“Ele trebuie să moară şi casele lor ar trebui demolate ca să nu mai poată adăposti terorişti”, a declarat Ayelet Shaked, adăugând că “ei (palestinienii) toţi sunt duşmanii noştri iar sângele lor trebuie să fie pe mâinile noastre, lucru valabil şi pentru mamele teroriştilor morţi”. “Ele ar trebui să-şi urmeze fiii. Nimic nu ar fi mai corect”, a mai spus parlamentara.

Remercile radicale pot fi uşor considerate un apel la genocid şi la curăţarea etnică a teritoriilor ocupate, fapt remarcat şi condamnat şi de premierul Turciei.

Asta au tot făcut din 1948 încoace.

… în Duh de dragoste şi responsabilitate faţă de Biserică, în limitele adevărului, şi cu nădejdea, că pacea lui Hristos va fi în mijlocul nostru mereu.

Hotărâre sinodală neavenită (nr. 3745 din 26 mai 2014)

1. Introducere

Preotul nu exercită un mandat, ci o misiune, care include imperios un apel la cultura dialogului permanent, la toate nivelurile. Această evidenţă este una dintre trăsăturile definitorii ale Sfintelor Evanghelii. De aceea Sfinţii Apostoli întreabă şi cer lămuriri mereu Domnului nostru Iisus Hristos: Nu te înțelegem! Lămureşte-ne! Ce ai vrut să spui? Explică-ne! (vezi Matei 13, 36; Luca 8, 9; Ioan 13, 22-30).

Faptul că Apostolii cer lămuriri, arată că nu erau simpli admiratori sau ascultători necondiţionaţi ai Fiului Omului, un fel de fani religioși fără discernământ, sau manipulaţi şi purtaţi de impulsuri emoţionale. Ei doreau să creadă, în cunoștință de cauză şi să acţioneze ca atare.

Iisus Hristos le răspunde de fiecare dată, oferindu-neun exemplu minunat de conlucrare a libertății cu responsabilitatea şi a ascultării cu discernământul, contând mereu pe capacitatea ființei umane de a înțelege, fie și numai în parte, Tainele Împărăţiei lui Dumnezeu.

Iată de ce, episcopul, preotul şi credinciosul aflaţi în comuniune de credinţă şi de har în Biserica lui Hristos nu trebuie să tacă, atunci când sunt unele lucruri neclare sau nefireşti. În acest caz tăcerea, sigur, nu-i de aur.

„În realitatea noastră bisericească, cea mai mică unitate, adică nucleul trupului bisericesc, este parohia. Ea se prezintă ca adunare euharistică, în corelaţie, fireşte, cu Episcopia, căreia îi aparţine în mod organic, precum şi ca Biserică sobornicească(întreaga Biserică) într-un anumit loc şi timp.Preotul și credinciosul trăiesc taina Bisericii în viaţa şi realitatea parohiei lor. În cadrul Bisericii, ei îşi duc lupta desăvârşirii duhovniceşti şi se sfinţesc, se unesc cu fraţii lor în Hristos, realizând continuu existenţa lor în Hristos, cu alte cuvinte, caracterul bisericesc al vieţii lor. Prin urmare, cuvântul despre parohie şi viaţa ei este, de fapt, şi un cuvânt despre Biserica însăşi şi prezenţa ei în lume”, spune pr. prof. Gheorghe Metallinos[1].

„Biserica este Hristos însuşi (cap şi trup), nu ca un trup de creştini, ci ca trup al lui Hristos. Toţi credincioşii care participă la trupul lui Hristos, cler şi popor, sunt în interiorul trupului, niciodată dincolo de trup. De aceea, orice concept de supra-episcop (cum este, de pildă, papa) sau despotism nu poate să aparţină vieţii Bisericii”[2], spune același profesor Metallinos.

2. Argumente biblice și canonice împotriva acestei hotărâri sinodale

Din punct de vedere biblic, canonic şi al Sfintei Tradiţii a Bisericii Ortodoxe, nu a existat şi nu există o restricţie, care să interzică preotului, ce se află în relaţie de rudenie de sânge, ca tată şi fiu, sau de rudenie în Hristos, respectiv fini, gineri, naşi, cuscri, să slujească la acelaşi altar, în aceeaşi parohie. Recent, hotărârea sinodală nr. 3745 din 26 mai 2014, interzice o astfel de slujire, în ciuda argumentelor biblice şi canonice, care consideră chiar o obligaţie morală a preotului, să se îngrijească, ca fiii lui să urmeze slujirea tatălui, la acelaşi Altar.

În Vechiul Testament se rânduieşte, la porunca Domnului prin Moise (Levitic 8, 36) slujirea la Cortul Sfânt în echipă tată-fiu/fii, ca preoţi. De exemplu, la Ieşire 29, 1: “Iată ce trebuie să săvârşeşti asupra lor, când îi vei sfinţi să-Mi fie preoţi…”; 29, 4: “Apoi să aduci pe Aaron şi pe fiii lui la intrarea cortului adunării şi să-i speli cu apă…”; 29, 8: “După aceea să aduci şi pe fiii lui şi să-i îmbraci cu hitoane”; 29, 9: “Să-i încingi cu brâie şi să le pui turbanele; şi-Mi vor fi preoţi în veac. Aşa vei sfinţi tu pe Aaron şi pe fiii lui”. continuare »

Citiți și Singurul Holocaust din istoria omenirii a fost făcut de rușii bolșevici, sub conducere sionistă. La Pitești mare majoritate a ofițerilor au fost evrei

Aștept cu interes nume noi in procesele intentate fostilor tortionari comunisti, gen Marcusohn, Grunberg sau Brukner, altfel va crede lumea ca ne-am omorat intre noi.
Urmaresc cu atentie inceputul proceselor fostilor tortionari comunisti, in speranta, desarta insa, ca adevarul va fi dezvaluit. Adevarul profund ramane insa ascuns si tare ma tem ca acesta dezvaluire relativ brusca a unora dintre UNELTELE regimului rosu face parte dintr-un scenariu nebanuit de pervers.

In anii ‘50, majoritatea membrilor aparatului de partid si de stat din Romania erau straini de Neamul Romanesc, o proportie covarsitoare, de peste 90%, avand-o cetateni evrei, maghiari si tigani. Dau numai cateva nume reprezentative: Gheorghe Pintilie (n. Timofei Bodnarenko), general de Securitate, care a condus Direcția Generală a Securității Poporului (1948-1963), Mihai Dulgheru alias Mişa Dulberger, şeful Direcţia a V-a a Securităţii Poporului, Ana Pauker, născută Hanna Rabinsohn, Iosif Kisinevski, născut Jakob Roitman, Vasile Luca, născut László Luka, casatorit cu Betty Birnbaum, de origine evreică, veterană a Războiul Civil Spaniol (vicepresedinti ai Consiliului de Ministri din Guvernul Groza), Teohari Georgescu alias Tescovici Burăh (ministru de interne), Walter Roman, născut Ernő Neuländer, ministrul Postelor si Telecomunicatiilor, Silviu Brucan (n. Saul Bruckner), redactor sef la Scanteia, ambasador în Statele Unite si la ONU, si nu in ultimul rand, Alexandru Nicolschi (n. Boris Grünberg), subdirector general al Direcției Generale a Securității Poporului (1948-1953) si secretar general al Ministerului Afacerilor Interne (1953-1961), vestit pentru dirijarea “fenomenului Pitesti”, adica a celui mai crunt experiment de tortura pshihica si fizica cunoscut vreodata in lume, actiunea sa fiind concentrata pe studentii si legionarii incarcerati la Pitesti si Aiud, cu alte cuvinte, pe cele mai puternice elemente romanesti.

Inchizand aceasta paranteza ma intorc in prezent si constat ca in aceste procese nu apare niciun alogen, in ciuda faptului evident ca acestia erau majoritari in aparatul de represiune comunist, procesele seamanand parca cam mult cu asa-zisul proces al comunismului initiat de Vladimir Tismaneanu, el insusi urmas de comunisti, parintii sai fiind Leonte Tismăneanu si Hermina Marcusohn, ambii membri marcanti ai Kominternului.

Ce se urmareste de fapt?

“Spalarea” comunismului de esenta straina, romanizarea fortata a acestuia si inducerea ideii (ventilata de GDS si Revista 22, via Soros) ca ideologia comunista nu a fost nociva din cauza internationalismului si ateismului promovat de ea, ci, culmea, datorita “nationalismului” lui Ceausescu. Se “imblanzeste” astfel indirect perceptia fata de Rusia, tot raul fiind transferat printr-o imbratisare fortata si perversa victimei, poporul roman, care “n’asa”, vorba lui Brucan, este “stupid people” si inghite pe nemestecate teoriile create in laboratoarele Noii Ordini.

| Mihai Tirnoveanu

– torturată şi arsă de vie la crematoriul din Bucureşti de sioniști-

Cum a fost asasinată comandanta Cetăţuilor de Fete Legionare  (cf. „Martirii ne veghează din ceruri” de Nicolae Niţă) Torturată, violată şi apoi trezită din nesimţire şi conştientă, Nicoleta a fost aruncată în flăcările crematoriului…

Arestată împreună cu multe alte camarade din Cetăţui în 1938, fusese schingiuită în beciurile Prefecturii Poliţiei Capitalei luni de-a rândul, în chipul cel mai crud. Roata morţii se învârtea sârguincios; veşti tragice soseau din ţara întreagă despre cei cuminecaţi în credinţa lor pe drumul cu Arhangheli.

Şi, într-una din zilele lunii Iulie, vestea uciderii Nicoletei şi cruzimile la care a fost supusă în ultimele clipe de viaţă ale ei, străbătu ca fulgerul toată suflarea românească. Secretul acestei tragedii, n-a putut fi păstrat. Până şi brutele asasine s-au cutremurat de zelul de neînvins al credinţei Nicoletei. Într-o celulă de la subsolul Prefecturii, cu oasele zdrelite, cu pieptul tăiat măcelăreşte ca să i se ia viaţa grabnic, eroina îi înfruntase aprig pe temnicerii şi schingiuitorii ei, refuzând să moară repede, aşa cum sperau ei. Încă mai respira şi cuţitele negre banditeşti, cu lame groase, îi sfârtecau trupul încăpăţânat să rămână pe viaţa asta, încăpăţânat să mai respire încă, până la ultimul strop de viaţă. Imagine dantescă de care gâzii cei fioroşi s-au îngrozit… Aruncată apoi pe podeaua unei camionete-dube, între lopeţi şi târnacoape îngropătoare de alte vieţi tinere în pădurea Pantelimon, fusese transportată la Crematoriu.

– Nu moare mă! Nu moare!… Nu vrea să moară!…

În spatele Crematoriului, maşina se opri. Undeva mai pe dreapta, o uşă dosnică ce duce în incintă. Mecanicul de serviciu Ion Cerchez o deschise:

– Actele de…

– Care acte? – îi tăie repezit întrebarea unul din agenţi. N-are nevoie dă ele un’ să duce… Cară-te…

– Da, dar ştiţi, corpul trebuie înregistrat…

– S-a făcut de delegaţii Prefecturii: Siguranţa Statului.  Ştim noi ce trebuie… Cară-te de-aici…

Pus în faţa autorităţilor „statului”, mecanicul deschise larg uşa şi se dă într-o parte, lăsându-i să intre – vrând-nevrând – pe cei doi asasini: Pavel Patriciu, Comisarul Prefecturii de Poliţie din Bucureşti şi agentul Iuliu Horvath.

Sacul atârna greu… Roşit de sângele pierdut al victimei, l-au apucat cu grijă de colţuri, să nu se murdărească, şi au intrat în Crematoriu, cotind la stânga, pe  culoarul palid luminat.

– Stai aşa!… Las-o jos că m-am pătat. Să schimb mâna…

Sacul fu trântit pe podeaua de beton, ca o povară apăsătoare şi, în cădere, gura legată i se deschise. Capul Nicoletei se revărsă înafară, la viaţă parcă. Horcăia în sânge încercând să respire şi ochii priveau straniu la cele trei personagii, înmărmurite la vederea ei încă în viaţă… Era aproape de ora 23…

Puţin mai apoi, în cuptorul cu nr. 1, rezervat permanent victimelor legionare, focul o cuprinse, în gemete apocaliptice de durere. Refuza, refuza să moară, parcă în ciuda călăilor…

Dintr-odată, nu se mai auzi nimic. Se făcu linişte, o linişte mormântală şi apăsătoare… Pe obrazul mecanicului de la Crematoriu, Ion Cerchez, se prelinse pe nesimţite o lacrimă şi încercă iute să şi-o ascundă cu mâna.

– A murit!… Ai văzut?!… Ţi-am spus eu…

Din coşul cuptorului cu nr. 1, fumul albăstrui se răspândeşte ca o perdea subţire deasupra oraşului cufundat în noapte, vestind mişelia cea mare… O viaţă de cruciată se stinsese în flăcări, pe rug… Din cer, stropi de ploaie încep să se reverse deasupra pământului ca la o comandă şi trăsnetele lui Dumnezeu încep să  biciuie văzduhul cu fulgerări mânioase; dar focul iudelor, ascuns, pâlpâie neatins corpul martirei…

Sfatul mişelnic, uneltit şi hotărât de putere împotriva tineretului creştin legionar, osândea hoţeşte la moarte. Rodul de aur al Ţării, păşea pe drumul spinos al calvarului şi mântuirii Neamului…

Notă: se pare că cenuşa ei s-a recuperat şi a fost adusă la mănăstirea Predeal în 1940. Se pare că regimul comunist de mai târziu va fi înspăimântat de mormintele martirilor, căci Securitatea se informa că la Predeal stareţul Dionisie Velea (mutat de patriarhul Justinian ca prim-slujitor la catedrala patriarhală) „a permis călugărului Nicandru Prodan să aducă legionari pentru şedinţe clandestine şi să adăpostească osemintele lui Nicoleta Nicolescu, ţinând slujbe speciale pentru ea”[1].

 din cartea Martiri şi mărturisitori români din secolul XX – Fabian Seiche

Într-un articol tradus şi publicat în Basarabia, Aleksandr Dughin îşi dă arama pe faţă cu privire la intenţiile strategiilor sale de expansionism pentru fosta URSS: “Nouă ne-a fost încredințată răspunderea pentru un imens spațiu din Carpați până la Oceanul Pacific, de la Marea Baltică până în Kamceatka, din Karelia până în Munții Pamir. Și nimeni nu ne-a eliberat de această răspundere. Referendumul din Transnistria ne-a reamintit de ceea ce este cel mai important – de noi înșine, de misiunea noastră, de vocația noastră. În această situației pur și simplu nu se pune întrebarea dacă să primim sau să nu primim Tiraspolul (în componența Rusiei – nota traducătorului). Atunci când frații îți cer ajutorul este o rușine și un păcat să-i tratezi cu refuz.” scrie Dughin, care a fost luna trecută într-o vizită în România, în organizarea lui de Călin Georgescu, preşedintele filialei Clubului de la Roma pe Europa(nn. din care face parte si Dan Puric) şi al Centrului de Cercetări al Clubului de la Konstanz. Profesorul Aleksandr Dughin a fost dat recent afară de la Universitatea de stat Lomonosov după ce a afirmat că cel mai bun răspuns pe care ruşii pot să-l dea ucrainenilor este “”Ucideți, ucideți, ucideți! Punem punct oricăror altor discuții. Asta este poziția mea în calitate de profesor” (“Убивать, убивать, убивать! Больше разгoворов никаких не должно быть. Как професcор я так считаю”)”. “Rusia Mare trebuie să includă în sine nu doar ceea ce se desprinde din statele post-sovietice eșuate care se aruncă orbește în cadrul NATO ca să putrezească în atlantism și globalism, pierzându-și demnitatea, identitatea și viitorul. Rusia Mare trebuie să includă și Moldova, și Georgia, și Ucraina, nu doar Transnistria, Oseția de Sud sau Crimeea.”, mai spune ideologul lui Vladimir Putin în articolul citat, care prezintă şi o filmare cu activistul “euroasiatic” rus într-o postare intitulată CU MĂȘTILE JOS: DUGHIN DESPRE TRANSNISTRIA CA ”PĂMÂNT ȘI REDUTĂ A RUSIEI”. “De mult este timpul ca acest șarlatan geopolitic și pretins ”filosof”, ideolog al Imperiului Alcoolic să fie trecut în lista străinilor indezirabili pe teritoriul Republicii Moldova”, comentează Vlad Kubrick Iacov care publică şi o analiză a profesorului Ilie Bădescu intitulată Erorile ortodoxiei ruse, erorile lui Dughin, erorile lui Putin: Rusia – “buricul pamantului”. Profesorul Ilie Badescu despre Geopolitica, Ortodoxie si Romania Mare.

Fără alte comentarii ActiveNews preia integral articolul edificator al “Rasputinului lui Putin”, care pretinde în spaţiul public românesc ca respectă şi adoră România. Dar, din câte se pare, probabil fără români…

| activenews

continuare »

Chevron declară că a terminat explorarea la Pungesti!

Compania Chevron a anuntat printr-un comunicat de presă că explorarea gazelor de sist la Pungesti a fost finalizată. Conform avizului de mediu, dat doar pentru explorare, în acest moment compania ar trebui să-si demonteze sonda. Evident, asta nu se va întâmpla deoarece toate actiunile derulate de Chevron la Pungesti au fost de fatadă. Conform unor surse din interior, Chevron nu a urmărit altceva decât să demonstreze că explorarea este o operatiune inofensivă fată de mediu. Practic, acestia s-au prefăcut că explorează pentru a da un exemplu pozitiv în vederea montării celor 2800 de sonde planificate pentru judetul Vaslui. Altfel spus, tactica Chevron este simplă: vedeti că nu s-a întâmplat nimic periculos la Pungesti? Haideti să montăm si celelalte sonde!

Nu întâmplător, ultimii presedinti si premieri ai României au avut consultanti PR din SUA. În această tară sunt cei mai buni specialisti în manipularea opiniei publice. O astfel de manipulare a fost planificată de acum câteva luni, atunci când Chevron a întâmpinat rezistenta pungestenilor. Sefii acestei companii au realizat atunci că exploatarea gazelor de sist în România nu va fi asa simplă de făcut precum în Africa. (A nu se uita că Thomas Holst, cel care conduce operatiunile în tara noastră, vine aici după o altă misiune asemănătoare îndeplinită în Angola.) În aceste conditii, după scandalul de la Pungesti, Chevron nu si-a permis să forteze nota, chiar dacă în plan mai erau încă două sonde care trebuiau să fie ridicate imediat după cea de la Pungesti: una la Băcesti si cealaltă la Puiesti. Având în vedere că doar o singură sondă a adus grave prejudicii de imagine atât firmei Chevron cât si Guvernului României, era clar că trei sonde ar fi triplat aceste inconveniente. Opozitia puternică a pungestenilor si activistilor de mediu i-au convins pe sefii Chevron să adopte “planul B”. continuare »

Constantin Istrate (foto), al cincilea tortionar pe care Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului (ICCMER) l-a identificat, recunoaste o parte din acuzatii si spune ca nu i-a batut pe detinutii de la Penitenciarul Gherla cu ciocanul, ci cu levierul.

“O parte dintre ele sunt adevarate, in cea mai mare parte sunt inscenari”, a declarat Istrate, fost loctiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla, pentru Digi24, referindu-se la faptele de care este acuzat.

De exemplu, el a negat ca ar fi folosit ciocanul pentru a bate un detinut, asa cum l-a acuzat Octavian Bjoza, fost detinut politic, explicand ca a folosit un levier.

“Dar nu cu ciocanu’ (…), ci am folosit un levier… Nu aveam ciomege, era interzis in puscarie orice forma de contondent”, a spus Istrate.

Al cincilea tortionar – Constantin Istrate, responsabil de moartea a peste 200 de detinuti

In varsta de 88 de ani, Constantin Teodor Istrate a detinut functii de conducere in Penitenciarul Gherla, incepand prin a fi comandant de pluton (oct. 1954 – 1956), apoi ajutor de serviciu al comandantului si loctiitor comandant pentru spate (1956 – iun. 1957), loctiitor comandant pentru paza si regim (1957 – dec. 1958 si 1 mart. 1959 – 1961), comandant (dec. 1958 – 1 mart. 1959).

Conform marturiilor obtinute de ICCMER, Constantin Istrate era unul dintre cei mai sofisticati gardieni. Astfel, el evita sa loveasca detinutii cu mainile sau cu alte obiecte pentru a nu se murdari de sangele lor, spun cercetatorii, preferand sa ii loveasca pe detinutii imobilizati la pamant cu cele mai grele ghete sau cizme pe care le avea.

Victimele tortionarului Istrate, marturii sfasietoare: Batai cu ciocanul la talpi, detinuti transportati cu camionul in saci

Conform probelor obtinute, Istrate asigura legatura cu serviciile secrete, dand informatii nu numai despre detinutii politici de la Penitenciarul Gherla, ci si despre colegii sai.

Judecătorii CCR au declarat neconstituţională legea Big Brother. Este vorba despre actul normativ care prevedea ca informaţiile despre apelurile telefonice şi traficul de date să fie stocate timp de 6 luni de operatorii de telefonie mobilă.

Conform unui comunicat al Curţii Constituţionale, cu unanimitate de voturi, Curtea “a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”.

Decizia CC vine în urma ridicării în instanţă a excepţiei de neconstituţionalitate, scrie Mediafax.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională.

Potrivit Constituţiei, “dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, în 12 iunie 2012, Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, cunoscută şi ca “Legea Big Brother”.

Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

Furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile.

Legea privind stocarea datelor de trafic de telefonie şi internet mai prevede că organele de urmărire penală au obligaţia de a informa persoana ale cărei date sunt reţinute în termen de 48 de ore de la momentul transmiterii solicitării, cu excepţia cazurilor în care persoana este implicată în acţiuni care periclitează siguranţa naţională.

| antena3

UPDATE 22.40 – Trei explozii violente au zguduit Ierusalimul, marţi seara, la puţin timp după ce sirenele au răsunat în oraş, potrivit unor jurnalişti ai AFP.

Sirenele au răsunat în jurul orei 19.00 GMT (22.00, ora României). La puţin timp după, trei explozii violente au zguduit Ierusalimul, potrivit aceleiaşi surse.

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a revendicat tirurile de rachetă lansate asupra oraşelor Ierusalim, Tel Aviv şi Haifa.

“Pentru prima oară, Brigăzile Ezzedine al-Qassam au atacat Haifa cu o rachetă de tip R160, Ierusalimul ocupat cu patru rachete de tip M75 şi (oraşul) Tel-Aviv cu patru rachete de tip M75“, au afirmat brigăzile într-un comunicat.

Sirene au răsunat şi în nordul Israelului, la Tel Aviv.

Mai devreme în cursul serii, sirenele de alertă au răsunat la Tel Aviv, la 60 de kilometri nord de Fâşia Gaza, după care o rachetă a fost interceptată de sistemul de apărare Iron Dome, potrivit armatei.

Autorităţile israeliene au deschis toate adăposturile antiaeriene de la Tel Aviv şi Ierusalim.

MAE recomandă evitarea deplasărilor în Israel şi Teritoriile Palestiniene

UPDATE 21.00: Brigăzile Ezzedin Al-Qassam, aripa militară a organizaţiei islamiste Hamas, au lansat rachete spre două baze militare din Israel, după o tentativă eşuată de pătrundere pe teritoriul israelian, informează AFP.

Grupul terorist anunţă că a lansat “zece rachete Katiuşa” spre baze militare din zona Zikim, în sudul Israelului.

Potrivit presei israeliene, patru islamişti palestinieni au fost ucişi de armata israeliană pe o plajă situată la 2,5 kilometri de frontiera cu Fâşia Gaza.

Ştirea iniţială 16.24
Israelul a autorizat mobilizarea a aproximativ 40.000 de rezervişti, în perspectiva unei posibile ofensive terestre în Fâşia Gaza, scrie presa israeliană, citată de AFP.

Această decizie a fost adoptată de către Cabinetul de Securitate condus de către Benjamin Netanyahu, la câteva ore după ce armata a lansat o vastă operaţiune aeriană vizând mişcarea palestiniană Hamas, în Fâşia Gaza, cu scopul de a opri tirurile de rachete către teritoriul israelian.

“Hamas a provocat această situaţie tensionată şi membrii militanţilor palestinieni vor plăti un preţ mare pentru această nesăbuinţă“, a declarat, marţi, premierul Benjamin Netanyahu.

Mişcarea Hamas a lansat numeroase rachete spre Israel ca reacţie la uciderea adolescentului palestinian Mohammed Abu Khder în Ierusalimul de Est. Asasinatul pare a fi un act de răzbunare faţă de uciderea celor trei adolescenţi israelieni în Cisiordania. Cei trei adolescenţi israelieni – Eyal Yifrah (în vârstă de 19 ani), Gil-Ad Shaer (16 ani) şi Naftali Frenkel (16 ani) – dispăruseră pe 12 iunie în Cisiordania.

Paisprezece rachete au fost lansate din Fâşia Gaza între 2 şi 3 iulie, două căzând pe case din sudul Israelului, fără însă a provoca victime. În replică, aviaţia militară israeliană a efectuat 15 raiduri asupra unor poziţii islamiste din teritoriul palestinian.

Guvernul Israelului a promis “distrugerea” organizaţiei teroriste Hamas, care deţine controlul asupra Fâşiei Gaza, după asasinarea celor trei adolescenţi israelieni.

Citiți și: În Romania nu a fost Holocaust

Catre Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania:

Sunt profund revoltat si idignat fata de reactia si actiunea dumneavoastra de protest impotriva amplasarii unei placi comemorativa dedicata grupului anticomunist condus de catre Aurel Visovan in incinta Liceului “Dragos Voda” din Sighetu Marmatiei.
Tinerii care au suferit in inchisori, au fost torturati batjocoriti de catre tortionarii comunisti care in mare parte erau de religie mozaica. 

Dumneavoastra uitati sau va faceti ca uitati ca traiti intr-o tara europeana, o tara unde minoritatile etnice si religioase au cele mai multe privilegii si drepturi din Europa.

O companie din Statele Unite a anunţat debutul testelor clinice cu un microcip… contraceptiv. Să fie aceasta viitoarea revoluţie legată de controlul sarcinilor nedorite?
Compania se numeşte MicroCHIPS, localizată în  Lexington, Massachusetts şi a pus la punct un microcip implantabil, capabil să elibereze în organismul purtătoarei sale, în fiecare zi, la aceeaşi oră, timp de până la 16 ani, doza zilnică de contraceptiv. Fără bătăi de cap, fără posibilitatea de a uita, fără probabilitatea de a utiliza pilule necorespunzătoare calitativ, scriu cei de la Playboy. Dacă femeia respectivă doreşte să rămână gravidă, poate opri temporar administrarea contraceptivului, wireless, cu ajutorul unei telecomenzi. Sau, dimpotrivă, medicul curant poate decide creşterea dozei de contraceptiv, tot wireless. Microcipul poate fi implantat la nivelul abdomenului, sau sub un braţ sau aproape oriunde altundeva. Inclusiv în ceafă sau în frunte.
MicroCHIPS aşteaptă aprobările FDA pentru a porni studiile pre-clinice anul viitor şi se aşteaptă să aducă această tehnologie pe piaţă până în 2018.

| bzb

Prin proiectul de act normativ, propus de deputatul Bogdan Diaconu, era reglementată o procedură privind declararea drept indezirabilă sau, după caz, drept „persona non grata” a oricărei persoane de cetăţenie străină care promovează mesaje care aduc atingere art.1 alin.(1) din Constituţia României. Proiectul a fost respins cu 307 voturi, șase abțineri și numai trei voturi în favoarea proiectului, demonstrând larga complicitate a parlamentarilor din toate partidele cu acțiunile extremiste, în special, ale revizioniștilor maghiari.

Vă prezentăm lista deputaţilor care, în data de 3 iunie 2014, au trădat interesele nationale, votând, în plenul Camerei Deputaţilor, pentru legalizarea manifestărilor extremiştilor maghiari împotriva României.

1. Adăscăliţei Constantin PSD DA
2. Alexe Florin-Alexandru PNL DA
3. Amet Varol Mino. DA
4. Anastase Roberta Alma PDL DA
5. Andea Petru PSD DA
6. Andronache Gabriel PNL DA
7. Anghel Gabriela-Lola PP-DD DA
8. Antal István UDMR DA
9. Anton Marin – DA
10. Anuşca Roxana-Florentina PNL DA
11. Ardeleanu Sanda-Maria PDL DA
12. Arsene Ionel PSD DA
13. Avram Constantin PC DA
14. Avram Marian PSD DA
15. Axente Ioan PSD DA
16. Babuş Radu PSD DA
17. Balan Ioan PDL DA
18. Baltă Mihai PSD DA
19. Băişanu Ştefan-Alexandru PNL DA
20. Bălan Ion PSD DA
21. Bărbulescu Daniel-Ionuţ PSD DA
22. Bejinariu Eugen PSD DA
23. Benga Ioan PSD DA
24. Blănariu Valentin PP-DD DA
25. Boboc Valentin Gabriel PSD DA
26. Bode Lucian Nicolae PDL DA
27. Bogdan Gheorghe-Dănuţ PSD DA
28. Bogdănici Camelia-Margareta – DA
29. Bónis István UDMR DA
30. Borbély László UDMR DA
31. Bordeianu Dan PNL DA
32. Bucura-Oprescu Simona PSD DA
33. Budurescu Daniel-Stamate PNL DA
34. Buican Cristian PNL DA
35. Calimente Mihăiţă PNL DA
36. Caloianu Mario-Ernest PP-DD NU
37. Cazan Mircea-Vasile PNL DA
38. Călin Ion PSD DA
39. Cătăniciu Steluţa-Gustica PNL DA
40. Cernea Remus-Florinel – DA
41. Chebac Eugen PSD DA
42. Cherecheş Florica PNL DA
43. Chiriţă Dumitru PSD DA
44. Chirteş Ioan-Cristian PNL DA
45. Chirvăsuţă Laurenţiu PSD DA
46. Chiţoiu Daniel PNL DA
47. Cioată Cezar PC DA
48. Ciobanu Gheorghe PSD DA
49. Ciobanu Liliana PP-DD DA
50. Ciocan Dan PSD DA
51. Ciofu Tamara-Dorina PSD DA
52. Ciolacu Ion-Marcel PSD DA
53. Ciubotaru Lucian-Manuel PNL DA
54. Ciucă Liviu-Bogdan PC DA
55. Ciuhodaru Tudor PP-DD DA
56. Ciurariu Florin PNL DA
57. Cocei Erland PNL DA
58. Comşa Cornel-George – DA
59. Condurăţeanu Andrei-Răzvan PSD DA
60. Costin Gheorghe PNL DA
61. Covaci Dorel PSD DA
62. Cozmanciuc Corneliu-Mugurel PNL DA
63. Cristea Victor PSD DA
64. Cristian Horia PNL Abţinere
65. Cseke Attila-Zoltán UDMR DA
66. Culeţu Dănuţ PDL DA
67. Cupă Ion PNL DA
68. Cupşa Ioan PNL DA
69. Daea Petre PSD DA
70. Dalca Ştefan-Petru PP-DD DA
71. Delureanu Virgil PSD DA
72. Diaconu Adrian-Nicolae PSD DA
73. Diaconu Mihai-Bogdan PSD NU
74. Dima Toader PSD DA
75. Diniţă Ion PC DA
76. Dîrzu Ioan PSD DA
77. Doboş Anton PNL DA
78. Dobre Mircea-Titus PSD DA
79. Dobrinescu Traian PNL DA
80. Dolha Mircea PNL DA
81. Dolha Nechita-Stelian PNL DA
82. Donţu Mihai-Aurel PNL DA
83. Dragomir Gheorghe PNL DA
84. Dragomir Viorel Marian PSD DA
85. Drăghici Mircea-Gheorghe PSD DA
86. Drăguşanu Vasile-Cătălin PC DA
87. Dumbrăvanu Paul PNL DA
88. Dumitrache Ileana Cristina PSD DA
89. Dumitru Georgică PC DA
90. Dumitru Ioana-Jenica PP-DD DA
91. Dumitru Ovidiu-Ioan – DA
92. Emacu Gheorghe PSD DA
93. Enache Marian PSD DA
94. Enea Constantin-Cosmin PSD DA
95. Eparu Ion PSD DA
96. Erdei Dolóczki István UDMR DA
97. Fejér László-Ődőn UDMR DA
98. Fenechiu Cătălin-Daniel PP-DD DA
99. Firczak Gheorghe Mino. Abţinere
100. Florea Damian PC DA
101. Fonta Nuţu PSD DA
102. Frăticiu Gheorghe PSD DA
103. Galan Constantin PNL DA
104. Ganţ Ovidiu Victor Mino. Abţinere
105. Gavrilescu Graţiela Leocadia PNL DA
106. Găină Mihăiţă PSD DA
107. Gerea Andrei Dominic PNL DA
108. Gheorghe Florin – DA
109. Gheorghe Tinel PDL DA
110. Ghera Giureci-Slobodan Mino. DA
111. Ghiveciu Marian PSD DA
112. Gireadă Dumitru-Verginel PNL DA
113. Gliga Vasile Ghiorghe PSD DA
114. Grama Horia PSD DA
115. Grecea Maria PNL DA
116. Grindeanu Sorin Mihai PSD DA
117. Gudu Vasile PDL DA
118. Guran Virgil PNL DA
119. Gurzău Adrian – DA
120. Harbuz Liviu PSD DA
121. Hărău Eleonora-Carmen PNL DA
122. Holban Titi PSD DA
123. Hrebenciuc Viorel PSD DA
124. Hulea Ioan PSD DA
125. Iacob Ridzi Monica Maria PP-DD DA
126. Iacoban Sorin-Avram PSD DA
127. Ialomiţianu Gheorghe PDL DA
128. Iancu Iulian PSD DA
129. Iane Daniel PNL DA
130. Iane Ovidiu-Cristian PSD DA
131. Ibram Iusein Mino. DA
132. Ignat Miron Mino. DA
133. Intotero Natalia-Elena PSD DA
134. Ionescu Aurelian PC DA
135. Ionescu George PDL DA
136. Iordache Florin PSD DA
137. Irimie Vicenţiu-Mircea PC DA
138. Iriza Scarlat PSD DA
139. Ispir Raluca-Cristina PNL DA
140. Itu Cornel PSD DA
141. Kelemen Atilla-Béla-László UDMR DA
142. Kerekes Károly UDMR DA
143. Kereskényi Gábor UDMR DA
144. Khraibani Camelia PSD DA
145. Korodi Attila UDMR DA
146. Laza-Matiuţa Liviu PDL DA
147. Longher Ghervazen Mino. DA
148. Lubanovici Mircea PDL DA
149. Lupu Mihai PNL DA
150. Manda Iulian Claudiu PSD DA
151. Manea Victor-Gheorghe PNL DA
152. Marcoci Vlad PSD DA
153. Marcu Nicu PNL DA
154. Marcu Viorica PNL DA
155. Marian Ion Cristinel PP-DD DA
156. Marin Gheorghe PSD DA
157. Markó Attila-Gabor UDMR DA
158. Marocico Ion Mino. DA
159. Márton Árpád-Francisc UDMR DA
160. Máté András-Levente UDMR DA
161. Matei Călin-Vasile-Andrei PSD DA
162. Măduţa Flavius-Luigi PSD DA
163. Melinte Ion PSD DA
164. Merka Adrian-Miroslav Mino. DA
165. Mihai Aurelian – DA
166. Mihăilescu Ion-Bogdan PSD DA
167. Mincă Liliana PP-DD DA
168. Mircovici Niculae Mino. DA
169. Mironescu Răzvan Horia PNL DA
170. Mitrea Manuela PSD DA
171. Mitrea Miron Tudor PSD DA
172. Mîrza Gavril PSD DA
173. Mocanu Adrian PSD DA
174. Mocanu Vasile PSD DA
175. Mocioalcă Ion PSD DA
176. Mocioi Niculina PP-DD DA
177. Moisii Constantin PSD DA
178. Moldovan Ioan PC DA
179. Motreanu Dan-Ştefan PNL DA
180. Movilă Petru – DA
181. Muntean Mircia PSD DA
182. Munteanu Ioan PSD DA
183. Murgu Neagu PSD DA
184. Nassar Rodica PSD DA
185. Nazare Alexandru PDL DA
186. Neacşu Marian PSD DA
187. Necula Cosmin PSD DA
188. Negruţ Cornelia PC DA
189. Nica Nicolae-Ciprian PSD DA
190. Nichita Cristina PSD DA
191. Nicoară Romeo Florin PNL DA
192. Nicolae Alexandri PNL DA
193. Nicolae Florian PSD DA
194. Nicolăescu Gheorghe-Eugen PNL DA
195. Nicolescu Theodor-Cătălin PNL . Abţinere
196. Nicolicea Eugen PSD DA
197. Niculae Aurel – DA
198. Niculescu Dumitru PP-DD DA
199. Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae PSD DA
200. Nistor Gheorghe-Vlad PNL DA
201. Nistor Laurenţiu PSD DA
202. Nistor Marioara PSD DA
203. Niţă Emil PSD DA
204. Nosa Iuliu PSD DA
205. Oajdea Daniel Vasile PP-DD DA
206. Ochi Ion PSD DA
207. Oltean Ioan PDL DA
208. Orban Ludovic PNL DA
209. Oros Nechita-Adrian PNL DA
210. Palaşcă Viorel PNL DA
211. Palăr Ionel PNL DA
212. Paleologu Theodor – Abţinere
213. Pambuccian Varujan Mino. DA
214. Paul Maria-Andreea PDL DA
215. Păun Nicolae Mino. DA
216. Pârgaru Ion PNL NU
217. Peia Ninel PSD DA
218. Petrea Dorin Silviu PSD DA
219. Petrescu Petre PSD DA
220. Petric Octavian PSD DA
221. Podaşcă Gabriela-Maria PSD DA
222. Pop Georgian PSD DA
223. Popa Octavian-Marius PNL DA
224. Popa Radu Mihai PSD DA
225. Popeangă Vasile PSD DA
226. Popescu Dan-Cristian PDL DA
227. Popescu Dumitru-Iulian PSD DA
228. Popescu Florin Aurelian – DA
229. Potor Călin PSD DA
230. Preda Cezar-Florin PDL DA
231. Puşcaş Iacob PSD DA
232. Raeţchi Ovidiu Alexandru PC DA
233. Rădulescu Cătălin-Marian PSD DA
234. Rădulescu Constantin PSD DA
235. Rădulescu Romeo PDL DA
236. Răţoi Neculai PSD DA
237. Resmeriţă Cornel-Cristian PSD DA
238. Rizea Cristian PSD DA
239. Roman Cristian-Constantin PDL DA
240. Roman Gheorghe PSD DA
241. Roman Petre PNL DA
242. Roşca Lucreţia PSD DA
243. Roşca Mircea PNL DA
244. Rotaru Răzvan PC DA
245. Sava Andrei-Valentin PSD DA
246. Sămărtinean Cornel-Mircea PDL DA
247. Săpunaru Nini PNL DA
248. Săvoiu Ionuţ-Cristian PSD DA
249. Scarlat George PNL DA
250. Schelean Valeria-Diana PDL DA
251. Scutaru Adrian George PNL DA
252. Secară Florin Mihail – DA
253. Sefer Cristian-George PP-DD DA
254. Seres Dénes UDMR DA
255. Simionescu Adrian Constantin PSD DA
256. Smarandache Miron Alexandru PSD DA
257. Solomon Adrian PSD DA
258. Stan Ioan PSD DA
259. Stan Ion PSD DA
260. Stanciu Anghel PSD DA
261. Stanciu Zisu PSD DA
262. Stancu Ionel Mino. DA
263. Stănescu Alexandru PSD DA
264. Steriu Valeriu-Andrei PSD DA
265. Stoica Ştefan-Bucur PDL DA
266. Stragea Sorin Constantin PSD DA
267. Stroe Radu PNL DA
268. Surdu Raluca PNL DA
269. Surugiu Iulian-Radu PNL DA
270. Szabó Ödön UDMR DA
271. Şimon Gheorghe PSD DA
272. Şoptică Costel PNL DA
273. Şova Lucian PSD DA
274. Ştefan Viorel PSD DA
275. Ştirbu Gigel-Sorinel PNL DA
276. Taloş Gheorghe-Mirel PNL DA
277. Tararache Mihai – DA
278. Tămâian Ioan PNL DA
279. Tănase Răzvan-Ionuţ PSD DA
280. Tănăsescu Claudiu-Andrei PC DA
281. Tătaru Florin-Cristian PSD DA
282. Teju Sorin PNL DA
283. Teodorescu Cătălin-Florin PDL DA
284. Teodorescu Ioan Viorel PNL DA
285. Thuma Hubert Petru Ştefan PNL DA
286. Tiuch Cătălin PSD DA
287. Tîlvăr Angel PSD DA
288. Toader Mircea-Nicu PDL DA
289. Tocuţ Dan-Laurenţiu PNL DA
290. Traicu Rodin PSD DA
291. Tudorache Daniel PSD DA
292. Tudorie Violeta PSD DA
293. Tudose Mihai PSD DA
294. Tuşa Adriana Diana – DA
295. Ţigăeru Roşca Laurenţiu PNL DA
296. Ţîmpău Radu Bogdan PNL DA
297. Udrişte Gheorghe PDL DA
298. Uioreanu Elena-Ramona PNL DA
299. Uricec Eugen Constantin PSD DA
300. Ursărescu Dorinel PNL DA
301. Vainer Aurel Mino. DA
302. Varga Lucia-Ana PNL DA
303. Varga Vasile PNL DA
304. Vasilică Radu Costin PSD DA
305. Vizitiu Sergiu-Constantin PSD DA
306. Vladu Iulian PDL DA
307. Vlase Petru Gabriel PSD DA
308. Vlădoiu Aurel PSD DA
309. Voicu Mădălin-Ştefan PSD DA
310. Voicu Mihai Alexandru PNL DA
311. Vreme Valerian – DA
312. Vulpescu Ioan PSD DA
313. Weber Mihai PSD DA
314. Zamfir Daniel-Cătălin PNL DA
315. Zisopol Dragoş Gabriel Mino. Abţinere
316. Zlati Radu PNL DA continuare »

Guvernul Poloniei vrea sa pastreze controlul asupra companiilor importante si nu va mai derula vanzari de active la scara larga, urmand in schimb sa incurajeze dezvoltarea locala si internationala a acestora, a declarat un secretar de stat al Trezoreriei, citat de cotidianul Wall Street Journal.

Vanzarea de participatii la companiile de stat a ajutat bursa de la Varsovia sa intre in top 10 la nivel european in functie de capitalizarea companiilor listate, guvernul polonez fiind autorul unor oferte publice initiale mari. Astfel, listarea asiguratorului PZU a fost a doua ca valoare la nivel european in 2013, cu 1,99 miliarde de euro, in timp ce intrarea pe bursa a companiei miniere JSW a atras 1,35 miliarde de euro in 2011, pe locul patru in Europa in anul respectiv.

continuare »

Dorințe, intenții și planuri urzite în subteranele politicii negre încep să prindă contur și să fie asumate public.

Chestiunea moldovenească, în contextul evenimentelor din Ucraina, devine, din zi în zi, mai presantă și, de ce nu, tot mai îngrijorătoare pentru integritatea frontierelor României.

Dacă în scenarii anterioare se anticipa o Moldova Mare, integrată României, drept compensație pentru integrarea Transilvaniei la Ungaria, zilele acestea a fost readusă în atenție proiecția geopolitică “Republica Federală Moldova”.

Trei partide de extrema stângă (Partidul Regiunilor, Partidul Patrioților Moldovei, Partidul Socialiștilor), bașcanul Uniunii Teritorial Administrative Găgăuzia, Mihail Formuzal și Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, cunoscut pentru implicarea activă în politică, au semnat un pact privind crearea Mișcării Populare Moldova Mare.

Anterior, în luna iulie 2012 a fost lansat un balon de sondare a opiniei publice referitor la Republica Federativă Moldovenească. Se preconiza ca federația să includă cinci republici și o regiune autonomă. Proiectul era parte a unei așa-zise strategii de federalizare a țării elaborate de Mișcarea Moldova Federală. Se propunea ca cele cinci republici să poarte denumirile de: Republica Moldovenească de Est, Republica Moldovenească de Vest, Republica Moldovenească Transnistreană, Republica Găgăuzia, și Republica Bucovina, iar regiunea autonomă, “Ținutul Autonom Basarabia”. continuare »

Deși geografic este situat undeva în centrul județului Neamț , satul Homiceni – din comuna Bârgăuani nu a reprezentat un punct de interes pentru autorități sau afaceriști. Cel puțin nu până în ultima perioadă.
70 de suflete își duc veacul aici. Media de vârstă a sătenilor depășește 65 de ani. Sunt oameni simpli, cu frică de Dumnezeu, care nu vor altceva decât să-și trăiască zilele în voie bună. Dar cum nu toate poveștile au un final fericit, cei 70 de săteni sunt terorizați de societatea Prospecțiuni SA, care își trimite oamenii și utilajele pe terenul localnicilor, sp le tulbure liniștea:
„Vin și vor să ne devasteze satul! Pe mine m-au băgat în toți sperieții! Au venit cu mașinile de la Prospecțiuni (…) Mai avea un sfert de metru și era să-l calce pe soțul meu! Nici nu au stat de vorbă, să ne explice măcar ce vor de la noi”, ne mărturisește vizibil speriată o bătrână din Homiceni.
Din spusele sătenilor, lucrările de explorare comandate de Romgaz și executate de Prospecțiuni SA în satul Homiceni se desfășoară pe proprietatea lor privată, deși sătenii nu și-au dat acordul. “Noi, cu orice preț, nu-i primim în satul nostru!” Spun ferm aceștia.
Cum obține Prospecțiuni SA acordul sătenilor?
Metoda 1: Angajații Prospecțiuni SA amenință bătrânii să iscălească documentele pentru a avea frâu liber:
„M-au amenințat să iscălesc! A zis că acolo sunt gaze de șist! N-am ieșit la poartă, mi-era frică!” (săteancă, 75 ani)
Și fiindcă amenințările n-au avut succes,
Metoda 2: „Care iscălește, primește bani în schimb, asa ne-au zis! Au insistat, veneau-plecau, veneau-plecau de la poarta mea!”, afirmă un alt sătean din Homiceni.
Reprezentanții companiei de prospecțiuni precizează că desfășoară o activitate perfect legală. Dacă a mitui și a amenința sătenii pentru obținere de semnături este legal, atunci vai de Justiția Română! Fie asta, fie mint cei 70 de locuitori ai satului Homiceni, majoritatea trecuți de vârsta a doua.
Sătenii au fost asigurați de către primar că nu există absolut niciun pericol. Tot primarul, care inițial a stabilit împreună cu sătenii că fără permisiunea lor, Prospecțiuni nu are ce căuta in satul Homiceni, s-a întors 180 de grade: „A zis că oamenii ăștia sunt chemați de Culiță Tărâță și el nu se poate pune rău cu Județul!” a conchis unul dintre săteni.

| ziarpiatraneamt

In luna noiembrie a anului trecut consilierii locali din Puiesti au votat in unanimitate interzicerea explorarii si exploatarii gazelor de sist pe teritoriul comunei. La fel ca si in cazul celorlalte comune care au actionat similar, Prefectura Vaslui a cerut in instanta anularea hotararii, aratand ca “autoritatile locale nu se pot pronunta asupra exploatarii zacamintelor din subsol, acestea fiind in proprietatea exclusiva a statului”.

Compania Chevron a obtinut de la Consiliul Judetean Vaslui, la inceputul lunii aprilie, autorizatia de construire pentru sonda de explorare a gazelor de sist ce urmeaza a fi amplasata in extravilanul localitatii Puiesti. Eliberarea autorizatiei de construire la Puiesti s-a facut dupa ce Chevron obtinuse, pe 30 ianuarie 2014, acordul de mediu pentru explorarea gazele de sist in extravilanul localitatii respective. Compania petroliera a depus solicitarea pentru obtinerea acordului de mediu la Puiesti in toamna anului trecut, iar pe 20 decembrie 2013 a avut loc si dezbaterea publica pe marginea proiectului, sedinta care s-a desfasurat, pe o perioada de doua ore, printre huiduieli si fluieraturi ale localnicilor si activistilor de mediu.

Sonda de explorare de la Puiesti va fi amplasata la 1,4 kilometri de cea mai apropiata localitate si la 300 de metri fata de paraul Tutova. Suprafata luata in concesiune de compania petroliera este de aproximativ doua hectare.

Pe langa procesul cu Puiesti, Prefectura a castigat la Tribunalul Vaslui alte 12 procese intentate consiliilor locale care au interzis explorarea si exploatarea gazelor de sist pe teritoriul comunelor respective, CL Bacani si CL Pungesti atacand cu recurs sentintele instantei vasluiene. In schimb, au existat si trei consilii locale, respectiv Alexandru Vlahuta, Suletea si Pogana, care au avut castig de cauza in instanta pe aceeasi speta, insa Prefectura Vaslui le-a atacat la Curtea de Apel Iasi.

Compania Chevron detine patru acorduri de mediu in judetul Vaslui pentru explorarea gazelor de sist, in localitatile Silistea – Pungesti, Paltinis – Bacesti, Popeni – Gagesti si Puiesti. De asemenea, compania petroliera a obtinut, in baza acordului de mediu si a altor avize de la alte autoritati, si doua autorizatii de construire pentru amenajarea platformelor pe care sunt sau urmeaza a fi montate sondele de explorare de la Silistea – Pungesti si Puiesti. Pana acum, Chevorn a inceput lucrarile de foraj in comuna Pungesti, la inceptul lunii mai.

| ziare.com