Acest film se doreste a fi un portret al binecunoscutei localitatii miniere Rosia Montana sub a carei case, gradini, munti si paduri se gasesc cele mai mari zacaminte de aur din Europa.Dupa cum se stie, localitatea – si impreuna cu ea vestigii arheologice, monumente istorice, natura, cultura, comunitate – ar urma sa fie distruse daca firma de minerit RMGC (Rosia Montana Gold Corporation) si-ar realiza proiectul. In urma ar ramane niste cratere si un gigantic iaz de decantare — mai putin aurul si argintul care vor ajunge pe pietele internationale…
In aceasta ecuatie localnicii se vad pusi, aproape zilnic, in situatii dificile, conflictuale, dramatice, uneori tragice.
Multi dintre ei au ales sa paraseasca Rosia Montana sperand intr-o viata mai buna altundeva… Si totusi: o mana de ‘rosieni’, sustinuti de numerosi activisti si prieteni din tara si din strainatate sunt hotarati sa-si apere drepturile, proprietatile si modul de viata. Or, atata timp cat acestia nu-si vand terenurile (si convingerile), proiectul minier nu poate demara — in ciuda presiunilor politice si a sprijinului mediatic de care beneficiaza compania miniera. Proiectul minier — in impas. Rosia Montana — un camp de lupta. Rosienii — o comunitate divizata, in transee. Si totodata in cautarea unei vieti …normale, aparent imposibil de gasit.
In acest context cel putin ‘delicat’, regizorul german Fabian Daub — un realizator independent din Hamburg, fara legaturi biografice cu Romania si mai ales fara niciun fel de obligatii fata de cele doua ‘tabere’ — ii invita pe localnici sa-si spuna propriul punct de vedere, indiferent ca sunt “pro” sau “contra” proiectului minier. Montate in stilul documentarului ‘observational’, fara naratiune, acompaniate si discret ‘comentate’ doar de muzica cu caracter folcloric si world music (Maria Tanase, trupa Zarada), interviurile, declaratiile, confesiunile localnicilor vorbesc de la sine si ii dau ocazia publicului spectator sa-si formeze propria opinie.
Rosia Montana — un loc la margine de prapastie si-a avut debutul in cadrul Festivalului Filmfest Hamburg, in data de 30. 09. 2012 si la Sibiu, in cadrul Astra Film Fest unde a castigat Premiul special pentru documentarul romanesc.
Cu drag, Fabian Daub, regizor
Traiasca Legiunea si Capitanul!
Deschiderea minei de uraniu la Grinties, "bomba nucleara" pentru turismul din CeahlauAutor: Roxana Garaiman Luni, 23 Septembrie 2013, ora 08:05
Guvernul intentioneaza redeschiderea minei de la Grinties, Neamt, in contextul in care zacamantul de la Crucea (judetul Suceava), singurul exploatat in acest moment, este aproape epuizat. Noua exploatare promite si o uzina de preparare la Feldioara Brasov si implicit, sute de noi locuri de munca, in timp ce autoritatile locale din regiune prevestesc "moartea turismului" in Ceahlau.
Valoarea totala a investitiei pentru deschiderea exploatarii de uraniu in permetrul Tulghes-Grinties, este de 407 milioane de lei, din care 322 milioane de lei reprezinta lucrarile de constructii-montaj, potrivit proiectului de hotarare de Guvern. Finantarea va fi asigurata din surse proprii ale Companiei Nationale a Uraniului, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Economiei - Departamentul pentru Energie.
In urma investitiei, vor fi scoase anual din pantecele muntilor Ceahlau pana la 124.000 de tone de minereu de uraniu, timp de 9 ani, in conditiile in care mina de la Crucea, judetul Suceava se va inchide in 2015.
Minereul va fi transportat pentru procesare la Feldioara, judetul Brasov, acolo unde CNU intentioneaza sa construiasca o noua unitate pentru prepararea minereurilor uranifere si de rafinare a concentratelor tehnice de uraniu.
Studiul de fezabilitate a fost deja realizat, iar lucrarile de proiectare si amenajare vor incepe anul viitor. Noua fabrica va functiona intre 2016 si 2035 pe o suprafata de 147.000 mp, potrivit documentatiei depuse la Autoritatea pentru Protectia Mediului Brasov.
Cererea crescuta la nivel international transforma uraniul in aur
In nota de fundamentare a proiectului de exploatare a uraniului, se precizeaza ca dezvoltarea de noi centrale nucleare in lume plaseaza in centrul atentiei problema combustibilului, respectiv piata uraniului.
"Sursa de combustibil este intrinsec fundamentala pentru sustenabilitatea oricarui sistem energetic. Astfel, pana in anul 2020 si ulterior, sursele de uraniu disponibile nu vor acoperi integral cererea iar preturile vor creste constant. Argumentele specialistilor se bazeaza pe planurile de dezvoltare a noi unitati nucleare (558 in diverse faze in intreaga lume, respectiv in constructie, planificate sau propuse). Previziunile referitoare la constructia de centrale nucleare arata ca cererea de uraniu va creste de 4 ori in urmatorii 10 ani, pana la circa 112.000 tone octoxid de uraniu in 2020. Actualele surse de uraniu nu pot satisface un astfel de consum, motiv pentru care este nevoie de surse noi", se arata in document.
Si Romania are nevoie de uraniu pentru producerea de combustibil necesar functionarii centralei nucleare de la Cernavoda, unde sunt in functiune doua reactoare ce asigura 20% din productia nationala de energie si exista in plan realizarea altor doua.
"In vederea asigurarii materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar functionarii celor doua unitati nuclearoelectrice, precum si a functionarii in perspectiva a unitatilor 3 si 4, este obligatorie si urgenta parcurgerea concomitenta a urmatoarelor doua directii: asumarea deschiderii unei noi capacitati nationale de productie si, respectiv, asigurarea cadrului legislativ necesar si participarea pe plan mondial la concesionari de zacaminte uranifere in vederea exploatarii acestora sau la importul de minereu uranifer sau de concentrate tehnice", au mai spus initiatorii proiectului.
Deocamdata, piata internationala a uraniulul este dezvoltata si stabila, avand in vedere ca exista rezerve importante in zone lipsite de conflicte.
"Consultantele internationale indica implementarea unor masuri cum ar fi de exemplu sprijinul guvernamental pentru toate proiectele ce vizeaza ciclul combustibilului nuclear, caracterizate prin costuri mari si durate de realizare indelungate. Aceasta masura este justificata prin prisma necesitatii abordarii echilibrate a celor trei piloni ai strategiei europene (schimbarile climaterice, eficienta economica si siguranta energetica). Crearea unei noi capacitati de productie in Romania in acest context, asigura premisele certe ale realizarii unui echilibru, care trebuie sa ofere o siguranta energetica a tarii in conditii de eficienta economica atunci cand cadrul general al energeticii nucleare romanesti nu poate capata contur decat prin importuri de minereu de uraniu si concentrate tehnice sau concesionari de zacaminte in alte zone ale lumii", se mai arata in nota explicativa.
Zacamantul de la Tulghes (Harghita) - Grinties (Neamt) este considerat cel mai bogat din tara, iar intentia redeschiderii exploatarii miniere de la Grinties dateaza de mai bine de 12 ani. Pana in 2001, in cele 29 de galerii din Grinties, minerii au facut munca de prospectiune. Imediat cum se descoperea "filonul", galeria era blocata cu beton. Extractie propriu zisa s-a facut doar sase luni.
Turismul, amenintat de mina de uraniu
In afara de riscurile de sanatate la care se expun locuitorii din regiune, deschiderea exploatarii de la Grinties pune in pericol alte industrii ale economiei, precum cea a turismului.
Autoritatile locale din Grinties doresc deschiderea minei, datorita taxelor locale pe care le implica proiectul, dar si a crearii de noi locuri de munca, cu toate ca o buna parte din mineri vor fi transferati de la Crucea. Totusi, reprezentantii comunei de la poalele Ceahlaului sunt singurii entuziasmati de proiectul Guvernului.
"Daca se va redeschide mina de la Grinties, in zona nu vor mai ajunge investitori care sa bage bani in dezvoltarea turismului. Adica ar fi pierderi pentru noi, de aceea cred ca trebuie puse in balanta avantajele si dezavantajele redeschiderii minei", a declarat Gavril Lupu, primarul din Hangu, in cadrul unor discutii oficiale dintre autoritatile locale si Compania Nationala a Uraniului.
"CNU este obligata sa respecte legislatia in vigoare. Are nevoie de o autorizatie de mediu si trebuie facuta o dezbatere publica pentru asta. In cadrul dezbaterilor ne vom sustine punctul de vedere si sper ca vom opri o activitate care ne-ar afecta pe toti, in mod negativ", a adaugat si Petru Biia, primarul din Poiana Teiului.
Seful Serviciului de Salvamont Neamt, Raul Papalicef, spune ca o parte din galerii pot fi deschise in scurt timp, deoarece sunt pregatite pentru exploatare, fiind electrificate si echipate cu vagonete, carucioare etc. Pe de alta parte, efectele activitatii de pana acum si-au pus deja amprenta pe mediul inconjurator:
"In piriul Primatar ajung torentii care spala haldele de steril din zona. Aceasta apa ajunge in piriul Grintiesu Mare, care se varsa in Bistricioara si, mai departe, apa ajunge in Lacul Bicaz. In piraiele Grinties si Bistricioara a disparut viata subacvatica; au disparut pasarile din padurile din Grinties. 90% dintre familiile cu copii din aceasta comuna se opun redeschiderii minei. Parcul National Ceahlau si Consiliul Judetean colaboreaza pentru un proiect in baza caruia Valea Muntelui se va lega de Sudul Carpatilor. Pretul terenurilor in comunele montane va creste substantial daca se va relua lucrul in mina, nu se va mai intimpla asa", a spus Papalicef.
Exploatare fara riscuri de sanatate, asigura specialistii
Reprezentantii Autoritatii de Sanatate Publica (ASP) Neamt si medicii oncologi ofera asigurari ca exploatarea uraniului la Grinties nu reprezinta un pericol pentru sanatatea populatiei din zona.
"In evidentele noastre figureaza foarte putini bolnavi de cancer care sa provina din zona Grinties si din localitatile limitrofe. Nici localizarile tumorilor nu sunt speciale si nu ne dau de gandit", a declarat Doinita Vararu Gavrilescu, sefa sectiei Oncologie din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Neamt, pentru o publicatie locala.
De asemenea, fizicianul Corneliu Pruteanu, seful Laboratorului Igiena Radiatiilor din cadrul ASP Neamt, sustine ca masuratorile facute in de-a lungul timpului atat in mina, cat si in preajma acesteia, arata ca nivelul radioactivitatii nu este nociv.
Traiasca Legiunea si Capitanul!
Va supun atentiei Topul presei cumparate de RMCG.
http://www.frontpress.ro/2013/09/mass-media-si-rosia-montana-topul-presei-cumparate-prin-reclame-si-servicii-de-rmgc.html
Si ca circul sa fie complet, azi am descoperit ca RMCG a cumparat si site-le de cautare locuri de munca. Pe linkul de mai jos, in partea centrala superioara veti vedea campania agresiva a "eJobs" pentru minerit. Stau si ma intreb, daca o tara intreaga spune NU MINERITULUI in Apuseni, pentru cine mai fac acesti indivizi astfel de campanii?
http://www.ejobs.ro/company/oferta/