Video: Printul William in vizita la mormantul strabunicii sale din Biserica Ortodoxa Rusa Sfanta Maria Magdalena din Ierusalim

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=eD4f1cYA2d8?feature=oembed&w=500&h=281]

Conform https://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/biserica-sfanta-maria-magdalena-ierusalim-124478.html.:

Biserica Sfanta Maria Magdalena este o manastire ruseasca aflata pe Muntele Maslinilor, aflata foarte aproape de Gradina Ghetsimani, in Ierusalim.

A fost construita in anul 1886, cu traditionalul acoperis cu turle, stil specific Rusiei, de catre tarul Alexandru al III-lea al Rusiei, in onoarea mamei sale, imparateasa Maria Alexandrovna.

In anul 1888, marele duce Serghei Alexandrovici, fratele lui Alexandru al III-lea, impreuna cu sotia lui, marea ducesa Elizabeta de Hesse-Darmstadt, nepoata a reginei Victoria si sora a ultimei imparatese a Rusiei, au participat la sfintirea bisericii, ca trimisi ai imparatului.

Marea ducesa a Rusiei a iubit aceasta biserica inca dintru inceput, motiv pentru care l-a si insarcinat cu zugravirea icoanelor acesteia pe pictorul rus Sergei Ivanov (1864-1910). Pictorul a zugravit mai multe scene din viata Sfintei Maria Magdalena, toate pastrandu-se, in biserica, pana astazi.

Iconostasul este lucrat din marmura alba si bronz. Pe acesta se afla o serie de icoane zugravite de renumitul artist rus, Vereshchaguin. In dreapta iconostasului, intr-un tron sculptat in lemn, se afla asezata icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului Indrumatoarea (Hodighitria). Aceasta icoana a fost adusa din Liban. In secolul al XVI-lea, aceasta a scapat in chip minunat dintr-un incendiu ce a cuprins intreaga biserica. Se cunosc mai multe vindecari minunate, in urma unei epidemii de holera.

In interior, cu mare evlavie, sunt pastrate Moastele unor sfinte martire din Rusia: marea ducesa Elisabeta Feodorovna si maica Varvara Yakovleva, ambele aruncate in inchisoare in timpul revolutiei bolsevice din anul 1917 si martirizate in ziua de 18 iulie 1918.

Trupurile celor doua nevoitoare, Elisabeta si Varbara, au fost luate, mai apoi, si aduse in Ierusalim. In anul 1920, acestea au fost asezate, spre odihna, dupa dorinta marii ducese, in cripta de sub Biserica Sfanta Maria Magdalena. Cele doua femei au fost canonizate ca sfinte martire in anul 1981, cand trupurile lor au si fost asezate in biserica cea mare, spre inchinare.

In subsolul bisericii, intr-o cripta, a fost inmormantata printesa Andreea a Greciei, nepoata sfintei mari ducese Elisabeta si soacra reginei Elisabeta a II-a a Angliei. Printesa Andreea a Greciei (Alice din Battenberg), mama ducelui de Edinburgh, a vizitat biserica si a ramas, pentru o vreme, in manastire, in anul 1930. Dorinta acesteia a fost ca trupul ei sa fie inmormantat alaturi de cel al matusei ei, ducesa Elisabeta, careia s-a si straduit sa ii urmeze.

Printesa a ascuns, salvand de la moarte, multi evrei, in vremea dominatiei naziste. Printesa a murit in anul 1969, in Palatul din Buckingham. Dorinta acesteia, anume de a fi asezata in Biserica Sfanta Maria Magdalena, a fost implinita abia in anul 1988, cand trupul ei a fost asezat in cripta subterana a bisericii.

Comunitatea monahala de la Biserica Sfanta Maria Magdalena a fost intemeiata in anul 1936, de catre maica Maria (Robinson), o femeie evlavioasa din Anglia, dupa convertirea si calugarirea ei. Obstea numara in jur de 30 de maici, de diferite nationalitati: rusa, americana, australiana, araba, sarba, romana.

Printesa Alice (1843 – 1878) a fost fiica Reginei Victoria a Regatului unit (1819 – 1901) si mama Alexandrei Feodorovna, soția ultimului Țar al Rusiei.

O alta fiica a Printesei Alice a fost Printesa Victoria de Hesse (1863 – 1950), mama Printesei Alice de Battenberg (1885 – 1969). La mormantul acesteia a fost Printul William.

Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Prin%C8%9Besa_Alice_de_Battenberg Prințesa Alice de Battenberg s-a îndrăgostit de Prințul Andrew al Greciei și Danemarcei (cunoscut ca Andrea în familie), al patrulea fiu al regelui George I al Greciei și al reginei Olga la încoronarea regelui Eduard al VII-lea al Regatului Unit în 1902[7] S-au căsătorit civil la 6 octombrie 1903 la Darmstadt. A doua zi au avut loc două ceremonii religioase, una luterană și una ortodoxă.

În timpul celui de-al doilea război mondial a rămas în Atena unde a adăpostit refugiați evrei, pentru care este recunoscută ca Drept între popoare de Yad Vashem.[8] După război, ea a rămas în Grecia și a fondat o asistență medicală de maici după modelul mătușii ei, martira Marea Ducesă Elisabeta Fiodorovna fondat în Rusia în 1909.

Iata si ce sperante are Qmagazine de la prima vizita a unui membru al Familiei Regale Britanice dupa 1948, anul infiintarii Statului Israel, conform articolului lor 5 lecţii pe care Prinţul William ar trebui să le ducă acasă după vizita în Israel:

Prințul William este unul dintre puținii membri ai familiei regale britanice care face o vizită oficială în Israel. Începând de marți, prințul William, duce de Cambridge, se află pentru trei zile în Ierusalim și Tel Aviv, unde se întâlneşte cu politicieni israelieni și palestinieni și participă la o ceremonie la Memorialul Holocaustului Yad Vashem.

Vizita sa a declanșat deja controverse și fiecare mișcare a Ducelui pare să fie analizată cu atenţie. Iată cinci lecții despre Israel, pe care Ducele de Cambridge ar trebui se le ia acasă după această vizită, scrie aish.com.

  1. Israelul este patrie veșnică a poporului evreu

Vizita Prinţului William are loc într-un moment important în Marea Britanie, când guvernul a renunţat la angajamentul său de a-și întări sprijinul privind existența unei patrii a evreilor.

Acum 101 ani, guvernul britanic şi-a declarat sprijinul oficial pentru „un cămin național al poporului evreu” în Israel, prin Declarația de la Balfour. În 2017, unii au cerut ca Marea Britanie să se abțină de la acest vechi angajament. În loc să facă acest lucru, Marea Britanie și-a dublat sprijinul istoric pentru o patrie a evreilor în Israel. Sajid Javid, secretar britanic musulman din guvern, a declarat: „A cere scuze pentru Declarația de la Balfour ar însemna să-mi cer scuze pentru existența Israelului și să pun la îndoială dreptul său de a exista.” El a mai spus că Marea Britanie va sărbători „cu mândrie” Declarația de la Balfour.

Ducele de Cambridge va vizita Memorialul Holocaustului Yad Vashem

Vizita prinţului William pare să se integreze în acest spirit de sărbătoare, normalizând relațiile britanice cu Israelul. Când va vizita Zidul de Vest în Ierusalim, el va sta pe locul unde era odată Templul Evreiesc din Ierusalim, chiar inima capitalei statului evreiesc în ultimii 3000 de ani.

Principele William va sublinia, de asemenea, nevoia urgentă a existenţei unui stat evreu. În timpul vizitei sale, el se va întâlni cu evreii ai căror strămoși au fugit peste 100 de țări, dorind să trăiască în siguranţă, ca evrei într-un stat evreiesc. Când va merge la Yad Vashem, prințul William va readuce în memorie milioane de evrei uciși, cu doar o generație în urmă, pentru că nu aveau o patrie a lor care să-i preia.

  1. Israelul este un bastion al drepturilor civile și al libertății religioase

Unul dintre mulţii eroi ai celor „Drepți între popoare“, de la Yad Vashem, este nimeni altul decât propria străbunică a Ducelui de Cambridge, Prinţesa Alice. Ea a fost fiica reginei Victoria, care s-a căsătorit cu un prinț grec. În timpul Holocaustului, ea a adăpostit-o pe prietena sa evreică, Rachel Cohen, și pe cei doi fii ai acesteia, în apartamentul său din Atena. După război, prințesa Alice a renunţat la viaţa regală și a devenit călugăriță. Ea este îngropată în biserica Maria Magdalena din Ierusalim, iar principele William intenționează să pună o coroană de flori la mormântul ei.

Când va face acest lucru, William nu poate să nu observe cum creștinii sunt liberi să-şi practice neîncredit credința în Israel, la fel ca toate grupurile etnice și religioase. De fapt, libertatea religioasă și nediscriminarea sunt incluse în cadrul legal pe care a fost fondat statul Israel. Toți cetățenii Israelului se bucură de această protecție. În plus, mii de pelerini creștini vizitează statul evreu în fiecare an. În 2009, Israelul a deschis un traseu istoric de 40 de kilometri pentru drumeții și plimbări prin zona rurală din Israel, unde se regăsesc situri creștine. Rețeaua de trasee, centre de informare și alte facilități trimit un mesaj creștinilor din întreaga lume că aceştia sunt bineveniţi în statul evreu.

În cazul în care creștinii sunt atacaţi de extremiștii islamiști, în mare parte din Orientul Mijlociu – inclusiv zonele aflate sub controlul Autorității Palestiniene – libertatea religioasă din Israel și garanțiile puternice de securitate oferite tuturor cetățenilor săi sunt mai importante ca oricând.

  1. Israelul este una dintre marile destinații turistice ale lumii

Este verdictul revistei Travel and Leisure, care a evaluat Ierusalimul ca fiind unul dintre primele zece orașe din lume de neratat. Prințul William este cazat la King David, unul dintre hotelurile premier din Ierusalim. Deși este cunoscut ca fiind locul unde era sediul militar britanic din zonă, înainte de 1948, și în 1946 a fost ținta unui bombardament al grupului ilegal Irgun, hotelul este astăzi un „refugiu luxos, cu vedere la Ierusalimul vechi, camere spațioase, un restaurant delicios și privelişti spectaculoase „, conform cotidianului britanic Daily Telegraph .

În 2017, revista Forbes a publicat articolul intitulat „De ce Israelul ar putea avea cel mai bun restaurant din lume”. Cu artă și muzică vibrantă, restaurante minunate, drumeții de clasă mondială și locuri istorice și unele dintre cele mai spectaculoase plaje de pe planetă, Israelul este o destinație turistică vibrantă. În 2017, 3,6 milioane de turiști au testat ofertele statului evreiesc, o creștere cu 25% a numărului de vizitatori din anul precedent. Numărul de vizitatori în 2018 este mai mare ca oricând și pare să depășească recordul de anul trecut.

CNN a recomandat Tel Aviv ca fiind cea mai bună destinaţie pentru călătoriile la începutul verii. Temperaturile favorabile, costurile vacanţelor cu mult sub nivelul altor ţări aflate în plin sezon turistic, plajele de calitate superioară, viaţa de noapte intensă şi activităţile disponibile sunt doar câteva dintre motivele acestei reuşite.

  1. Israelul, ca și tinerii familiei regale, priveşte în perspectivă

Prințul William și fratele său, prințul Harry, au renunţat la o serie de obiceiuri vechi și îşi croiesc propriul drum în lumea modernă, multiculturală. Prințul Harry s-a căsătorit recent cu Meghan Markle, o mulatră divorţată, mai mare decât el cu trei ani, ceea ce ar fi fost de neconceput pentru un prinț britanic acum câțiva ani. Soția prințului William, Kate, s-a născut într-o familie din popor, şi, pentru a fi împreună, cuplul regal a trebuit să lupte împotriva prejudecăților și a snobiei.

  1. Lumea începe să aprecieze mai mult Israelul ca niciodată

Prințul William s-a aflat mult timp la extrema tendințelor sociale, iar vizita sa în Israel arată că a putut evalua sentimentele publicului. În timp ce bunica sa, regina Elisabeta a II-a, nu a vizitat niciodată statul evreu, prințul William a părut dornic să o facă. Vizita sa din 2018 va coincide cu un sondaj Gallup, care arăta recent că aproape trei sferturi dintre americani au o viziune favorabilă asupra Israelului, un număr aproape record.

În Marea Britanie, percepțiile publice asupra Israelului par mai complexe. Un sondaj din 2015 arată că Israelul era văzut atât ca unul dintre cele mai puțin admirate state de către britanici, cât și de unul dintre cele mai admiraţe.

Chatham House, un think-tank din Londra, a constatat că, în timp ce unii britanici au considerat Israelul ca fiind a doua cea mai rea țară din lume (după Coreea de Nord), un alt grup britanic l-a clasat ca fiind cea de-a 8-a cea mai admirată națiune. Se pare că, în timp ce unora dintre britanici nu le place cu adevărat statul evreu, mulţi dintre aceştia au o viziune mai clară și apreciază mult calitățile de lăudat ale Israelului.

Poate vizita prințului William îi va ajuta pe compatrioții săi – și pe oamenii din întreaga lume – să vadă Israelul aşa cum este cu adevărat: o societate vibrantă, deschisă și modernă care garantează tuturor cetățenilor drepturile și libertățile religioase – un loc în care istoria este palpabilă, unde se întâlnesc turişti din întreaga lume – și patria veșnică a poporului evreu.

Tweet Print Friendly and PDF | OrtodoxINFO

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*