După steagurile secuieşti, ungurii provoacă mai tare răbdarea românilor: oraşul Sf. Gheorghe candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană din partea “regiunii” Ţinutul Secuiesc

Municipiul Sfântu Gheorghe îşi va depune, în numele regiunii Ţinutul Secuiesc, candidatura pentru a deveni Capitala Culturală Europeană în 2021, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, primarul Antal Arpad.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a spus că există o regulă, în sensul că pentru fiecare an este stabilit ce ţări pot candida pentru a deveni Capitala Culturală Europeană, iar în 2021 va fi rândul României şi Greciei.

“Proiectul va fi depus de municipiul Sfântu Gheorghe, dar de câţiva ani este posibil ca aceste candidaturi să fie depuse de un oraş, dar în numele unei regiuni, şi atunci noi o vom face în numele regiunii Ţinutul Secuiesc. Avem parteneri în acest proiect consiliile judeţene din Covasna şi Harghita, primăriile din Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Sovata şi Gheorgheni, deci, practic, este proiectul unei regiuni”, a spus edilul.

Antal a precizat că iniţiatorii vor să atragă în acest proiect, prin asociaţii neguvernamentale, atât comunitatea românească, cât şi cea romă pentru a arăta cultura fiecăreia separat, dar şi cea comună în această regiune.

Primarul consideră că sunt şanse reale ca proiectul pe care îl va depune Sfântu Gheorghe să fie cel câştigător deoarece, cel puţin până acum, este singurul oraş care vrea să candideze în numele unei regiuni.

“Este foarte important pentru noi. Chiar în aceste dispute politice oarbe, putem să arătăm că în timp ce unii încă sunt preocupaţi de a număra steagurile pe primăriile din Ţinutul Secuiesc, noi o să ducem regiunea într-o competiţie europeană. Trebuie să fim întotdeauna cu doi paşi înainte pentru că această regiune există, indiferent că unii o recunosc sau nu, şi cred că este extrem de important să plasăm pe harta Europei regiunea Ţinutul Secuiesc şi din punctul de vedere al culturii”, a afirmat Antal.

Primarul şi-a exprimat speranţa că în urma acestui proiect comunităţile etnice din Ţinutul Secuiesc se vor apropia şi mai mult şi se vor cunoaşte mai bine.

“Poate acest proiect va fi cel care ne va duce să gândim împreună viitorul regiunii unde trăim cu toţii”, a spus conchis Antal.

| mediafax