In gradina plina de flori a Schitului Oraseni,rasuna plina de sensibilitate si emotie,vocea Parintelui Paroh,Ioan Ungureanu,gazda generoasa si plina de noblete a Hramului Schitului ,Schimbarea la Fata a Mantuitorului Hristos,pe Muntele Tabor.
Credinciosii ortodocsi veniti din cateva colturi ale tarii au trait clipe de neuitat,alaturi de cinstitii Parinti ,Ieromonahul Grigorie si Parintele nostru Duhovnic,Claudiu,caci pentru multa vreme vor
avea intiparite in memorie,momentele evocate ale luptei duse de Parintele Ioan si doamna Preoteasa ,sustinuti de turma binecredincioasa,cu slujbasii primariei,arendasi naimiti,care cauta cu orice chip sa striveasca ,daca ar putea ,puterea,taria si harul vrednicului Parinte Ioan.
MMB,cu lasitate s-a spalat pe maini,si s-a retras in umbra,nascocind planuri prin care sa invinga tenacitatea Parintelui Ioan si a enoriasilor ,uitand ca acolo unde s-a ivit minunea intreruperii pomenirii Ierarhului si cea a ingradirii de erezia propovaduita de acesta cu capul descoperit,este prezent si Harul Duhului Sfant,caruia nimeni nu-i poate sta impotriva.
Ceea ce au nascocit in Creta,sinodalii BOR in frunte cu Presedintele lor,lucrarea lumeasca a ereziei papale si a masoneriei,cred ca o pot instaura ,folosind forta oarba si duhurile rautatii.
Exista aici o doza de indrazneala in nerusinare care depaseste puterea de intelegere a mintii omenesti, la fel cum depasita este mintea noastra si de rabdarea Domnului, care, asteapta indreptarea slujitorilor Sai,care l-au tradat.Aceasta este taina cea de neinteles a invartosarii in rau, atunci cand omul, simtind ca ceea ce face este rau si ca duce la o fapta ingrozitoare, totusi nu se opreste, ci mai tare se forteaza sa nu mai gandeasca, sa nu mai asculte deloc glasul constiintei. Aceasta invartosare are intotdeauna in spatele ei o patima adanca, care subjuga intr-un mod tiranic libera vointa a omului.
Va purtam cu totii in rugaciune,Parinte Ioan!
Pastram in inima binecuvantarile date ,ca semn al dragostei jertfelnice pentru Hristos si aproapele.
Traiasca Legiunea si Capitanul!
In gradina plina de flori a Schitului Oraseni,rasuna plina de sensibilitate si emotie,vocea Parintelui Paroh,Ioan Ungureanu,gazda generoasa si plina de noblete a Hramului Schitului ,Schimbarea la Fata a Mantuitorului Hristos,pe Muntele Tabor.
Credinciosii ortodocsi veniti din cateva colturi ale tarii au trait clipe de neuitat,alaturi de cinstitii Parinti ,Ieromonahul Grigorie si Parintele nostru Duhovnic,Claudiu,caci pentru multa vreme vor
avea intiparite in memorie,momentele evocate ale luptei duse de Parintele Ioan si doamna Preoteasa ,sustinuti de turma binecredincioasa,cu slujbasii primariei,arendasi naimiti,care cauta cu orice chip sa striveasca ,daca ar putea ,puterea,taria si harul vrednicului Parinte Ioan.
MMB,cu lasitate s-a spalat pe maini,si s-a retras in umbra,nascocind planuri prin care sa invinga tenacitatea Parintelui Ioan si a enoriasilor ,uitand ca acolo unde s-a ivit minunea intreruperii pomenirii Ierarhului si cea a ingradirii de erezia propovaduita de acesta cu capul descoperit,este prezent si Harul Duhului Sfant,caruia nimeni nu-i poate sta impotriva.
Ceea ce au nascocit in Creta,sinodalii BOR in frunte cu Presedintele lor,lucrarea lumeasca a ereziei papale si a masoneriei,cred ca o pot instaura ,folosind forta oarba si duhurile rautatii.
Exista aici o doza de indrazneala in nerusinare care depaseste puterea de intelegere a mintii omenesti, la fel cum depasita este mintea noastra si de rabdarea Domnului, care, asteapta indreptarea slujitorilor Sai,care l-au tradat.Aceasta este taina cea de neinteles a invartosarii in rau, atunci cand omul, simtind ca ceea ce face este rau si ca duce la o fapta ingrozitoare, totusi nu se opreste, ci mai tare se forteaza sa nu mai gandeasca, sa nu mai asculte deloc glasul constiintei. Aceasta invartosare are intotdeauna in spatele ei o patima adanca, care subjuga intr-un mod tiranic libera vointa a omului.
Va purtam cu totii in rugaciune,Parinte Ioan!
Pastram in inima binecuvantarile date ,ca semn al dragostei jertfelnice pentru Hristos si aproapele.