† APOLOGETICUM: Ortodoxie, neam şi ţară Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=vTKFhzU3V5A]
Tensiunile sociale, saracia, pierderea traditiilor locale, contaminarea apelor potabile si bolile reprezinta numitori comuni ai comunitatilor din apropierea exploatatiilor pe baza de cianura. Un documentar realizat de un grup de jurnalisti de investigatie, despre efectele pe care le produce una dintre cele mai mari mine de aur din lume, situata intr-o zona cu istorie bogata din Peru, surprinde prin asemanarile cu situatia de la Roșia Montană. Poate materialul jurnalistic sa ofere indicii despre soarta comunitatii din Muntii Apuseni?
Yanacocha, cea mai profitabila mina din America Latina si a doua ca marime din lume, este situata la 4000 de metri altitudine, pe culmile Anzilor, la 50 de km de orasul peruan cu bogata istorie incasa, Cajamarca.
Mina este detinuta in prezent de americanii de la Newmont Mining Corp (51%), compania peruana Buenaventura of Peru si de Banca Mondiala, prin International Finance Corporation, care detine 5% si care ar trebui sa reprezinte o garantie a respectarii standardelor etice din domeniu. De precizat este ca Newmont detine si o participatie de 13% la Gabriel Resources, in timp ce Banca Mondiala a refuzat sa finanteze proiectul minier din Romania.
Mina de aur, promisiunea unei vieti mai bune
Deschiderea exploatarii in 1993 a reprezentat pentru comunitatea locala, care practica in principal agricultura de subzistenta, o mare speranta pentru dezvoltare economica si cresterea nivelului de trai.
Si intr-adevar, din punct de vedere economic, mina reprezinta un real succes – conditiile geologice sunt favorabile, expertii locali spun ca implicarea companiei peruane asigura respectarea standardelor nationale, iar guvernul este incantat de incasarile generate de activitatea economica.
Potrivit politicii de redevente, regiunea Cajamarca beneficiaza de jumatate din impozitul pe venit platit de Yanacocha, bani care contribuie la dezvoltarea unor proiecte economice si sociale, generatoare de locuri de munca, pentru promovarea educatiei, agriculturii si turismului.
Potrivit datelor companiei, Yanacocha lucreaza cu 500 de furnizori locali, de unde cumpara totul, de la materiale de constructii, la echipamente si servicii de telefonie. Compania a construit sute de kilometri de drumuri in zona, inclusiv un drum pentru trafic greu, de 40 de milioane de dolari, care asigura accesul la mina.
In total, valoarea investitiilor directe depaseste suma de doua miliarde de dolari, in timp ce profitul sare binisor de sapte miliarde de dolari.
Totul, in schimbul unei exploatatii gigant, cu cinci cariere, care se intinde pe o suprafata de 23.000 de metri patrati. Circa 600.000 de tone de pamant sunt dislocate in fiecare zi, prin explozii controlate. Dintr-o suta de tone de pamant, se obtine o singura uncie de aur, echivalentul unui inel.
Protestele nu mai ajută la nimic
De 20 de ani, de cand a inceput exploatarea zacamantului aurifer, zeci de protestatari au murit in urma ciocnirilor violente cu fortele de ordine.
In timp ce mina se extinde tot mai mult, inghitand munte dupa munte, localnicii raman fara surse de apa potabila. Panza freatica este contaminata, specii intregi de plante medicinale dispar, animalele mor, iar oamenii se imbolnavesc.
Ocupatiile lor de baza, agricultura si pastoritul, sunt amenintate de noile conditii de mediu, in timp ce comunitati intregi care au fost stramutate, au pierdut contactul cu vechile traditii si obiceiuri locale.
Bastinasii acuza inselatorie
Un studiu de caz realizat in anii 2000 de o organizatie internationala dezvaluie cum resimt bastinasii activitatea miniera. Oamenii si-au vandut pamananturile pe nimic, deoarece li s-a spus ca nu vor fi sapate decat cateva “gauri”, iar activitatile agricole vor putea continua in acel loc. Ei nici macar nu au inteles pe deplin conceptul de “vanzare definitiva” a pamantului, in conditiile in care, conform traditiilor milenare din comunitatile de pe culmile Anzilor, oamenii fac schimb de pamanturi de generatii intregi, insa continua sa il foloseasca la comun.
Apele repezi de munte, pline de duhoare
In plus, oamenii se plang de duhoarea apei din rauri, care capata uneori nuante galbui sau maronii si care transporta de multe ori deseuri din zona de exploatare. Totusi, cateva comunitati se bazeaza exclusiv pe aceasta sursa de apa si au fost raportate multe cazuri de imbolnavire a oamenilor si a animalelor.
Intr-adevar, investigatii ale Organizatiei Mondiale de Sanatate arata ca apa este poluata cu diferite substante toxice, precum cuprul, a caror concentratie este de zeci de ori mai mare decat standardele internationale. De asemenea, rapoartele intocmite arata ca aciditatea apei este deosebit de crescuta. In astfel de conditii, pestii si broastele au disparut, desi reprezentau o sursa de hrana pentru locuitori.
Un stil de viata milenar, care se stinge
Alte comunitati au fost stramutate in intregime in Cajamarca, dar le este imposibil sa se adapteze vietii de oras. Traditii milenare sunt pe cale de disparitie, in timp ce oamenii nu reusesc sa isi gaseasca un loc de munca si traiesc din ajutoare sociale.
De la inceperea exploatarii, s-a inregistrat o crestere de pana la 20% a numarului de copii abandonati, dar si amplificarea violentei domestice si a dificultatilor financiare.
Intoxicatie cu mercur
In vara anului 2000, un camion incarcat cu mercur, care se indrepta catre Lima, s-a rasturnat in apropierea localitatii Choropampa, deversand pana la 150 de kg de substanta toxica. Localnicii au crezut ca este vorba despre un tip de metal pretios, au strans substanta si au depozitat-o in case. Simptomele intoxicatiei cu mercur au inceput sa apara in cateva zile si cateva persoane au fost spitalizate. Compania a fost acuzata ca nu a informat corect si la timp localnicii despre pericol. Pe de alta parte, incidentul a demonstrat ca accidente cu risc ridicat pentru mediu si pentru sanatatea oamenilor pot avea loc in orice moment.