NORMALITATE în Ortodoxia românească: Episcopul Ioachim Băcăuanu nu mai este pomenit la sf. liturghie datorită semnării documentelor din Creta şi a altor erori teologice mai vechi

Stareţul Macarie al schitului Oituz, jud. Bacău sparge gheaţa fricii şi laşităţii ce mocneşte în BOR. Mai jos aveţi scrisoarea deschisă către ierarhul locului unde este situat schitul Oituz. Cinste ţie sfinţite părinte şi să dea Domnul ca şi alţi preoţi să prindă curajul cel bun al mărturisirii sfintei credinţe, singura mântuitoare – Ortodoxia.

| sinodultalharesc

Catre Intai-Statatorul Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului,
cu durere in suflet si cu dragoste nețărmurită
pentru Adevar,

Dupa multa rugaciune inaltata catre Preabunul Dumnezeu si indelungi sfatuiri cu ierarhi, stareti ai unor manastiri, duhovnici, teologi ortodocsi si dupa ce am studiat cu atentie documentele si hotararile finale ale asa-numitului „Sinod Panortodox” din Creta 2016, va aducem la cunostinta decizia pe care am luat-o, impreuna cu obstea pe care o conduc, alaturi de toti fiii dubovnicesti, care sunt madulare vii ale Bisericii Ortodoxe cea Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostolica.

Incepand cu Duminica Sfintilor Romani – 3 iulie 2016, noi, leromonahul Macarie Banu, staretul Schitului Oiluz-Bacau si leromonahul Atanasie Parfeni, am intrerupt pomenirea Dumneavoastra ca ierarh al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului, la toate sfintele slujbe bisericesli si vom ramane in acesta decizie pana in momentul in care va veti dezice public de abaterile de la Dreapta Credinta pe care vi le semnalam.

Acest fapt l-am justificat teologic, dogmatic si canonic, in fata credinciosilor prezenti la Sfanta Liturghie, intemeindu-ma pe invatatura Sfintei Scripturi, Dogmele si Canoanele Bisericii (Canonul 15 Sinodul I-II). Traditia de veacuri a Bisericii Ortodoxe ne invata sa pastram credinta ortodoxa autentica, nefalsificata si neintinata de virusul mortal al ereziei, sa ne luam masuri si sa punem in practica, prin Harul lui Dumnezeu, calea bisericeasca a intreruperii pomenirii numelor pseudo-episcopilor care nu mai invata drept Cuvantul Adevarului.

Concret, motivele pentru care am luat aceasta decizie extrema sunt urmatoarele:

a. Sunteti sustinator al prezentei Bisericii Ortodoxe Romane in C.M.B., organizatie de tip protestant, care promoveaza conceptul de „unitate in diversitate” (specific doctrinei antihristice New Age) si militeaza pentru unirea crestinilor cu celelalte religii. Biserica Ortodoxa este prezentata ca “una dintre biserici”. Dar pentru noi, una si singura este Biserica lui Hristos, pe care o marturisim in Simbolul de credinta si nu exista mai multe.

b. Ani la rand ati binecuvantat si sustinut intalnirile ecumeniste, desfasurate pe tot cuprinsul eparhiei in „saptamana de rugaciune pentru unitatea crestinilor”, dintre preotii ortodocsi si pseudo-preotii papistasi (franciscani si capucini), lucru argumentat in Memoriul Nr. 1127, din 16.05.2016 depus la Arhiepiscopia Romanului si Bacaului.

c. Ati acceptat participarea la Sfanta Liturghie in mod necanonic, la Sinaxa staretilor din 2015, a unui protosinghel dovedit a fi mason, fapt osandit de hotararea Sinodului din 1937 si reafirmata in 2014 de B.O.R.. Nici ulterior acestei sinaxe nu ati luat masurile care se impuneau, desi vi s-au inaintat documente clare care dovedeau aceasta apostazie a lui.

d. Ati acuzat sistematic (prin reprezentanti) in intalnirile cu preotii de mir si cu profesorii de religie, cat si in sinaxa staretilor din 13.06.2016 ca fiind „schismatici si eretici” cei care se opun ecumenismului, osandesc masoneria si au avut o pozitie critica asupra Adunarii din Creta, fara sa aduceti argumente in acest sens.

e. Ati ingaduit tacit savarsirea de cununii mixte de catre unii preoti ai eparhiei Romanului si Bacaului.

f. Ati transmis pleromei ortodoxe, pe site-ul Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului, Comunicatul intitulat “Adevarul nu se negociaza”, folosind un limbaj ecleziastic duplicitar, care contine urmatoarele afirmatii si expresii potrivnice invataturii Bisericii:

„De aceea restaurarea unitatii vazute nu este o problema de centralizare bisericeasca, nici de pluralitate confesionala, nici de uniformitate, ci de sinteza de credinta comuna, de unitate in diversitate si in comuniune.”

Raspuns : „Biserica Ortodoxa a lui Hristos nu a pierdut niciodata unitatea de credinta si de impartasire in Sfantul Duh si nu accepta teoria restaurarii unitatii a celor care cred in Hristos, deoarece Ea crede ca deja exista unitatea respectiva, intre cei care sunt copiii Sai botezati. Aceasta unitate exista intre ei si Hristos, in credinta cea dreapta a Bisericii, care nu exista in randul ereticilor si al schismaticilor. Acesta este motivul pentru care Biserica vrea ca ei sa se intoarca in sanul Ortodoxiei prin pocainta.” (Mitropolitul Atanasie de Limassol)

“unitate in diversitate”

Raspuns : Marea minciuna a talcuirii ecumeniste a versetului din Rugaciunea Mantuitorului (“ca sa fie una, precum Noi una suntem” – loan 17, 22) consta in proiectarea in viitor a acestei unitati deja realizate in Biserica. A o propune ca obiectiv inseamna a nega, practic, faptul ca aceasta unitate este deja o realitate in Biserica, „singurul” lucru care mai trebuie facut fiind propovaduirea ei si extinderea, prin acceptarea ortodoxiei, la toate neamurile.

Asadar, degeaba, in limbajul ecumenist recent, se pune accentul pe „pastrarea identitatii proprii, prin contrast cu ecumenismul diluant si adogmatic. Acest lucru nu inseamna deloc a respecta Adevarul si Biserica, pentru ca se ajunge la acelasi rezultat: negarea intr-un mod mai subtil a unicitatii lucrarii Duhului Sfant in Biserica.

De ce? Pentru ca, daca pornim de la premisa ca ”unitatea” este o tinta si nu o realitate existenta in Biserica Ortodoxa, singura urmasa a traditiei Apostolilor, daca mai si spunem ca „avem de invatat din aceasta atitudine europeana, in care se doreste si pastrarea identitatii fiecarei comunitati religioase, dar si integrarea in societate” atunci este clar ca modelul de unire este Europa cu a sa unitate in diversitate si nu Biserica. (Cuvantul Ortodox, 2014)

„Dumnezeu lucreaza prin toate religiile in moduri si grade diferite, in functie de evolutia istorica„,

“Dumnezeu lucreaza unde voieste, nu numai in Ortodoxie, pentru ca nu poti limita lucrarea lui Dumnezeu”

Raspuns : Afirmatiile Dumneavoastra pot fi considerate adevarate doar in ce priveste energiile proniatoare ale lui Dumnezeu si nu in cazul harului necreat sfintitor care lucreaza doar in Sfintele Taine ale Bisericii Ortodoxe (Mitropolitul Hierotheos Vlahos Nafpaktos).

“Autoritatea suprema de conducere in Bisericile Ortodoxe nationale este sinodul sau soborul”.

Raspuns: Noi stim ca traditia bisericeasca recunoaste ca judecator suprem al chestiunilor de credinta constiinta turmei credinciosilor Bisericii, careia ii dau glas persoane singulare sau sinoade ale ierarhilor sau poporul credincios si care se adevereste prin hotarari sinodale.

“Trebuie admis faptul ca exista elemente convergente si complementare in toateBisericile crestine”

Raspuns: Este inacceptabila si contradictorie din punct de vedere doctrinar denumirea de „Biserici crestine eterodoxe si confesiuni”. Confesiunile eterodoxe nu pot fi numite“Biserici” deoarece exact de aceea le denumim „etero” (terte, altele), au dogme eretice si prin urmare ca eretice nu pot fi numite “Biserici”. (Mitropolitul Serafim de Pireu)

„Adevarul nu-i pe cale de disparitie si n-are nevoie nici de paznici si, cu atat mai putin, de avocati.”

Raspuns: „Statul de veghe” la capataiul dogmelor si al canoanelor este o datorie si nu o optiune. „Nu trece hotarele vechi pe care le-au pus Parintii tai” (Pildele lui Solomon, 22-28). Sfantul Apostol Pavel ne da urmatorul indemn: “Deci, fratilor, stati neclintiti sitineti predaniile

pe care le-ati invatat fie prin cuvant, fie prin epistola noastra” (II Tesaloniceni 2, 15).

g. Ati participat si ati semnat documentele asa-zisului „Sinod Panortodox” din Creta.

Nu recunoastem acest sinod pentru ca:

1. Nu a participat pleroma Bisericii Ortodoxe, nici macar toti Intaistatatorii Bisericilor

Autocefale Ortodoxe.

2. Nu s-a respectat Regulamentul de organizare si functionare al Sinoadelor Ecumenice anterioare, ceea ce a facut posibil ca, desi nu toti episcopii au semnat hotararile, acestea sa poata fi adoptate.

3. S-a intrunit sub o Sigla straina de orice reprezentare ortodoxa.

4. Au fost invitati ca observatori reprezentanti ai comunitatilor eretice ale papistasilor, protestantilor si monofizitilor, ceea ce este o inovatie fara precedent, straina traditiei noastre sinodale.

5. S-au facut slujbe la care au participat ereticii, ca impreuna-rugatori, ceea ce esteinterzis si osandit de Sfintele Canoane.

6. A folosit in documentele finale expresii neortodoxe precum:

“restabilirea finala a unitatii in adevarata credinta si in dragoste”.

Raspuns: Se induce ideea ca noi, ortodocsii, cautam restabilirea noastra in dreapta credinta si in unitatea dragostei, ca si cum le-am fi pierdut ca si ereticii, conceptie fundamental gresita teologic si care legitimeaza in Biserica asa numita „Teorie a ramurilor”;

– „accepta denumirea istorica a altor biserici si confesiuni crestine neortodoxe”,

adica „Teoria trunchiului comun”.

Amintim doar cateva dintre Canoanele pc care ne bazam in nepomenirea pseudo-ierarhului:

Canonul 15, Sin I-II (OSANDA SCHISMEI). SCHISMA FATA DE PATRIARH. CARE

DESPARTIRE NU ESTE SCHISMA?)

„ Cele ce sunt randuite pentru presbiteri, episcopi si mitropoliti, cu mult mai vartos se potrivesc pentru patriarhi. Drept aceea, daca vreun presbiter, sau episcop, sau mitropolit ar indrazni sa se departeze de comuniunea cu propriul sau patriarh si nu ar pomeni numele acestuia, precum este hotarat si randuit in dumnezeiasca slujba tainica, ci mai inainte de infatisarea in fata sinodului si de osandirea definitiva a acestuia, ar face schisma. Sfantul Sinod a hotarat ca acela sa fie cu totul strain de toata preotia, daca numai se va vadi ca a facut aceasta nelegiuire. Si aceslea s-au hotarat si s-au pecetluit pentru cei ce sub pretexlul oarecaror vinovatii se departeaza de intaii lor statatori si fac schisma, si rup unitatea Bisericii. Caci cei ce se despart pe sine de comuniunea cea cu intaiul statator al lor pentru oarecare eres osandit de sfintele sinoade sau de Parinti, fireste adica, de comuniunea cu acela care propovaduieste eresul in public si cu capul descoperit il invata in Biserica, unii ca acestia nu numai canu se vor supune certarii canonicesti, desfacandu–se pe sinesi de comuniunea cu cel ce se numeste episcop chiar inainte de cercetarea sinodiceasca, ci se vor invrednici si de cinstea cuvenita celor ortodocsi. Caci ei nu au osandit pe episcopi, ci pe pseudoepiscopi si pe pseudoinvatatori si nu au rupt cu schisma unitatea Bisericii, ci s-au silit sa izbaveasca Biserica de schisme si de dezbinari”.

Canonul de mai sus este In conformitate cu alte canoane ale unor Sinoade Locale si Ecumenice, precum Canonul 31 Apostolic, Canonul 6 de la Sinodul Local de la Gangra (340), Canonul 5 al Sinodului Local de la Antiohia (341), Canoanele 10, 11 si 92 al Sinodului Local de la Cartagina (491), Canonul 19 de la Sinodul IV Ecumenic (451), Canoanele 31 si 32 ale Sinodului VI Ecumenic (691), si Canoanele 12, 13, 14 ale Sinodului I-II (861), Canonul 10 Apostolic, Canonul 45 apostolic, Canonul 62 apostolic.

Sfintii care au intrerupt pomenirea pseudo-episcopului, au continuat sa slujeasca Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie si toate Tainele Bisericii, ramanand in comuniune cu Biserica Ortodoxa, dar ingradindu-se de numitul pseudo-episcop de care apartineau.

In numele obstii Schitului Oituz, afirm cu tarie ca nu vom ceda nici unei presiuni ulterioare, de orice fel ar fi ea si ca vom ramane, pana la moarte, fii credinciosi ai Bisericii Ortodoxe, dorindu-va cu toata ardoarea sa faceti acelasi lucru in viitor, iar daca din nestiinta sau din constrangere v-ati abatut de la respectarea libbelo-ului, a celor trei marturisiri de credinta depuse la hirotonia intru arhiereu, cand ati jurat ca veti respecta dogmele si canoanele nestirbite, va dorim sincera pocainta si va pomenim la rugaciunile personale pe care cu umilinta le inaltam catre Atotputernicul si Iubitorul de bine Dumnezeu.

Nu acceptam sa fim numiti schismatici si eretici, pentru ca nu ne-am separat de Biserica noastra, recunoastem autoritatea Bisericii Ortodoxe Romane, dar denuntam ca fiind eretici pe unii slujitori ai aceste Sfinte Biserici. Nu ceea ce sustinem noi se abate de la dogmele Sfintei Biserici Ortodoxe, ci ceea ce intreprindeti Dumneavoastra si alti ierarhi ai Bisericii noastre este erezie. Secole de-a randul mucenicii s-au jertfit exact pentru a apara Dogmele si Canoanele, care acum se incalca flagrant de unii ca Dumneavoastra.

Adevarul nu poate fi negociat sau relativizat, este unul singur si cei care il apara, chiar daca sunt putini, pot afirma despre cei care il incalca (oricat de multi ar fi acestia) ca aceia sunt eretici si schismatici, asa cum s-a mai intamplat de-a lungul vremurilor, chiar in cazul unor intregi sinoade, numite ulterior talharesti.

Ne rezervam dreptul de a folosi toate mijloacele legale care ne stau la dispozitie (justitie, mass-media), ca cetateni vremelnici ai acestei lumi, pentru ca viitorul Schitului Oituz sa nu fie umbrit de diverse atacuri sau denigrari.

„Nu ne vom lepada de tine, iubita Ortodoxie, nu te vom tagadui pe tine, credinta mostenita de la Sfintii Parinti. In tine ne-am nascut, in tine traim si in tine vom muri. Si, daca vremea ne-o va cere, de mii de ori vom muri pentru tine, urmand invataturilor Sfintilor Parinti, care ne-au aratat calea spre Imparatia lui Dumnezeu chiar cu pretul vietii lor. Noi suntem chemati sa pastram in toata curatia sfanta Ortodoxie lasata noua ca mostenire de Sfintii Parinti. Cu orice pret vom apara credinta Ortodoxa, urmand invataturilor dogmatice, Sfintei Traditii si sfintelor canoane care au fost date la cele sapte Soboare Ecumenice si Locale ale Bisericii Ortodoxe”. (Episcopul Longhin de Banceni)

Asa sa ne ajute Bunul Dumnezeu!

11 iulie 2016
Staretul Schitului Oituz
leromonah Macarie Banu

Citiți și Primul act canonic firesc de intrerupere a pomenirii unui ierarh eretic in BOR