Rezultate finale la recensământ. România a pierdut 1,56 milioane de locuitori în zece ani

INS a terminat de numărat populaţia României la aproape doi ani de la referendumul din 20 octombrie 2011, iar populaţia stabilă a României este de 20,1 milioane de persoane. Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 1,56 milioane de persoane, în principal din cauza migraţiei externe.

În mediul urban, pe rezultatele de la recensământ, trăiesc 10,8 milioane de persoane, reprezentând 54% din totalul populaţiei stabile, ponderea fiind în creştere cu 1,3 puncte procentuale în detrimentul mediului rural. Pe sexe, femeile sunt mai multe decât bărbaţii, reprezentând 51,4% din populaţie.

Ce mai populate unităţi administrativ teritoriale

1. Bucureşti – 1,9 milioane de locuitori
2. Iaşi – 883.400 locuitori
3. Prahova – 762.900 locuitori
4. Cluj – 691.100 locuitori
5. Constanţa – 684.100 locuitori
6. Timiş – 683.500 locuitori

Cele mai slab populate sunt judeţele Covasna, cu abia 210.000 locuitori, Tulcea 213.100, Sălaj – 224.400, Mehedinţi, cu 265.400, Ialomiţa, cu 274.100 şi Giurgiu, cu 281.400.

Mai mulţi bătrâni decât copii

Potrivit datelor de la recensământ ale INS, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 15,9% în totalul populaţiei stabile, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,3%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (55,7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,1% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,3% în totalul populaţiei stabile.

O glumă bună – doar 3,3% romi

Oficialii INS arată că înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Evident, de aici apar lucruri haioase şi inexacte.

S-au declarat români 16,8 milioane de oameni (88,9%), de etnie maghiară 1,22 milioane de persoane (6,5%), în vreme ce numărul declarat de romi e de doar 621.600 persoane (3,3%). Chiar şi aşa, deşi categoric dar pe baze empirice fals, faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 2,5% la 3,3%) şi, ca o faţă nefericită a medaliei, o descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană de la 0,28% la 0,20%.

Structura confesională a fost declarată de 18,8 milioane de persoane şi arată că 86,5% dintre locuitorii României sunt de religie ortodoxă, 4,6% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală. Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,8%), baptistă (0,6%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,4%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 1,8% din total. S-au declarat fără religie sau atei un procent de 0,2% din totalul populaţiei.

Stăm prost cu şcoala

Din totalul populaţiei stabile de zece ani şi peste, 44,2% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 41,4% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 14,4% nivel superior. De asemenea, 245.400 de persoane s-au declarat analfabete.

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 727.000 şi, evident, cifra nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. INS motivează subînregistrare prin faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.

de Răzvan Zamfir | businesscover.ro