Luni seara Sfanta Kinotita (consiliul de conducere a Sf. Munte format din toti reprezentantii celor 20 de manastiri din Sf. Munte) a descins la Vatoped, prezentand o scrisoare de sustinere la adresa obstii manastirii precum si a staretului acesteia. Evenimentul a fost unul istoric, pentru prima data dupa multi ani Sfanta Kinotita se intalneste cu obstea unei manastiri la ea acasa, intr-un astfel de mod.

Membrii Kinotitei si-a exprimat pe de o parte sprijinul fata de manastirea incercata iar pe de alta parte au dezaprobat arestul preventiv aplicat parintelui Egumen Efrem, o masura abuziva ce incalca atat legile Greciei cat si pe cele ale Sf. Munte. Adunarea a avut loc fara prezenta parintelui Efrem care era la chilie, bolnav.

De asemenea Sfanta Koinotita l-a vizitat pe Parintele Staret la chilie reasigurandu-l de sprijinul acesteia precum si de faptul ca se va inainta o scrisoare catre Procurorul Curtei Supreme de Justitie, Ioannis Tendes in care Sfanta Koinotita garanteaza pentru p. Staret Efrem ca nu va parasi manastirea.

Pe de alta parte, p. Efrem, cu toate ca este bolnav, a decis sa se prezinte autoritatilor, pentru a nu da loc la banuieli si suspiciuni, chiar si fara voie (datorita bolii sale) si chiar daca este acuzat total pe nedrept.

Luni seara tarziu toata obstea s-a adunat in holul neincapator de langa chilia parintelui staret (chilia fiind de dimensiuni total neincapatoare, aprox. 2.5 x 3 m) pentru a asculta ultimul cuvant de folos. Atmosfera a fost foarte calda si duhovniceasca. Cu aceasta ocazie, parintii i-au pregatit un cadou p. Staret: o icoana mica cu Iisus intemnitat.

Marti dimineata inainte de plecare s-a oficiat Paraclisul Maicii Domnului.

continuare »

“Sfanta Familie” este numirea improprie data de apuseni scenei in care Dreptul Iosif apare alaturi de Maica Domnului si de Pruncul Iisus. Aceasta imagine a dat nastere la o intreaga serie de studii apusene, care mai de care mai indraznete, purtand titluri precum “Ce poate invata familia voastra de la Sfanta Familie” sau “Sfanta Familie, prototip al familiilor crestine”.

Imaginea cu “Sfanta Familie” este o reprezentare straina iconografiei Bisericii Ortodoxe. Desi recent au aparut si unele reprezentari in stilul bizantin al acestei imagini eronate, aceasta nu se regaseste in nici una dintre vechile traditii bisericesti rasaritene. Spre deosebire de reprezentarea catolica, icoana ortodoxa a Nasterii Domnului nu infatiseaza o “familie”, ci taina tainelor, ea intrupand o intreaga teologie patristica (Icoana Nasterii Domnului). continuare »

continuare de aici.

Iata asadar ce e „Europa” in care tocmai ne-am „integrat”, cu sau fara voia noastra; noi, carora ne place sa credem ca suntem crestinati chiar de cel dintii dintre Apostolii lui Hristos. Insa acum, mai mult ca niciodata, suntem pusi sa alegem intre a fi impotriva Lui sau a fi cu El pana la capat, adica sa alegem intre a fi oameni „europeni” sau a fi oameni cu adevarat, adica oameni ai Dumnezeu-Omului Hristos. Iar ce inseamna aceasta ne spun tot sfintii Lui:

„Si a zis Domnul: «[…] Veniti, si pogorindu-Ne sa amestecam limba lor, ca sa nu inteleaga nici unul glasul semenului sau.» Pentru aceea s-a chemat numele locului aceluia Amestecare [Babilon], pentru ca acolo a amestecat Domnul Dumnezeu limbile intregului pamint, si de acolo i-a risipit pe ei Domnul Dumnezeu pe tot pamintul si au incetat de a mai zidi cetatea si turnul” (Facerea 11:6-8).

Timp de zece veacuri incheiate a fost zidit turnul Babel european, si nouã ne-a revenit nefericita vedenie. Omul european a ajuns la ameteala sa fatalã. L-a dus pe supraom in virful turnului sãu Babel, voind a desãvirsi prin el zidirea sa.

O, fratilor! Nu vedeti cu totii lucrul acesta? Nu ati simtit in trupul vostru intunericul si dorinta Europei anticrestine de a va ucide? Alegeti Europa sau pe Hristos? Moartea sau viata? Acestea doua le-a pus Moisi oarecind inaintea norodului sau – pe acestea doua le punem si noi inaintea voastra. Sa stiti: Europa este moartea, iar Hristos este viata. Alegeti viata, ca sa traiti in veci! continuare »

Daruit cu usurinta savarsirii de minuni, ca un dumnezeu dupa har, Sfantul Spiridon nu inceteaza nici acum sa lucreze pentru izbavirea din necazuri a oamenilor. Mult milostiv cu cei smeriti, aspru cu cei mandri, sfantul se caracterizeaza printr-un neastampar dumnezeiesc, ce il face sa iasa si din racla, cu trupul, calatorind spre salvarea si celei din urma oi, din turma sa cuvantatoare. Sfant Parinte al Sinodului I Ecumenic, Marele Spiridon nu inceteaza a ne intari in credinta, prin minunile sale de “ieri” si de azi.

Potrivit “Vietii” redactate de Sfantul Simeon Metafrastul, Sfantul Spiridon s-a nascut in jurul anului 270, in Askia, Cipru, pe vremea imparatului Constantin cel Mare (272-337) si a fiului sau, Constantius. Il caracterizau simplitatea in purtari si smerenia, ocupatia sa fiind pastoritul oilor. Sfantul s-a insurat si a avut o fata, Irina. Sozomen, in a sa “Istoria bisericeasca” (Cartea a II-a, cap. 11), marturiseste despre modestia si intransigenta sfantului. “Desi a fost casatorit, nu a fost din acest motiv si deficitar in realizari spirituale”. Dupa moartea sotiei a fost inscaunat ca episcop al Trimitundei, cetate pe care a pastorit-o pana in anul 348, cand s-a mutat la cele vesnice, fiind ingropat in Biserica “Sfintilor Apostoli” din Trimitunda. Dumnezeu i-a dat harul tamaduirilor, minunile sale continuand peste veacuri, pana in zilele noastre. Numele sau provine de la cuvantul “spiris”, care in limba greaca inseamna “cosulet”, ca urmare a scufiei pe care o purta, din smerenie, in locul mitrei episcopale. De altfel, conform “Erminiei” lui Dionisie din Furna, Sfantul Spiridon urmeaza a fi reprezentat ca un “batran, cu barba lunga sinteposatat, despicata sputint in doua si purtand scufie”. In prezent, sfintele moaste ale ierarhului Spiridon se afla intr-o biserica din insula Corfu, aflata la 100 de metri de mitropolie, unde se gasesc moastele Sfintei Imparatese Teodora. Localnicii il cinstesc pe sfantul lor protector prin patru procesiuni anuale, comemorand izbavirea de foamete (1550), de o epidemie (1630), de ciuma (1673) si de asediul turcesc (in 1716). Aceste procesiuni corespund evenimentelor mentionate in Sambata Mare, in Duminica Floriilor, in prima duminica din luna noiembrie si pe 11 august. Cunoscut si ca sfantul “calator”, in preajma sarbatoririi sale, arhiereul Spiridon dispare cu trupul din racla, iar cand revine, corpul sau este cald si prafuit, iar incaltarile, tocite si purtate, dupa cum arata si iarba, si pamantul de pe talpi. In timpul procesiunilor religioase, Sfantul Spiridon este purtat in racla stand in picioare, in timp ce credinciosii canta: “Bucura-te, ca esti si cu oamenii cu trupul petrecator; Bucura-te, al carui trup savarseste astazi minuni; Bucura-te, ca incaltamintele tale slujesc drept dovada”. continuare »

Cotidianul evreiesc “The Jerusalem Post” (Jeremy Sharon) a publicat de curand un articol care face referire la o recenta declaratie comuna semnata pe 6 decembrie a.c. de Rabinul-Sef al Israelului, Iona Metzger, si Arhiepiscopul ortodox al Ciprului, Hrisostom al II-lea, la Nicosia in Cipru. Ce este interesant de observat la acest document este ca intaistatatorul Bisericii Ortodoxe din Cipru ii exonereaza practic pe evrei de vina colectiva a uciderii lui Iisus Hristos *(deicid), la fel cum a facut-o Papa Benedict anul acesta in cartea sa, intitulata “Isus din Nazaret” si urmand parca liniei clasice catolice trasate inca din 1965 de documentul, deja celebru, Nostra Aetate, aprobat de Conciliul II Vatican.

Dar cum interpreteaza toti acestia cuvintele Sfintei Scripturi, care relateaza faptul ca, cu propria lor gura: “tot poporul [evreu – n.m.] a raspuns [lui Pilat – n.m.] si a zis: <Sangele Lui [Iisus Hristos – n.m.] asupra noastra si asupra copiilor nostri!>“? Sf. Ev. Matei 27, 25.

Nu este vorba de o vina predestinata, ci mostenita, de aceea cred ca doar prin imbratisarea si primirea cu pocainta sincera a Celui rastignit se poate gasi impacarea cu El si, prin ea, scaparea de “vina uciderii”, iar prin impartasirea cu Sfintele Lui Taine se poate sterge definitiv sangele ce inca sta “asupra lor si a copiilor lor”… continuare »

continuare de aici

DAR LUCRURILE nu au mers atit de repede pe cit s-ar fi dorit si, in timp, s-au facut nenumarate „proiecte de instaurare a pacii generale. Cel mai cunoscut [dintre ele], care a devenit un important punct de referinta pentru generatiile Epocii Luminilor, este cel elaborat in 1712 de catre abatele de Saint-Pierre [35] , membru al Academiei franceze din anul 1695 […], intitulat Proiect pentru o pace perpetua […]. Proiectul abatelui de Saint-Pierre s-a bucurat si de aprecierea lui Gottfried Wilhelm von Leibniz (1646-1716), filosof, promotor al enciclopedismului, ecumenismului, federalismului si universalismului [36] , care adauga la aspectele politico-juridice, preponderente la abatele de Saint- Pierre, si pe cele privitoare la o Academie Europeana, care sa grupeze savantii continentului si sa coordoneze cautarile privind o limba universala. El propune, de asemenea, ideea unui tribunal catolic european, cu centrul la Lucerna, prezidat de Papa, care sa medieze intre principii Europei, sa asigure contributia lor comuna la lupta antiotomana si sa atraga Rusia [37] , in numele ideii crestine, ca un posibil liant intre Europa si China” (LGY). [38] Pe marginea acestor rinduri, nici ca se poate gasi cu usurinta o infatisare mai desavirsita a „raiului” noului Babel visat de umanisti: „lumina” (aceea a Francmasoneriei), „limba universala”(!), „ecumenism”, „federalism”, „universalism” (unirea „spiritualitatii europene” cu aceea zen-budhista chinezeasca, de ce nu?). Dar despre Europa ca rezidire a Babelului cel vechi vom vorbi la vremea potrivita. Pina atunci, sa vedem ce a mai fost.

Asadar, nu mult mai tirziu, Revolutia Franceza a insemnat un mare pas catre intemeierea unei imparatii „europene” (adica a unui „eden” al „libertatii, egalitatii si fraternitatii” propovaduite cu ghilotina), mai ales dupa ce aceasta fusese incercata prin Revolutia americana, adica europeana pe pamint american. [39] „Marea revolutie” a dat „sentimentul si speranta – citim – ca sosise vremea punerii vietii intregului continent pe alte baze […]. [Acestea] genereaza formularea unor noi proiecte de asigurare a pacii si unitatii Europei prin reorganizarea ei radicala. Cel mai cunoscut dintre acestea este proiectul de pace perpetua formulat in 1795 de catre marele filosof Immanuel Kant (1724- 1804). Aceasta societate urma sa se realizeze in mod treptat, pornind de la un nucleu puternic, asigurat de un popor cu sistem de stat republican, extinzindu-se apoi la nivel continental si, in final, la intreaga lume” (LGY). continuare »

[googlevideo=https://video.google.com/videoplay?docid=4086382910346847831] [googlevideo=https://video.google.com/videoplay?docid=-547234823161548742]

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=H_Tt-S_N9Rw#!]

urmariti de la 1:23:00 o confruntare teologica interesanta dintre prof. Ioan Vladuca si o persoana care, asemeni multora, face confuzii grave, new-ageiste.

Parintele Ilie Cleopa despre ecumenism

Ucenicul Parintelui Ilie Cleopa, Parintele Iachint, ne spune: Par­in­tele Cleopa pas­tra neabatut invatatura orto­doxa despre unic­i­tatea si uni­tatea Bis­ericii. Bis­er­ica este Una, adica este unica si uni­tara. Iata, am aici cartea Par­in­telui, Calauza in Cred­inta Orto­doxa, edi­tia a patra, ingri­jita de Par­in­tele Ioanichie Balan. Uite ce scrie Par­in­tele Cleopa in aceasta lucrare, la pag­ina 111: „Bis­er­ica lui Hris­tos este una, deoarece Man­tu­itorul a inte­meiat o sin­gura Bis­er­ica (Matei 16: 18), nu mai multe, pen­tru ca Bis­er­ica are un sin­gur cap, pe Iisus Hris­tos, ea fiind infati­sata ca o sin­gura Mireasa a lui Hris­tos (Efe­seni 5: 27 )”. Aceasta despre unic­i­tatea Bisericii.

In ceea ce priveste uni­tatea Bis­ericii, Par­in­tele Cleopa spunea foarte clar ca aceasta uni­tate nu se poate rupe, fiindca Bis­er­ica este Trupul lui Hris­tos. Ereticii se desprind de Bis­er­ica, se despart, dar Bis­er­ica ramane uni­tara. Iata aici, la pag­ina 118, cum zice Parin­tele: „Despar­tirea n-a atins uni­tatea Bis­ericii; pen­tru ca aceasta uni­tate nu se poate destrama nicio­data, ori­care ar fi numarul si cal­i­tatea ereti­cilor care se smulg de la sanul Bis­ericii. Erezi­ile si schis­mele, ori­cat de multe si de mari ar fi ele, nu pot imparti Bis­er­ica cea Una, pen­tru ca ea sta strans unita cu Capul ei, care este Iisus Hris­tos. Uni­tatea Bis­ericii este mai pre­sus de fire si ea nu poate fi zdrun­ci­nata de nimeni”. continuare »

SPUNE MULTE FURIA PATRIARHULUI ECUMENIC
LA MAREA LAVRA A SFANTULUI MUNTE

• Dupa esecul Dialogurilor teologice interconfesionale acum se promoveaza unirea „Bisericilor” de jos in sus, incepand de la turma credinciosilor care sunt tinuti in ignoranta dogmatica.
• Cuvintele Patriarhului Ecumenic despre ascultare.
• Deplina indreptatire a „Marturisirii de credinta impotriva Ecumenismului”.

Pe 17 octombrie a avut loc Adunarea Clericilor si Monahilor Ortodocsi, care a abordat in primul rand problematica vizitei Patriarhului Ecumenic in Sfantul Munte si cuvantarea acestuia de la Sfanta Manastire a Marii Lavre. Adunarea a constatat urmatoarele:

„Inca o dovada nedezmintita a faptului ca erezia Ecumenismului a vatamat grav gandirea teologica a Intai-statatorilor ortodocsi a constituit-o raspunsul Patriarhului Ecumenic, kir Bartolomeu, la alocutiunea Staretului Pródromos al Sfintei Manastiri a Marii Lavre de sambata, 8 octombrie 2011. In acelasi timp, cuvantul Patriarhului vadeste, o data in plus, ca „Marturisirea de credinta impotriva Ecumenismului” – care s-a aflat, nedeclarat, in tinta cuvantarii patriarhale – a reprezentat o actiune bisericeasca pe deplin indreptatita. continuare »

Nasterea papismului
Biserica, in decursul primului mileniu al existentei sale, si-a pastrat unitatea in Rasarit si in apus cu toate tangajele conjuncturale pe care le-au creat ereziile, schismele si feluritele neantelegeri. Ruperea Crestinatatii apusene din trupul Bisericii lui Hristos, cea Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca, asa cum ea s-a definitivat in 1054, a constituit sfarsitul tragic al unor lungi procese de alterare in spatiul Europei Apusene, pe trei planuri strans legate intre ele: a) teologic, b) bisericesc si c) politic.

A.In plan teologic

Germenii diferentierii teologice a Apusului se afla in scrierile fericitului Augustin (354 – 430), episcopul Ipponiei din Nordul Africii. Fericitul Augustin a ignorat limba greaca si Parintii greci, pe care s-a sprijinit teologia primelor Sinoade Ecumenice (Sfantul Atanasie, Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Grigore Teologul, Sfantul Grigore de Nyssa s.a.). Influentat de neoplatonism si de principiile Dreptului roman, el a formulat in operele sale teologice unele puncte de vedere straine de trairea Bisericii din primele veacuri, cum ar fi, de pilda, indentificarea fiintei cu energiile in Dumnezeu, purcederea Sfantului Duh si de la Fiul (Filioque) s.a. continuare »

Au ereticii sunt ramlenii (romano-catolicii) cu al lor papa? Bine stiu ca vei zice ca sunt eretici. Si de vreme ce sunt eretici, precum si cu adevarat sunt, atunci Sfanta noastra Biserica ii afuriseste pe dansii. Si pe care Sfanta Biserica ii afuriseste si eu, impreuna cu Biserica, fiul ei fiind, ii afurisesc.[..] Iara preacuviosul asupra tuturor celor ce veneau de supt stapanirea papii, savarsea aceasta mare taina a Botezului, fara de nici o impiedicare sau indoire, ca pre o prea de nevoie la mantuirea omului”, iar despre uniati: “Ca pentru alte rataciri si erezii ramlenesti (catolice), ce nu se cuvine de acum sa-ti mai vorbim ca si cu toate ereziile cele ramlenesti s-au amestecat si cu ele se unesc si uniatii, precum sufletul de trup. Si cum le va fi lor nadejde de mantuire? Nicidecum. Numai pentru Botez iti voi vorbi tie din Scripturi, fara de care nu poate avea nimeni nadejde de mantuire. […]

Unia (uniatismul) este o aschie desprinsa de la Sfanta Biserica a Rasaritului si unire cu necredincioasa, ca sa nu-i zic biserica ramleneasca. Unia este inselaciunea diavolului, ce-i vaneaza pe cei nesocotiti intru pierzanie. Unia este un lup rapitor de suflete in piele de oaie. Unia este veninul aducator de moarte, in chip de miere, ce pierde sufletele. Unia este mladita inainte-mergatoare a antihristului, ce ademeneste cu magulire pe cei mai nestiutori intru pierzanie. Unia este prapastia iadului pentru cei ce nu au parte de cuget. Unia este Iuda, ce cu lingusitorul sarut a vandut Credinta Pravoslavnica . Unia este ca si ramlenii (catolicii) eretici. Cum, dar, uniatii nu sunt ramleni, cand toate dogmele Credintei Ortodoxe le-au calcat in picioare si pe cele ramlenesti le-au adoptat, zicand cu nerusinare, precum ca Duhul Sfant purcede si de la Fiul? Si papei de la Roma, adevaratului eretic, aceluia i se inchina si, in loc de Hristos, pe el de capetenia bisericii il au. […]

Un asemenea juramant, adica anatema, asupra celor ce se impotrivesc si nu se supun Sobornicestii Biserici, este pusa de patriarhii Rasaritului soborniceste, nu doar pentru o oarecare vreme, ci pana la sfarsitul lumii va ramane tare si neclatita si nedezlegata cu darul lui Hristos.”

(Cuvinte si scrisori duhovnicesti, vol. II, Chisinau, 1999, p.49)

[vimeo https://vimeo.com/8888411 width=640 height=480]

Cititi si varianta text.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=fmJPu5Ck65c]

Pentru inregistrarea audio a conferintei, descarcati de aici.

| saccsiv

Cititi si: TURNEU Lansare Revista AXA

Luni, 5 septembrie 2010, in urma invitatiei Facultatii de Teologie Protestanta situata intr-o suburbie a Seoul-ului, I.P.S. Ambrozie, Mitropolitul Coreei, a sustinut doua conferinte inaintea unui numar de 35 de studenti, toti pastori protestanti. Temele conferintelor au fost „Misionarismul” si „Liturgica”. Redam mai jos o parte din cele rostite la aceste doua conferinte, socotind ca atat subiectele abordate cat si felul raspandirii marturiei ortodoxe in Coreea prezinta un interes aparte si un adevarat folos duhovnicesc.

1. Cum este inteles misionarismul in Biserica Ortodoxa?

Mai intai, trebuie precizat ca termenul „misionarism” nu exprima duhul Bisericii Ortodoxe. Il folosim facand un pogoramant, deoarece s-a consacrat pe scara larga. In locul lui preferam termenul „marturie”[1]. Cuvantul „misionarism” este un produs al teologiei apusene, de aceea nici nu se gaseste in Sfanta Scriptura, in timp ce cuvantul „marturie” este intalnit adesea. Propovaduirea Evangheliei nu inseamna sa spun cuvinte frumoase despre Hristos, ci sa dau zilnic marturie despre Hristos prin cuvintele, prin tacerea mea, prin faptele si exemplul meu personal. Si, mai mult, de va fi nevoie, marturisesc pentru Hristos, adica imi vars sangele pentru Hristos, asa cum au facut milioane de mucenici si marturisitori ai credintei noastre. continuare »

Regatul Unit se afunda tot mai tare in mocirla imoralitatii. ”Cuplurile” de homosexuali si lesbiene din Anglia si Tara Galilor vor putea avea parte de ”slujbe de parteneriat” in locasurile de cult. Cel putin asa a declarat Lynne Featherstone, ministrul egalitatii, in parlament.

Ministrul egalitatii a mai declarat, in cel mai corect politic mod, ca homosexualii, lesbienele si bisexualii trebuie sa aiba garantata libertatea religioasa. Noi am intreba de ce nu este garantata si libertatea religioasa a unui cult de a primi in cadrul sau doar persoanele care nu contravin canoanelor/legilor existente in acel cult. continuare »

Mitropolitul Kythirelor si Antikythirelor, in scrisoarea sa adresata Arhiepiscopului Atenei, solicita:

 CONVOCAREA SINODULUI PENTRU DEZBATEREA GRAVELOR PROBLEME DOGMATICE SI ECLEZIOLOGICE

 Nu este posibil sa lasam la … „mila lui Dumnezeu” teologia „postpatristica” prin care se blasfemiaza Duhul Sfant, evolutia necontrolata a dialogurilor teologice cu papistasii, teologia postmodernismului, care este de factura protestanta, denaturarea tainei Botezului de catre Biserica Ortodoxa a Serbiei, care copiaza modul papistas de botezare, precum si impreuna-rugaciunile Patriarhului Ecumenic cu papistasii eretici si cu armenii sau impreuna-rugaciunile si impreuna-liturghisirile acestuia cu clerici care nu au preotie canonica. Toate Bisericile Ortodoxe care deraiaza, incluzand si Biserica locala a Patriarhiei Ecumenice, trebuie rechemate la randuiala. Pentru ca aceste chestiuni nu sunt particulare, ci panortodoxe si isi au sursa in Sfanta Evanghelie, in Sfanta Scriptura si in Sfintele Canoane comune [tuturor Bisericilor Ortodoxe] si in dogmele ortodoxe ale credintei noastre si nimeni nu are dreptul sa le incalce.

In scrisoarea sa adresata Presedintelui Sfantului Sinod – Arhiepiscopul Atenei, kir Ieronim –, Inaltpreasfintitul Mitropolit al Kythirelor si Antikythirelor, kir Serafim, cunoscut in intreaga Biserica Ortodoxa pentru pozitiile sale antiecumeniste,  antipapistase si antieretice, exprima nelinistea sa fata de evolutia Bisericii Ortodoxe, de falsificarea Adevarului si a masluirii mesajului mantuitor evanghelic al acestuia. Inaltpreasfintitul Mitropolit cere de la Presedintele Sinodului Permanent sa aduca in dezbaterea Sinodului chestiuni grave pe care le-au propus deja prin documente si declaratii Inaltpreasfintitii Mitropoliti: Serafim al Pireului, Pavlos al Glyfadei, Ambrozie al Kalavrytelor si Eghialiei, Andrei al Konitsei si Ieremia al Gortynei si Megalopoleos-ului.

Inaltpreasfintitul Mitropolit al Kythirelor si Antikythirelor in scrisoarea sa catre Arhiepiscop cere sa se discute in Sinod si sa se ia decizii asupra urmatoarelor probleme:

 1) „Cardul Cetateanului”,

2) falsificarea Tainei ortodoxe a Botezului de catre Biserica Ortodoxa a Serbiei, care copiaza modul papistas de botezare si astfel contravine traditiilor Bisericii Ortodoxe,

3) participarea necanonica a reprezentantilor papistasi si armeni la Vecernia Dragostei [Vecernia Pastelui, a Doua Inviere, n.tr.], in cadrul Patriarhiei Ecumenice, pe durata careia au citit imbracati in vesminte liturgice Evanghelia Dragostei, intrand prin Usile Imparatesti ca si cum ar fi fost preoti canonici, continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=_i6YFCxDEW8]

IPS Serafim: “NU noii ocupatii!” [youtube=https://www.youtube.com/watch?v=fuf55ptkBjs&amp;feature=player_embedded]

Tensiune a dominat astazi si in Pireu pe perioada defilarii elevilor, in semn de protest din partea cetatenilor indignati, care zi de zi isi vad visele distruse din cauza hotararilor actualei conduceri.
Mai precis, in Pireu oficialii au fost dezaprobati, iar la sfarsitul defilarii a existat o tensiune.
De asemenea, un grup de studenti a intins un panou in fata tribunei oficialilor, iar lumea ii chema pe elevi sa-si intoarca privirea in alta parte.

Vladica, trezeste-i! continuare »

 Preafericirea Voastră, Preafericite Părinte Daniel, Patriarh al României,
Înaltpreasfinţiile şi Preasfinţiile Voastre, iubiţi fraţi în Domnul şi împreună liturghisitori,
Excelenţele voastre, Domnilor reprezentanţi ai autorităţilor de Stat,
Binecuvântat popor al lui Dumnezeu,

În Taina Dumnezeieştii Euharistii se arată şi se exprimă în chip desăvârşit dragostea nemărginită, mila şi prezenţa iubitoare veşnică a lui Dumnezeu în lume. Totodată, Taina Jertfei Domnului arată calea duhovnicească pe care avem datoria sfântă să o străbatem în viaţă, ca să dăm mărturia cea bună şi să devenim sfeşnice luminoase şi sare a pământului. În felul acesta, urmăm pilda Sfinţilor Bisericii noastre, care, păşind pe calea cea strâmtă, s-au făcut, pentru totdeauna purtători ai Harului Sfântului Duh. continuare »