De ce nu va funcționa planul de pace al Rusiei în Siria

Franța, Marea Britanie și SUA, până mai ieri cu degetul pe trăgaci, sunt pe punctul de merge pe calea diplomatică pavată de Rusia cu o propunere controversată. Ca alternativă la intervenția militară în Siria, Moscova îi cere Damascului să-și lase arsenalul chimic sub supravegherea Organizației Națiunilor Unite, care ulterior îl poate distruge. Siria a acceptat, în mod deloc surprinzător, soluția țării care a ferit-o până în prezent de Tomahawk-urile americane. Experții însă nu dau mari șanse propunerii venite de la Moscova.

Misiunea prin care se vrea controlarea arsenalului chimic al Siriei în plin război civil se poate dovedi una imposibilă. Pentru a distruge substanțele chimice va fi nevoie de realizarea de la zero a unor construcții sau de transportarea lor din SUA. Asta poate dura 10 ani sau mai mult, estimează experții.

”Nu e ca și cum ți-ai curăța curtea de frunze”, spune Mike Kuhlman,  cercetărorul-șef al Battelle, o companie cu experiență în distrugerea armelor chimice, pentru Foreign Policy. ”Nu este ceva ce poți face peste noapte. Nu este ușor și nu este ieftin”, explică acesta.

SUA reușește cu costuri mari să-și distrugă propriile rezerve de arme chimice, mult mai mari, ce-i drept, decât cele ale lui Bashar al-Assad. Organizația Armatei care se ocupă de asta arată că procesul va dura cu doi ani mai mult și va avea un cost suplimentar de 2 miliarde. Efortul a început în 1990 și se va încheia, estimativ, în 2023, pentru 35 miliarde de dolari.

Directorul unei publicații specializată în arme chimice și biologice, CBRNe World, spune că succesul propunerii Rusiei ”depinde de sinceritatea lui Assad cu privire la siturile în care își ține arsenalul”. Asta pentru că, explică Gwyn Winfield, personalul însărcinat cu distrugerea substanțelor poate lucra doar dacă știe locație depozitelor, lucru pe care Assad are tot interesul să-l ascundă. ”Acest program este creat ca un exercițiu de prevenție pentru eventualul arsenal nuclear al Israelului”, mai spune el.

Dar nu localizarea și securizarea armelor chimice vor fi cele mai mari provocări ale Vestului. SUA și aliații vor trebui să separe substanțele chimice de artileria sau proiectilele create ca suport. Munca va trebui făcută de roboți sau trupe speciale, da va fi una de lungă durată și periculoasă.

Pentru următoarea etapă, distrugerea propriu-zisă a arsenalului, există 2 opțiuni. Prima ar fi arderea substanțelor la peste 2.000 de grade Fahrenheit pentru o secundă sau două. În cazul gazului sarin se poate folosi hidroxidul de sodiu lichid, care va fi adăugat agentului chimic ce atacă sistemul nervos.

Specialiștii invocă diverse motive de îngrijorare, ce merg de la riscul transportării armelor chimice pe drumurile unei țări aflate în război civil, la păstrarea în siguranță a substanțelor relocalizate care urmează să fie distruse.

| DC News