Apariţie Editorială: Carte document – Concordatul Vaticanului cu România. O cercetare ştiinţifică în domeniul istoriei României.

Concordatul Vaticanului cu România este un act politic încheiat între Statul Vatican şi diferite state ale lumii. Cartea de faţă este o prezentare istorică şi teologică a acestui document arătânt contextul, mijloacele şi consecinţele semnării acestuia în România. Consecinţele acestui concordat se resimt şi azi în ţara noastră creând dispute între Biserica Ortodoxă şi cea Catolică pe mai multe planuri, precum retrocedările imobilelor, finanţarea şcolilor confesionale şi altele.

Cuvântul introductiv este scris de către prof. univ. dr. Mihai Drecin, fost deputat în Parlamentul României şi prorector al Universităţii din Oradea.

Lucrarea este editată de asociaţia ASTRADROM, mărimea A5, 144 pagini.

Difuzare: [email protected], telefon: 0744/282.735 sau 0761/088.654

Preţ 7 RON – (nu include cheltuieli de transport)

Livrarea se poate face si prin posta, plata ramburs, cu cheltuielile de transport la destinatar.

Texte la coperta 4

Concordatul cu România a lăsat o amprentă importantă în istoria neamului românesc. Abilitatea diplomaţilor papali, dar mai ales metodele prin care Biserica Romei şi-a atins acest “ţel” în România, arată şi de această dată că scopul nu a fost protejerea enoriaşilor, aşa cum susţin ierarhii catolici de ambele rituri din România, ci extinderea unui imperialism politico-religios dornic de dominaţie. Semnarea acestui document politic nu s-ar fi putut înfăptui, oricât de mari ar fi fost presiunile asupra clasei politice româneşti, dacă nu ar fi existat santajul asupra Regelui României care zăcea neputincios pe patul de moarte şi infiltrarea în structurile politice a unor oameni care au pus interesele Vaticanului mai presus decât cele ale ţării, cum a fost cazul lui Iuliu Maniu, un susţinător neobosit al papalităţii în Răsăritul Europei.

Prin Concordatul cu România, catolicismul devine stat în stat primind drepturi pe care nu le-a primit niciodată în ţările din Occident, ţări în care credincioşii catolici sunt dominanţi. Pe lângă multele beneficii politice, economice, culturale şi religioase, efectele Concordatului se resimt şi astăzi, oferind Vaticanului baze “legale” prin care să revendice, cu multă îndrăzneală, averi imense în România, în special în Ardeal şi Banat, părţi ale ţării în care Imperiul Habsburgic a susţinut din răsputeri uniatismul şi catolicismul în general. Legile date de politicienii români din perioada postcomunistă, în mare parte, reactualizează concordatul ratificat în 1929.

prof. dr. Marian Bejan

*

Autorul este bine familiarizat cu istoria vieții politice românești din perioada interbelică, una foarte complexă, care dezvoltă bazele democrației de tip vest-european într-un efort de armonizare și consolidare a unității economice, administrative, juridice și culturale a celor patru mari provincii românești ale României Mari.

Bihorean prin naștere și educație, bun cunoscător a istoriei cultelor religioase din Transilvania, Pr. Eftimie, deși de religie ortodoxă, în refacerea istoriei Concordatului, dă dovadă de echilibru împletit cu fermitatea concluziilor pe care ți le dă adevărul rezultat din izvoarele edite și inedite cercetate.

prof. univ. dr. Mihai Drecin

Nota:

 Cartea este lucrarea de licenţă a ieromonahului Eftimie Mitra, acreditată de Universitatea din Oradea, Facultatea de Teologie Ortodoxă, cu nota 9,50.