România are termen până pe 3 septembrie să decidă adoptarea buletinelor de identitate cu cip. Politicienii noştri nu stiu despre ce este vorba. Ar trebui să-i informăm

Comisia Europeană vrea să introducă cipuri pe buletinele românilor, iar parlamentarii de la Bucureşti nu au nici o părere avizată faţă de acest lucru, deşi ar putea influenţa procesul legislativ al UE. Parlamentarii români s-au plâns pe 12 iunie că au fost excluşi din chestiunile europene, însă în realitate nu cunosc ce noi legi ni se pregătesc la Bruxelles. Membrii Comisiilor de Afaceri Europene din Senat şi Camera Deputaţilor nu cunosc proiectul buletinelor cu cipuri, deşi Parlamentul a fost notificat încă din data de 7 iunie.

Pe 12 iunie, premierul Victor Ponta alături de parlamentarii USL cereau creşterea importanţei Parlamentului României în afacerile europene. În realitate, Parlamentul României este implicat în toate procesele decizionale ale UE, însă aleşii românilor nu se ostenesc foarte tare în acest sens.

Cel mai recent exemplu este cel al propunerii Comisiei Europene (CE) de introducere a unor acte de identitate electronice. Propunerea CE a fost adoptată la Bruxelles pe 4 iunie şi a fost transmisă către parlamentele naţionale pe 7 iunie. La trei săptămâni de la transmiterea acestei propuneri deputaţii români din Comisiile de Afaceri Europene nu au habar că li s-a cerut părerea despre o normă a UE.

Buletinul electronic

Comisia Europeană a adoptat o „Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind identificarea electronică şi serviciile de asigurare a încrederii pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă”. Propunerea cuprinde şi crearea unui document de identitate electronic definit ca „procesul de determinare fără îndoieli a identităţii unei persoane prin folosirea mijloacelor electronice”. Documentul nu cuprinde o descriere exactă a viitorului „buletin electronic”, însă acesta ar urma să fie eliberat de autorităţile statelor naţionale şi, de asemenea, fiecare stat membru UE va fi responsabil de legiferarea documentelor de identitate electronice.

În acest moment există buletine electronice în Belgia, Estonia, Finlanda, Germania, Italia, Portugalia şi Spania. Spre deosebire de buletinele clasice, buletinele electronice din ţările enumerate mai sus conţin un microcip pe care sunt stocate informaţiile tipărite, fotografia deţinătorului în format electronic, amprentele digitale plus o semnătură digitală pentru identificarea pe internet.

Propunerea CE intenţionează să ofere un cadru comun pentru toate ţările Uniunii Europene în crearea şi eliberarea documentelor de identitate electronice. Parlamentul României ar trebui să joace un rol important în această dezbatere, însă până acum nu a făcut nimic.

Ar vrea, dar nu ştiu

La momentul votării declaraţiei politice prin care premierul Ponta era mandatat să meargă la Consiliul European de la Bruxelles, parlamentarii români au reclamat faptul că Parlamentul a fost îndepărtat de afacerile europene. Premierul Ponta spunea că „după anul 2008, instituţiile statului nu au colaborat suficient de bine în reprezentarea noastră pe plan european, Parlamentul României a fost, practic, exclus de la deciziile cele mai importante”.

I-am contactat pe mai mulţi parlamentari membri ai Comisiilor de Afaceri Europene şi i-am întrebat ce ştiu despre propunerea Comisiei Europene de introducere a buletinelor electronice. Nici unul nu a ştiut să ne răspundă. Liberalul Dan Rasaliu ne-a spus chiar că „tratatul este în vigoare şi a fost votat în decembrie” – deşi el a fost adoptat de Comisia Europeană abia pe 4 iunie.

Parlamentul României poate să accepte sau să respingă propunerea Comisiei Europene – însă are un termen-limită pentru acest lucru până pe 3 septembrie. Până acum, şase parlamente naţionale au început să dezbată propunerea buletinelor electronice, anume Germania, Finlanda, Belgia, Cehia, Finlanda şi Suedia.

Chiuariu nu-şi aminteşte

Deputatul PNL Tudor Chiuariu ne-a spus că nu îşi aduce aminte ca această propunere să fi fost dezbătută în comisie până acum, motivând că oricum procedura prin care propunerile de la Parlamentul European către parlamentele naţionale au un circuit tehnic greoi: „Propunerile astea trebuie să treacă întâi de aparatul tehnic al Parlamentului nostru, abia după trebuie repartizate la comisii”.

Voinescu aruncă pisica la Hrebenciuc

Deputatul Sever Voinescu a refuzat să spună dacă până acum s-a dezbătut iniţiativa legislativă în cadrul Comisiei. În schimb, a menţionat că deşi sesiunea legislativă s-a încheiat, este foarte posibil ca proiectul să fie soluţionat în cadrul sesiunii extraordinare: ”Zilele acestea se va hotărî dacă se va lucra şi în comisii, pentru că văd că e o sesiune în care va exista şi plen reunit. Oricum, în mod cert, problema agendei va fi respectată, termenul acela de 3 septemebrie”. Totodată, Voinescu a mai spus că programul Comisiei este stabilit şi de preşedintele ei, Viorel Hrebenciuc. Voinescu ne-a spus că va  vorbi cu Hrebenciuc pentru mai multe detalii.

Rasaliu dă vina pe campanie

Senatorul Marian Iulian Rasaliu (PDL) ne-a declarat: ”Din cauza campaniei electorale au existat în general proiecte legislative care au fost neglijate. Iar din câte ştiu eu, iniţiativa asta nu s-a discutat, încă, cel puţin la lucrările de la comisie la care am participat eu”. La rândul lui, a precizat că cel mai probabil comisia se va pronunţa asupra proiectului în cadrul sesiunii extraordinare din Legislativ. Ulterior, Rasaliu a contactat ziarul  PUTEREA, menţionând că s-a interesat la comisie, spunând: „M-am interesat, tratatul este în vigoare, iar răspunsul este dat din luna decembrie”.

 Ponta: Parlamentul a fost exclus

“Consider că, după anul 2008, instituţiile statului nu au colaborat suficient de bine în reprezentarea noastră pe plan european, Parlamentul României a fost, practic, exclus de la deciziile cele mai importante, iar şeful Guvernului, sigur, din proprie iniţiativă, a considerat că neimplicarea domniei sale este soluţia utilă. Din punctul meu de vedere, ca prim-ministru, cred că este absolut necesar, pentru ca România să fie reprezentată constituţional şi eficient pe plan european, ca Parlamentul României, Guvernul şi preşedintele să conlucreze şi, în acest fel, practic, poziţiile României să aibă o cât mai mare reverberaţie pe plan european şi cât mai multe şanse de a fi, cu adevărat, implementate.”

Tăriceanu: rol crescut în afaceri UE

“Ceea ce cred însă că, astăzi, este mai important decât acest lucru, (…) este subiectul referitor la rolul Parlamentului în definirea politicii ţării noastre pe chestiunile legate de afaceri europene, şi anume: demersul prim-ministrului, pe care vreau să-l salutăm şi care vine în consens cu poziţia noastră, acela de a susţine un rol crescut al Parlamentului în ceea ce înseamnă prezentarea problemelor legate de Uniunea Europeană, dezbaterea acestor probleme în Parlament.”

Niculescu Duvăz: control parlamentar

“Pe de altă parte, în ceea ce priveşte chestiunea legală, principiul de bază este că tot ce se întâmplă şi tot ce urmează să se întâmple şi să se decidă de către guverne, în urma unui Consiliu European, de către state, trebuie ca Parlamentul, care reprezintă controlul public unic şi unicul control autorizat, să poată să exercite acest control.”

(declaraţii din 12 iunie 2012) | puterea.ro