercăm să-L întâlnim pe Însuşi Dumnezeu în noi.

Dacă primul lucru este o revoluţie ştiinţifică, al doilea lucru este o explozie duhovnicească. Bun e primul lucru, măreţ – al doilea.

Reporter: Incinerarea morţilor, propunerea de eliminare a simbolurilor religioase, devalorizarea orelor de religie şi alte propuneri asemănătoare, consideraţi că fac parte dintr-un plan mai larg împotriva credinţei şi a Bisericii?

Mitropolitul Nicolae: Consider că fac parte din cauzele cele mai adânci ale crizei duhovniceşti şi de neiertat pentru poporul nostru.

 În loc să ne alăptăm din pieptul Bisericii, noi îl muşcăm.

TRADUCERE: FRĂŢIA ORTODOXĂ MISIONARĂ “SFÂNTUL MARCU AL EFESULUI”, SURSA: ROMFEA.GR

MITROPOLITUL ALEXANDRU DE MANTINIA:
,,NU E VINOVATĂ TROIKA, CI GUVERNUL ELEN!”
“NE VOR BUCATĂ A GLOBALIZĂRII!”

           Folosindu-şi dragele lui referiri la istoriile din vremurile de demult, Mitropolitul Alexandru de Mantinia şi Kinuria, în cadrul sfeştaniei oficiate pentru inaugurarea ,,Coşului fratelui sărac”, iniţiativă a Mitropoliei de Mantinia şi Kinuria, a vorbit şi despre momentele grele ale ţării noastre (ale Greciei – n.tr.)

          Nu a omis să se refere la starea pe care o trăim cu toţii şi, fireşte, să se pronunţe critic împotriva tuturor acelora care sunt vinovaţi pentru această situaţie şi, în principal, împotriva conducerii politice şi a Guvernelor din toţi aceşti ultimi ani.

          Mitropolitul, referindu-se la visul Faraonului Egiptului cu vacile grase şi slabe şi la explicarea visului de către Iosif cel Preafrumos, a subliniat că astăzi, după ce a trecut perioada vacilor grase, ne aflăm ca ţară în perioada vacilor slabe şi că deja am fost privaţi de multe bunuri şi, de aceea, Biserica a creat ,,coşul fratelui sărac” cu anticipaţie (în opoziţie cu alţii care n-au făcut la fel) şi ca să poată să înfrunte momentele dificile.

          N-a omis nici să lanseze săgeţi împotriva conducerii politice, care propagă zvonul că averea bisericească este mare, lucru care – aşa cum am spus – este neadevărat şi o calomnie, de vreme ce chiar statul a secularizat averea bisericească şi i-a lăsat doar un procent de 5%,  în timp ce 95% a luat statul, desigur, fără nicio răsplată pentru averea pe care a înstrăinat-o.

          Şi a semnalat: ,,Nu e vinovată Troika, ci Guvernul Elen, unul după altul… Aceştia, care au mâncat atâţia ani, vor fi opriţi …!

          Problema este: Cui vom fi vasali?” – a completat, vrând să semnaleze că politicienii eleni au cea mai mare răspundere pentru situaţia de astăzi.

          Referindu-se la ,,Coş”, mitropolitul a subliniat că Biserica va da lucruri puţine, dar necesare, ca prin cele pe care le avem să putem să ţinem piept cruntei realităţi; în paralel însă, ar trebui să ne nutrim şi sufletul cu credinţă în Dumnezeu, de vreme ce credinţa ne va ajuta să creăm.

          Deviza noastră în seara aceasta este: ,,Să ne iubim unii pe alţii… Din prisosul nostru să dăm celor care sunt în lipsuri. Astfel, avându-L Conducător pe Hristos,  vom renaşte şi îi vom îndepărta pe cei care ne vor bucată a globalizării.

          Avem fenomenul unirii acoperişurilor caselor noastre, dar inimile noastre sunt departe una de cealaltă… – a adăugat Înalt Preasfinţitul şi a subliniat că trebuie să ne îmbrăţişăm pe altul, avându-L păstor pe Hristos…

          ,,Pe noi, creştini-ortodocşi eleni, ne invidiază!”, a semnalat Mitropolitul şi a subliniat că elenilor deja le e ruşine pentru starea în care i-au adus cei care au condus ţara şi cei care fac cele pe care le vor străinii.

          Nu trebuie însă să ne decepţionăm, de vreme ce – ca popor – am trecut prin multe şi am ieşit biruitori… La fel vom face şi acum, în ciuda faptului că cei mai tineri au dărâmat cele pe care le-au construit bătrânii… ,,trădându-ne şi arzând aripile sufletului nostru”; dar cu speranţă în Dumnezeu şi cu dragoste faţă de popor vom răsturna situaţia… şi Hristos va fi cu noi”, a încheiat Înalt Preasfinţitul.

   Traducere: https://acvila30.wordpress.com/, sursa: romfea.gr

Interviul Mitropolitului Anthimos al Tesalonicului

Marţi, 21 februarie 2012

Cu Agenţia de Ştiri Bisericeşti Romfea.gr şi colaboratorul nostru, Iorgos Ferdi, a vorbit Sanctitatea Sa kyr Anthimos, Mitropolitul Tesalonicului.

Mitropolitul Anthimos a răspuns pe durata interviului la diferite întrebări, cum ar fi cele despre activitatea socială a Sfintei Mitropolii, despre criza din Elada, despre Europa, despre Arhiepiscop, precum şi despre „το μεταθετό” – „transfer” [Mitropolitul Antim al Tesalonicului a fost episcop într-un oraş sărac din Tracia – Didimotihos, care e la graniţă cu Turcia. Şi-a părăsit mitropolia prin „το μεταθετό – transfer”, lucru pe care Sfintele Canoane îl interzic, şi a devenit mitropolit al Tesalonicului – n.tr.].

„Intervenţia Bisericii este necesară în epoca noastră”, a spus printre altele Mitropolitul de Tesalonic.

În altă parte, vorbind despre Europa, a accentuat: „Comportamentul  Europei faţă de Elada este inadmisibil”.

Totodată, kyr Anthimos nu a omis să se refere la politica Arhiepiscopului, precum şi la întreruperea emisiunii „Arhondariki”.