Avorturile la cerere, refuzate de mai mulţi medici la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iaşi, din considerente religioase
Maternitatea „Cuza Vodă” din Iaşi şi-a închis porţile pentru avorturi. Secţia rămâne închisă pentru reamenajare până la toamnă, dar există medici în secţie care au anunţat că nu vor să mai facă chiuretaje nici după finalizarea lucrărilor, motivând că ei trebuie „să aducă viaţă, nu să o ia”.
Potrivit conducerii maternităţii, mai mulţi doctori şi-au exprimat refuzul de a realiza intervenţii de întrerupere a sarcinii la cerere, chiar şi după redeschiderea secţiei. Sunt exceptate cazurile în care, din motive medicale serioase, sarcina trebuie oprită din evoluţie.
„Atunci când vom redeschide secţia vom vedea exact cine va vrea să facă avorturi şi cum le vom mai face”, a declarat miercuri Maria Stamatin, director medical al spitalului, citată de Mediafax.
Este vorba despre convingerile religioase ale respectivilor medici, opţiuni care îi împiedică să intervină prin astfel de proceduri. „Sunt medici care, la o anumită vârstă, refuză să mai facă avorturi la cerere. (…) Fiecare îşi reconsideră starea în funcţie de opţiunile religioase şi sunt o serie de medici care nu vor mai face astfel de proceduri. Și nici nu ai cum să îi obligi, fiindcă obstetricianul trebuie să aducă viaţă, nu să o ia, ori un avort înseamnă a ucide”, a spus Maria Stamatin.
Lucrările de modernizare a maternităţii au început în urmă cu patru ani şi s-au încheiat săptămâna trecută, costurile ridicându-se la peste 27 de milioane de lei. În corpul principal se desfăşoară încă lucrări de finisare.
În tot acest timp, Clinica de Obstetrică, din care face parte şi secţia de avorturi, a funcţionat provizoriu într-un alt corp al maternităţii.
Maternitatea „Cuza Vodă” din Iaşi este cea mai mare unitate de acest tip din ţară. Anual, în saloanele unităţii se întâmplă peste 6000 de naşteri.
| digi24
Traiasca Legiunea si Capitanul!
Doamne Ajută!
Traiasca Legiunea si Capitanul!
e o bucurie mai ales pentru cei care au făcut încă de acum 7 ani marșuri anti-avort, marșul tăcerii era în 2007
Traiasca Legiunea si Capitanul!
Chiar dacă mă repet, am să o fac de fiecare dată pentru a trezi conştiinţele adormite.
Re-postez imnul scris pentru pruncii avortaţi. Îndemn pe toţi creştinii să DEA VIAŢĂ şi să nu mai ucidă !! ....nici chirurgical, nici prin pastile, nici prin sterilet, nici printr-o altă metodă.
Pentru pruncii avortaţi
Marie Fecioară
Fiul Tău coboară
Ca să ne înveţe
Sfintele poveţe.
Dac-am asculta
Raiu-am câştiga
Măicuţă ajută-ne
Cu rugile Tale mântuie-ne.
Iar Măicuţa zice, celor cu cerbice
Lăcrimaţi fierbinte, şi luaţi aminte
Doar pe cele sfinte
Să le-aveţi în minte.
Binele doriţi-l
Răul biruiţi-l
Postul săvârşiţi-l
Raiul dobândiţi-l.
O Măicuţă sfântă
Cetele Te cântă
Îngerii în ceruri
Monahii în pustiuri.
Lumea însă iată
La poartă să-Ţi bată
Astăzi a-ncetat
Crezul l-au schimbat.
Fecioria-i o ruşine
Cine oare o mai ţine ?
Când băieţii şi fetele
Îşi vând trupul, sufletele.
Mamelor de ce-avortaţi ?
Voi bărbaţi de ce-acceptaţi?
Să vi se zdrumice pruncii
Uterele sunt sicrii.
Oare ce lege permite,
Să îi tai ca pe vite
Pe pruncii nevinovaţi
Ce mor toţi nebotezaţi.
Ooo dulce copilărie
Petrecută în sicrie
Copiii nu te-au gustat
Nici n-au râs, nici n-au zburdat.
Doctore şi doctoriţă
Sunt numai o gărgăriţă
Nu îmi frângeţi aripile
Vreau şi eu să văd soarele.
Mami, tati, domnul medic
Oare cu ce vă împiedic
În ce fel v-am greşit
De m-aţi dat la ciopârţit.
M-aţi lipsit de aer şi lumină
De roua ierbii din grădină
De miile de culori
Ale-nmiresmatelor flori.
N-am avut şi eu un nume
Cum au avut ceilalţi în lume
Să mă joc între copii
Cu jocuri şi jucării.
Voi în loc de un sărut
Cu chiureta crud m-aţi rupt
Şi în loc de haine moi
M-aţi îmbrăcat în gunoi.
Tati, tati te iubesc
Ajută-mă te rog să cresc
Să alerg şi să zâmbesc
Viaţa să ţi-o înfloresc.
Mămică, mămică
Lasă-mă-n burtică
Că e cald şi bine
EU sunt TU, ştii bine.
Pământul e-un abator,
Unde zilnic copiii mor
Mor făr să fi greşit
Oameni! Pentru ce i-aţi umilit ?
Ucigaşi cu sânge rece
Ce-şi ucid pruncii în pântece
Despre voi a profeţit
Ieremia cel Sfinţit.
Dealuri, munţi, văi şi păşuni
Păpădii, maci, ghiocei şi colţuni
Lacuri, râuri şi întinderi marine
Răsărit de soare peste piscuri alpine.
Fluturi, greieraşi, furnici
Vrăbioare, rândunici
Motani, căţei şi ieduţi
Găini, cocoşi şi căluţi.
Eu nu v-am mângâiat vreodat
Că viaţă nu mi s-a dat
Dragoste n-am cunoscut
Avortarea m-a durut.
Cine oare a permis
Libertatea la ucis
Avortul şi chiuretajul
Vânătoarea, braconajul.
Braconajul de copii
De suflete mii şi mii
Crima este îngrădită
De legi, de satrapi păzită.
Curvia şi desfrânarea
Au curprins toată zarea.
Doamne câtă suferinţă
Câtă lipsă de credinţă
Lumea s-a ateizat
Pruncii i-au sacrificat.
Cu mânuţe sfârtecate
Te-aş fi mângâiat mamică
Dacă trupul mi-ai fi luat
Din sala de obstretică
Aş fi vrut să pot cumva
Chipul să ţi-l văd o dată
Ai plecat fără să-ntorci
Capul, ochii spre-a ta fată.
Băieţel eram şi eu
Voinicel şi chipeş foarte
Doamne ce mult mi-am dorit
Tati să mă ţii în braţe.
Să-mi dai braţul tău puternic
Ca să mă înveţi să merg
Numele să-ţi port în viaţă
Înaintea ta s-alerg.
Ochii noştri sunt închişi
Buzele ne sunt cusute
Pe întuneric stăm mereu
Strigătele ne sunt mute.
Strigăt mut dar ce răsună
Mai tare ca o furtună
În adâncul conştiinţei
Un stigmat al consecinţei.
Suntem avortaţii,
Suntem otrăviţii
Suntem chiuretaţii
Suntem lepădaţii
Suntem nedoriţii
Suntem osândiţii
Suntem ciopârţiţii
Suntem răstigniţii
Suntem torturaţii
Suntem umiliţii
Suntem şi nu suntem.
Şi totuşi vom trăi în LUMINĂ
Când Hristos Iisus va să vină.
Amin!
Post scriptum!
O pilulă ai înghiţit
Şi-n uter mai otrăvit
M-ai aruncat la canal
Când ? – La ciclul menstrual.
Notă!
Anticoncepţionalele sunt de fapt medicamente AVORTIVE, ce provoacă avorturile menstruale.
Cine are minte, să ia aminte!
Traiasca Legiunea si Capitanul!
Întrebare
Într-o seară m-a-ntrebat
O creştină dintr-un sat,
Despre moarte, despre viaţă
Ia aminte şi învaţă!
Omul e un aluat
De Sfânta Treime luat,
Lucrat bine, meşterit
Din lut, din pământ zidit.
Bărbat a fost mai întâi
De-aia este căpătâi,
I s-a dat să poarte barbă
Putere de muncă să aibă.
Din el a ieşit femeia
Ea e viaţa, ea e cheia,
Eva e-un nume ce-nseamnă viaţă
Ia aminte şi învaţă !
Bărbatul să ocrotească
Femeia prunci să nască,
Să se facă neam puternic
Înaintea Domnului, cucernic.
Nu-ţi este îngăduit
Să muşti din pomul oprit,
Aşteaptă mai întâi să creşti
Să poţi să te-nţelepţeşti.
Dar vicleanul sâsâit
S-a foit, s-a-ncolăcit,
Omului i-a dat „povaţă”
Una hoaţă, foarte hoaţă.
L-a vrăjit, ademenit
Cum că lui-este menit,
Să ştie şi să cunoască
Să se-nalţe, nu smerească.
Sâsâitul fulgerat,
Mai demult s-a înălţat,
Dar a căzut pe pământ
Izgonit de Cel PreaSfânt.
Uneltind ca să doboare
Pe omul pus rege sub soare,
Cu intenţii deloc bruşte
L-a convins pe om să muşte.
Prin femeie a izbândit,
Moartea-n om s-a cuibărit,
Postul, prima poruncă
Încălcată – a adus muncă.
Izgoniţi cei doi din Rai
Să-şi câştige al vieţii trai
Li s-a dat copii să crească,
Pe toţi pruncii – TOŢI să-i nască.
Şi astfel au vieţuit,
Şi au născut însutit,
Pân la cel din urmă ceas
Când şi-au luat „bunul rămas”.
Cu pace au adormit
Nimeni nu a jelit,
Iară ei s-au mutat
În Sheolu-ntunecat.
Veacurile au trecut
Neamurile au umplut,
Toată zarea, tot pământul
Şi iată a venit Cuvântul.
Coborâtu-Sa în iesle
Cel ce a lucrat cu tesle,
S-a smerit, S-a botezat
Cu o haină S-a-mbrăcat.
Vindeca, tămăduia
Evanghelia plinea,
Ne-a învăţat cum să trăim,
Sufletul să-l mântuim.
În 3 ani şi jumătate
A stat numai printre gloate,
Cu post mult şi fără somn
Slujitu-ne-a Sfântul Domn.
Pace, milă şi iertare
Nu ceartă şi dezbinare,
Curăţie şi-Adevăr
Nu vorbire în răspăr.
În ast fel a învăţat
Cel ce apoi S-a Înălţat,
Sus pe deal, între piroane
Pe Cruce, cu multe rane.
Şi ne-a dat nouă Lege Sfântă
Una ce te-nspăimântă,
Să iubeşti vrăjmaşii tăi
Să faci bine celor răi.
Să întorci obrazul tău,
Să ierţi pe cel ce-ţi face rău,
De îţi cere împrumută-l
Chiar de nu-ţi dă-napoi – ajută-l,
Să fii bun, să fii milos
Ca să fii al lui Hristos.
Iar ca amintire vie,
Ne-a lăsat o Liturghie
Toţi creştinii, TOŢI să vie
Sufletul la CER să-l suie.
De vii poţi primi povaţă
Despre ce să faci în viaţă
De nu vii, tu vei rata
Ce? – Chiar mântuirea ta.
Domnul vrea să îţi arate mila
Iar tu vii mai mult de-a sila
Tot cârtind, morocănos
Plictisit chiar de HRISTOS.
Pregătiţi-vă de viaţă
Căci aici e doar o ceaţă
Care se va risipi
Atunci când omul va muri.
Aşadar călătoreşte
Cu bagaj puţin
Ca să nu ai dincolo
Parte de un chin.
Căci la iad de vei ajunge
Suferinţa te va-mpunge
Cu groază şi cu durere
Cu venin, cu-amară fiere.
Luptă dar şi te-ncunună
Du mereu lupta cea bună
Fii şi tu ca o albină
Du nectarul în stupină.
Căci ea, zi de zi robace
Datoria şi-o tot face
Necârtind, neobosind
Ci sporind şi sârguind.
Vrei o pildă minunată ?
Îţi dau una acum îndată:
Uită-te cum la rudari
Sunt copii şi mici şi mari.
Toată curtea lor trăieşte
Şi neamul lor tot sporeşte.
Acolo nu sunt pastile
Nici avorturi – sterilet
Nu au dopuri, nici nu-şi leagă
Trompele, şi nici nu-şi bagă
Chimicale şi injecţii
Tot felul de contracepţii.
Portul lor cuviincios
Ţi-aminteşte de HRISTOS
Fuste lungi pân la călcâi
Şi basma pe căpătâi.
O ţinută cumpătată
Pentru Maica PreaCurată.
Nu au pantaloni pe ele
Să se vadă formele
Părul lung au, nevopsit
Cu mahramă acoperit.
Nici bărbaţii mai prejos
Nu vezi piele, nu vezi os
Nu au mâneci suflecate
Nici geacă de blugi în spate.
De n-au barbă, au mustaţă
Şi nu faţa spân-lucioasă
Căci de te rindeluieşti
Tu LUI DUMNEZEU greşeşti.
Care bine te-a lucrat
Dar tu l-ai cam corectat.
Cinci litere din cele şase
Spun BARBA – nu feţe rase
Deci bărbat de te numeşti
Să nu te mai bărbiereşti.
Iară tu femeie dragă
Rămâi mereu ca o fragă
Nu cu măşti şi mascarade
Ca la circ şi promenade.
Ţine faţa ta curată
Nevopsită, nemachiată
În urechi să nu-ţi pui fiare
Maica Domnului nu are.
De-ncercaţi să ajungeţi Sus
Luaţi voi pilda lui Iisus
Care S-a smerit pre Sine
N-a umblat în haine fine.
Ci c-o singură cămaşă
Şi cu simplitate
Vieţuit-a pe pământ
La toţi să arate.
Că viaţa e trecătoare
Precum ziua e sub soare
Şi că sufletul îndată
Va veni la Judecată.
Acolo-şi va observa
Toată vieţuirea sa,
Cum a râs, cum s-a distrat
Cum la bârfe a tot stat.
Cum săracii i-au trecut
Pe sub ochi şi el n-a vrut
Din puţinul ce-l avea
Să împartă şi să dea.
Ce cuvinte desfrânate
Ce gânduri neruşinate
Ce invidie a avut
Ce mult rău a mai făcut.
Cum s-a ferit de copii,
Şi-a ucis sute, chiar mii
Cum la viclenii a stat
Cu satan a conspirat.
Cum pe Dumnezeu să-l facă
Să-l mintă, să se prefacă
Să ascundă, să pitească
Şi să nu să se spovedească.
Suflete, nu te mira
Când la Judecata ta
Miliardele de îngeri
Vor plânge, că tu sângeri.
Că mergi la osândă, iată
Îţi primeşti dreapta-răsplată.
Trezeşte-te, nu dormi
Şi nu te mai amăgi
Clopotele de-auzi că bat
Tu sari repede din pat.
Haide suflete, ce stai
Vrei la iad sau vrei la rai
Lenea e păcat de moarte
Şi răsplata, cruntă foarte.
Ai ucis timpul o viaţă
Şi tot stai fără povaţă
Hai la doctor să-ţi aline
Bubele ce ai pe tine.
Să te vindeci de-ntristare
De mânie, supărare
Să înveţi să ierţi din nou
Să fii iarăşi un om nou.
Hai la Sfânta Liturghie!