POLITISTII greci cer ARESTAREA liderilor UE si FMI. „Grecia nu poate trăi sub bocancul german”. Guvernul s-a rupt

Membrii partidului de extremă dreapta LAOS care fac parte din executiv şi-au prezentat demisia din guvernul de uniune naţională din Grecia, anunţă agenţia elenă ANA. Este vorba de ministrul Infrastructurii şi trei secretari de stat. Premierul tehnorat Lucas Papademos va trebui să decidă dacă va accepta sau nu demisiile. Georgios Karatzaferis, liderul LAOS, a anunţat vineri că nu poate susţine măsurile de austeritate convenite de guvern sub presiunea creditorilor internaţionali ai Greciei, în special a FMI.

“Grecia poate supravieţui în afara UE”

“Creditorii ne cer 40 de ani de supunere. Grecia nu se va preda. Grecia poate supravieţui în afară UE, dar nu poate supravieţui sub bocancul Germaniei”, a declarat liderul LAOS. Karatzaferis a spus că insistenţa creditorilor pentru tăierea pensiilor suplimentare din Grecia este ultima lovitură aplicată Greciei şi că, dacă măsura va fi aprobată de parlament, atunci reprezentantul FMI Poul Thomsen va fi “persona non grata” în ţară.

Liderul LAOS nu a precizat cum vor vota cei 16 deputaţi ai formaţiuni în şedinţa dedicată aprobării noilor măsuri de austeritate, care trebuie să aibă loc sâmbătă sau duminică. Dacă aceştia vor vota împotrivă, voturile lor s-ar putea cumula cu cele ale unor socialişti şi conservatori nemulţumiţi şi ar putea duce la respingerea legilor. Grecia ar ntra astfel in faliment, pentru că în lipsa unui împrumut de 130 de miliarde de euro nu-şi va putea achita datoriile scadente pe 20 martie.

Guvernul Papademos a fost format în noiembrie 2011 cu sprijinul principalelor două formaţiuni politce din Grecia-socialiştii din Pasok şi conservatorii din Noua Democraţie. Acestora li s-a alăturat şi LAOS, care deţine patru ministere.

Pensionarii greci şi privilegiile lor

În Grecia sunt 3 milioane de pensionari care primesc 14 pensii pe an, incluzând aşa-numitele bonusuri de Crăciun şi de Paşte. Pensionarii primesc o pensie de bază şi una suplimentară. Aceasta din urmă se calculează în funcţie de vechime. Fiecare pensionar primeşte câte 1% din ultimul salariu pentru fiecare an în câmpul muncii care depăseşte vechimea de 11 ani şi câte 2,5% din ultimul salariu pentru fiecarea an care depăseşte o vechime de 26 de ani.

Pensia minimă din Grecia depăşeşte 450 de euro, fiind la nivelul salariului din Portugalia.

UE şi FMI au cerut reducerea pensiilor de bază şi a celor suplimentare cu 15%, însă politicienii au refuzat şi au la dispoziţie 15 zile pentru a găsi o soluţie de economisire a 300 de milioane de euro. Suma ar putea fi tăiată din bugetul Apărării. Liderul Noii Democraţii, Antonis Samaras, susţine că pensiile suplimentare nu trebuie să coboare sub pragul de 300 de euro.

Salariile tinerilor pot scădea cu 30%

UE şi FMI au cerut şi reducerea salariului minim cu 22%. În cazul tinerilor sub 25 de ani, salariul va fi redus cu înca 10%, pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor, care a ajuns la 40%. Salariul minim din Grecia este de 751 de euro, faţă de 465 de euro în Portugalia, o ţară cu performanţe economice mai bune, sau faţă de 560 de euro în Spania.

Alte măsuri de austeritate urmează să îngheţe salariile până când rata şomajului, acum de 19,2%, va ajunge la sub 10%. Vor fi concediaţi 15.000 de noi funcţionari publici până la finalul anului şi alţi 135.000 până în 2015. Contribuţiile la asigurările sociale vor fi reduse cu 2% în acest an şi cu 3% în 2013. Salariile speciale ale judecătorilor, medicilor, diplomaţilor, poliţiştilor si militarilor vor fi revizuite.

Privatizarea forţată a Greciei

Va trebui ca, până la finalul anului, să fie vândute compania energetică naţionala Hellenic Petroleum şi Loteria Nationala, alături de distribuitorul de gaze DESFA şi companiile de distribuţie a apei din Atena şi Salonik. Grecia a aderat la Comunitatea Europeană în 1981, fără ca înainte sau după aceea să fi recurs la privatizările efectuate în statele central şi est-europene care au dorit să se alăture UE în anii 2000.

Angajaţii din companiile publice nu vor mai avea contracte pe termen nelimitat, ci pe cel mult trei ani.

Bugetul Apărării va fi redus cu cel puţin 0,15% din PIB.

Se vor oferi 40 de miliarde de euro (adică o treime din împrumutul pentru care se fac aceste sacrificii) pentru recapitalizarea băncilor.

Vorfi totusi reduse pensiile angajaţilor companiei de telecomunicatii OTE, cu 15%, şi a marinarilor, cu 7%.

Un sistem “feudal” controlat de dinastii politice

Grecia a fost tot mai des prezentată de presa internaţională ca un sistem feudal controlat de două “dinastii” politice, în care 40% din PIB reprezintă economia neagră. Deloc întâmplător, Transparency International plasează România şi Grecia pe primul loc în topul corupţiei în UE.

“În Grecia, să-ţi plăteşti impozitele înseamnă să fii prost”, spunea un patron grecpentru Liberation, in 2011. “Grecia pare o ţară fără stat”, concluzionează patron de IMM, sau o ţară în care statul se află în slujba marilor familii (a actualului premier Papandreou şi a predecesorului său de dreapta, Karamanlis) şi care îl utilizează pentru a-şi asigura fidelitatea clientelei. “Grecia este un sistem feudal, o mânărealo-craţie”, spunea un jurnalist grec.

Nici tradiţia democratică a ţării nu este foarte solidă. Condusă de dictatorul Ioannis Metaxas până la ocupaţia germană, Grecia a cunoscut un război civil între comunişti şi anticomunişti până în 1949 (însă în urma căruia a beneficiat din plin de binefacerea financiară a doctrinei Truman şi a Planului Marshall), iar apoi o perioadă de guvernare tradiţionalistă, cu sprijinul armatei, pentru ca apoi să fie condusa de o juntă militară, din 1967 până in 1974. Abia atunci Grecia a început apropierea de Comunitatea Europeană, sub conducerea a trei familii, adevărate dinastii: Karamanlis, Mitsotakis şi Papandreou. Monarhia a fost abolită, prin referendum, în 1974.