“Sunteţi expert independent al Comisiei Europene. Nu s-au supărat cei din Comisie pe dumneavoastră de când l-aţi „atacat” făţiş pe domnul Barosso ?

Nu, că lucrăm în zone diferite. Suntem foarte mulţi cei care îl tragem la răspundere pe „şeful cel mare”, iar dacă ar fi dorit să aibă o imagine pertinentă vis-a-vis de ceea ce se întâmplă în România, ar fi putut s-o facă…Numai că iată că n-a avut nevoie. Urmează să-l dăm în judecată. Eu am discutat să facem o acţiune comună, noi cei peste 10.000 de semnatari ai unei petiţii, nemulţumiţi de acţiunile domnului Barosso. Am rămas stupefiaţi că domnul Ponta a trecut în cealaltă barcă, or în situaţia în care te duci acolo şi te trezeşti că mai ai pe încă unul în spate care trădează cauza , există posibilitatea să primeşti un altfel de răspuns, Şi-atunci am stat să ne gândim să vedem dacă domnul Ponta nu i-o fi spus domnului Barosso: „lăsaţi că rezolv eu cu domnii ăştia, nu vă mai bateţi capul cu ei !”… continuare »

» Fosta uzina “Aurul” Baia Mare, aflata in proprietatea magnatului rus Mihail Prokhorov, reia extractia de aur prin metode pe baza de cianura. Practic, langa Baia Mare ar urma sa functioneze un complex industrial de genul celui pe care compania Rosia Montana Gold Corporation vrea sa il construiasca in Muntii Apuseni.

» Prokhorov, etichetat de Forbes drept cel mai bogat om din Federatia Rusa, este unul din oligarhii apropiati premierului Vladimir Putin. El planuieste sa dea cat mai repede drumul afacerii si anunta investitii de aproximativ 100 de milioane de euro.

» Uzina “Aurul” a fost in centrul celui mai mare scandal de poluare din istoria recenta a Romaniei: in anul 2000, apele cu cianura ale unui iaz de decantare din apropierea Baii Mari au poluat masiv raul Tisa, iar din acel moment activitatea fabricii de prelucrare a aurului a fost oprita.

Fosta uzina “Aurul” din Maramures, aflata in posesia rusilor de la Polyus Gold, urmeaza sa isi redeschida portile. Societatea controlata de magnatul Mihail Prokhorov si-a anuntat deja intentia de a incepe activitatile de procesare a minereurilor neferoase din zona, folosind metode pe baza de cianura. Insa, pana la inceperea procesului de prelucrare a minereului de pe haldele de steril din Maramures si exploatarea unor perimetre miniere din judetele Maramures si Satu Mare, noii patroni ai “Aurului” maramuresean asteapta avizul final de functionare din partea autoritatilor de mediu. Pentru ca acest lucru sa se intample, proprietarii rusi ai “Aurului” trebuie sa investeasca masiv pentru a atinge standardele europene de mediu. In acest context, rusii au anuntat deja o investitie de aproximativ 100 milioane euro in tehnologii de prelucrare a minereurilor neferoase, in urma carora ar putea rezulta “cantitati apreciabile de aur si argint”.

Potrivit sefului Garzii de Mediu Maramures, Calin Crisan, obtinerea autorizatiei de mediu de catre rusi nu este deloc imposibila, insa cu anumite conditii. “Normele europene prevad ca tehnologia folosita pentru prelucrarea aurului cu ajutorul cianurilor trebuie sa duca la o concentratie de 10 miligrame de cianura pe litru de apa in lichidul care iese din instalatia industriala pentru a fi depozitat in iazul de decantare. Aici, in acest iaz, cea mai mare parte a cianurii este descompusa sub actiunea naturala a razelor ultraviolete continute in lumina solara. Restul cianurii ar trebui oprit de statia de epurare, pe care investitorii rusi s-au angajat sa o construiasca”, ne-a spus Crisan.

Proiectul a starnit deja reactii

Practic, langa Baia Mare ar urma sa functioneze un complex industrial de genul celui pe care compania Rosia Montana Gold Corporation vrea sa il construiasca in Muntii Apuseni. Proiectul de la Rosia Montana a fost indelung contestat de organizatiile ecologiste, dar si de catre istorici. Nu acelasi lucru s-a intamplat insa cu proiectul rusesc din zona Baii Mari. Acesta nu a fost insa criticat vehement, cu toate ca exploatarea cu cianuri ar urma sa fie facuta in imediata apropiere a unuia dintre cele mai populate orase din Transilvania, Baia Mare. Doar Stephanie Roth, considerat unul dintre cei mai cunoscuti opozanti ai proiectului Rosia Montana, a luat atitudine impotriva preconizatei reluari a extragerii aurului cu cianura in Baia Mare. Acesta invoca in sprijinul opozitiei sale poluarea raului Tisa din anul 2000. “Exista o coalitie formata din mai multe organizatii neguvernamentale, numita «Romania Fara Cianura». Noi militam pentru interzicerea totala a folosirii cianurilor in domeniul acesta, pentru ca exista si alte modalitati de a obtine aurul, fara cianura. Prin definitie, cianura este toxica si nimeni nu ne poate convinge de contrariu”, a spus Roth. De asemenea, The Jamestown Foundation si Eurasia Daily Monitor au remarcat faptul ca autoritatile romane se pregatesc sa permita exploatarea aurului cu ajutorul cianurilor in cazul rusilor care detin fabrica din Baia Mare, in timp ce tergiverseaza avizarea proiectului minier de la Rosia Montana, detinut de canadieni si americani. Blocarea ex-ploatarii aurului in Muntii Apuseni este justificata prin pericolul reprezentat de cianuri, insa The Jamestown Foundation si Eurasia Daily Monitor spun ca acest pericol nu impiedica proiectul din Baia Mare, desi “Aurul” si-a inchis portile in urma scandalului provocat de accidentul ecologic din anul 2000. Pe plan local, autoritatile si sindicalistii sunt incantati de perspectiva reluarii activitatii industriale, pentru ca aceasta ar insemna circa 500 de noi locuri de munca, in plina criza. Exista insa si localnici care se tem de reluarea extragerii aurului cu ajutorul cianurii, deoarece, in urma cu 10 ani, peretele unui iaz plin cu apa poluata cu cianura s-a surpat din cauza ploilor de primavara, iar apa otravita a ajuns in raul Tisa. Profesorul Claudiu Tudorancea de la Universitatea “Babes-Bolyai” spune ca, “din punct de vedere al biodiversitatii, in urma poluarii de atunci raul Tisa a devenit echivalentul unui desert”, pentru ca pestii si celelalte vietuitoare acvatice au fost exterminate de otrava. Uzina “Aurul” si-a inchis portile in urma scandalului provocat de acest accident. Fosta uzina a fost “botezata” ulterior Transgold. Dupa mai multe runde de licitatii, activele fostului Transgold au fost cumparate de britanicii de la Oxus Gold si Kazach Gold, pentru 16 milioane de lei noi. Cele doua companii au infiintat ulterior Romaltyn Mining, care a trecut 100% in proprietatea Kazach Gold, dupa ce aceasta a cumparat participatiunea britanicilor. Afectati de criza financiara, “kazacii” au fost cumparati de Polyus Gold, cea mai mare companie aurifera din Rusia.

Deocamdata, nu este foarte clar modul in care va functiona afacerea. Analistii economici spun ca exista doua variante. Prima ar fi cea in care oligarhul Mihail Prokhorov va relua finantarea efectiva a mineritului si va prelucra in Baia Mare minereul extras pe plan local. Cea de-a doua varianta ar fi cea in care compania lui Prokhorov ar prelucra in Baia Mare minereul aurifer extras din Siberia. Motivul ar fi simplu. Expertul in economie Alexandru Benea spune ca Uniunea Europeana are taxe vamale relativ mici pentru importul de minereuri, tocmai pentru a asigura materie prima ieftina pentru unitatile industriale din cele 27 de state membre. Pe de alta parte, autoritatile comunitare au impus taxe vamale mari pentru produsele metalurgice finite ori semifinite, tocmai in ideea de a proteja industria metalurgica europeana. “Oligarhii rusi au speculat foarte prompt aceasta situatie. Ei au cumparat la preturi convenabile combinate metalurgice din Romania. Detinatorii de mine din Rusia ori din Ucraina aduc in Romania minereuri, cu taxe vamale mici. Apoi, ei prelucreaza aceste minereuri in combinatele pe care le detin in Romania. Produsele obtinute sunt vandute pe piata comuna europeana fara nici un fel de alte taxe vamale. Preturile cerute de oamenii de afaceri rusi sunt mai mici decat cele de pe piata europeana, pentru ca salariul unui muncitor din Maramures este, cu siguranta, mult mai mic decat cel al unui muncitor in metalurgie care lucreaza, de pilda, intr-un combinat din Luxemburg ori din Marea Britanie. Este perfect legal si este o metoda inteligenta de a specula oportunitatile oferite de legislatia comunitara”, a spus Alexandru Benea. De fapt, reteta este folosita si de alte societati detinute de magnatii din fosta URSS in Romania. Asa procedeaza, de pilda, societatea ruseasca TMK, care detine combinatul siderurgic din Resita, ori concernul rusesc Mechel, care detine doua combinate in Campia Turzii, fostul combinat Industria Sarmei, iar in Targoviste, fostul Combinat de Oteluri Speciale. De asemenea, reteta a fost folosita si de omul de afaceri ucrainean Sergey Taruta, patronul echipei de fotbal Metalurg Donetk.

PORTRET

» Prokhorov, un apropiat de cercurile puterii ruse

Mihail Prokhorov este o figura aparte in mediul economic rusesc. Potrivit revistei americane Forbes, el ar fi cel mai bogat om din Rusia, cu o avere de 9,5 miliarde dolari, si unul dintre apropiatii premierului Vladimir Putin. In anul 2007, premierul de atunci al Rusiei, Mihail Fradkov, l-a cooptat pe magnat intr-un organism guvernamental, Comisia Federala pentru Nanotehnologie. Comisia era condusa de prim-vicepremierul de atunci, Serghei Ivanov, cu care Mihail Prokhorov a dezvoltat relatii de prietenie. Dupa ce Vladimir Putin a schimbat fotoliul de presedinte al Rusiei cu cel de premier, Serghei Ivanov si-a pastrat functia si a devenit adjunctul celui pe care rusii il numesc “tarul Putin”. Mihail Prokhorov si-a facut averea in timpul privatizarilor dubioase din perioada lui Boris Eltin. A cumparat, impreuna cu un alt prieten al lui Putin, oligarhul Vladimir Potanin, pachetul majoritar de actiuni la una dintre cele mai importante societati rusesti din domeniul mineritului, Norilsk Nickel.
Prokhorov a fost implicat si in scandaluri cu conotatii sexuale. In Franta, el a fost arestat, sub acuzatia ca ar fi angajat prostituate pentru prietenii sai cu care isi petrecea Craciunul intr-o statiune de lux din Alpi. Acum, oligarhul rus doreste sa investeasca in construirea unui complex sportiv de 200 milioane dolari pentru tinerii care vor sa joace in NBA.

SUPREMATIE

» Compania rusa, lider pe piata de profil din Rusia

Polyus Gold este cea mai importanta companie aurifera din Rusia. Firma detine mine in regiunile rusesti Krasnoiarsk, Irkutsk si Magadan. De asemenea, Polyus Gold exploateaza campurile aurifere din Yakutia si din regiunea Amur. Anul trecut, compania a extras 38 tone de aur.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=CGUfWo7c88Y&feature=BFa&list=UU5tviYU5-C3cKLomPR3RbUw&lf=plcp]

După o lungă perioadă de timp în care subiectul Roşia Montană a fost marginalizat şi manipulat grosolan de către toate posturile de televiziune din România, după ani în care, de multe ori doar reclamele firmei miniere au ajuns în casele noastre prin intermediul difuzorilor media, după lungi insistenţe, vă putem anunţa azi că Televiziunea Română Publică a acceptat organizarea unei dezbateri pe acest subiect, dezbatere care, sperăm noi, va fi intr-adevăr obiectivă şi relevantă în contextul adevăratelor probleme care trebuie discutate în legătură cu subiectul Roşia Montană. continuare »

Presedintele Traian Basescu i-a sfatuit, practic i-a amenintat, pe ministri sa-si ia gandul de o crestere economica de 3,5-4%, daca nu au in vedere redeschiderea exploatarilor de aur, argint si cupru, mineritul fiind o supapa pentru crearea de noi locuri de munca. Obligatia guvernului, a spus seful statului, este sa creeze locuri de munca, in conditiile in care deficitele nu pot fi rezolvate cata vreme 4,9 milioane de pensionari sunt sustinuti de 4,2 milioane de salariati.

“Locul unde ne putem replia rapid e mineritul de aur, argint si cupru. Redeschiderea exploatarilor nu necesita subventii. (…) Nu va faceti iluzia cresterii economice de 3,5-4% daca nu deschideti exploatari de metale. si va spun eu – pentru ca se simte si vedem cifrele – incetinirea ritmului de crestere economica exact pe pietele pe care Romania exporta. Va sugerez sa pregatiti un buget pentru anul 2012 care sa n-aiba nicio legatura cu alegerile, ci care sa aiba legatura cu realitatea. si asta inseamna un buget care sa ia in consideratie o crestere de 2 – 2,5%. Dar bazata pe investitii”, a spus Basescu. continuare »

Luna trecuta oficialii venezueleni anuntau nationalizarea industriei aurifere, pentru a lupta impotriva “mafiilor si contrabandei”, intr-o tara unde 60 la suta din productia de aur provine din mine ilegale. Ieri, Guvernul Venezuelei a nationalizat oficial “explorarea si exportul aurului”, stabilind la 13 la suta redeventele pentru extractie si interzicand exportul, informeaza AFP. Potrivit unui decret semnat de presedintele socialist Hugo Chavez, “tot aurul obtinut din orice activitate miniera de pe teritoriul national va trebui in mod obligatoriu vandut si predat Republicii Venezuela”.

Noile prevederi vor acorda statului ”monopolul asupra comercializarii” aurului. Se vor putea infiinta in continuare intreprinderi cu capital mixt, singura conditie fiind ca statul sa detina o participatie de cel putin 55 la suta . Conform Agerpres, decretul mai prevede ca statul va primi pana la 13 la suta redevente asupra valorii aurului extras de marile companii miniere. Acest procent va putea fi redus la 3 la suta pentru intreprinderile mixte legate de proiecte miniere de interes social. Deasemenea vor fi create “zone militarizate” unde vor fi trimisi membrii Garzii Nationale cu misiunea clara de a combate extractiile ilegale de metal pretios. continuare »

Conform Constitutiei, aurul (si argintul) aflat in subsol apartine Statului, deci noua tuturor.

Proiectul Rosia Montana nu este favorabil Statului, din toate punctele de vedere, economic, cultural, al mediului. Iar in rapoartele sale anuale, inclusiv in raportul pe trimestrul 2 al anului 2011, Gabriel (Canada) recunoste ca nu are bani sa faca constructia minei, daca ar primi aprobarea pentru proiectul Rosia Montana; si atunci, de care “mare investitor strategic” vorbim ? Afacerea trebuie deci abandonata; sustinem acest lucru inca din 2002.

Criza mondiala actuala ne-a adus insa in atentie problema aurului in general:

– Aurul este o resursa cotata la bursa si uzanta este, intr-o economie de piata, ca atunci cand pretul aurului este mic, sa inchizi mina si sa o pui in conservare, iar atunci cand pretul aurului creste, sa o redeschizi.

– Statul a inchis in 2006 toate minele sale de aur ca fiind nerentabile si le-a dezafectat, pregatindu-se pentru cedarea afacerii catre canadieni, actiune premeditata de anumite persoane inca din 4 septembrie 1995, daca nu chiar mai devreme.

– Daca minele de aur ale Statului erau nerentabile poate in 2006, cand au fost inchise, acum, cand datorita crizei mondiale pretul aurului a crescut de la circa 300 USD/uncie in 2003 la circa 1.900 USD/uncie in august 2011 si se preconizeaza ca va ajunge la 2.300 USD/uncie in scurta vreme, Statul trebuia sa redeschida cel putin o mina a sa. Dar minele Statului raman inchise, ca sa provoace presiune, prin muncitorii lasati fara locuri de munca, pentru aprobarea proiectelor RMGC si Deva Gold. Ar trebui facut un calcul: cat pierde Statul roman acum, ca tine minele de aur inchise, in favoarea RMGC si Deva Gold ? si ar trebui imputata suma cuiva. continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=HLmRKWfihr0]

In aceeasi convorbire Parintele Justin a precizat ca aurul trebuie extras “asa cum facut noi, prin mina”, fara a se utiliza cianuri.

Vedeti si: Parintele Justin Parvu despre cazul Rosia Montana: Toata manevra este in mana strainilor – masoneria care dirijează lumea. Biserica ar trebui să se opuna!

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=hgVNaDFzvKY]

| ATITUDINI

Semnati petitia pentru salvarea Rosiei Montana!

Cititi si: Mitropolitul Bartolomeu Anania: pentru salvarea Rosiei Montane, a Transilvaniei si a zonelor invecinate de la un dezastru ecologic sigur…

Sinodul BOR este inca din 2003 impotriva proiectului Rosia Montana

Intr-o scrisoare deschisa adresata ministrului mediului de atunci, Attila Korodi, Mitropolitul Clujului Bartolomeu Anania ia apararea Rosiei Montane. Inaltul ierarh precizeaza: “Rosia Montana se afla acum intr-o faza fierbinte, de maxima tensiune intre cei care cred ca in Romania totul poate fi cumparat cu bani (inclusiv constiintele) si cei care se lupta din rasputeri pentru apararea unui foarte pretios patrimoniu istoric, cultural si economic, precum si a demnitatii noastre nationale.

(…) Imi fac o datorie de constiinta in a va ruga, domnule ministru, sa depuneti toate eforturile si sa folositi toate parghiile legale pe care vi le confera functia pe care o detineti pentru salvarea Rosiei Montane, a Transilvaniei si a zonelor invecinate de la un dezastru ecologic sigur.

Stim ca Rosia Montana e amenintata de saracie, dar acum are de ales intre a fi saraca sau a nu fi deloc.
Impotriva saraciei pot exista solutii, dar nu si impotriva crimei ecologice pentru infaptuirea careia se cheltuiesc sume enorme, se consuma intrigi de culise, se falsifica expertize si se sustrag documente intocmite de specialisti”.

Bartolomeu Anania se pronunta din nou impotriva proiectului de la Rosia Montana

Mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania, a vorbit in cadrul liturghiei dedicate sarbatoririi Sf. Maria la Manastirea Nicula, despre poluare si s-a intrebat cine are interes ca Romania sa instraineze mina de aur din Muntii Apuseni, transmite corespondentul ROMPRES.
“Voi tine predici ecologice atat timp cat va fi nevoie. Si este nevoie. Va spuneam ca Dumnezeu i-a lasat omului pamantul ca sa-l stapaneasca. Dar a stapani ceva nu inseamna a-ti bate joc de el. Daca stapanesti o vita, un bou, cu care te hranesti, ari si semeni, nu inseamna ca trebuie sa-l bati sau sa-l flamanzesti. Stapanul ingrijeste de bunul lui. Numai ca omul a primit in dar de la Dumnezeu Pamantul perfect, frumos, curat si, ca un stapan netrebnic, acesta isi bate joc de el. Asa se face ca suntem mai putin siguri pe bucata de paine pe care o mancam si pe cana de apa pe care o bem”, a rostit mitropolitul.
El a amintit ca, de peste tot, ”ne vin semnale prin care suntem avertizati asupra otravii care ajunge in mancarea pe care o punem pe masa si in apa pe care o bem, insa aceasta stricaciune a fost produsa tot de om, care a desfigurat pamantul primit in dar de la Dumnezeu”. continuare »

In Rosia, stradutele inguste si pietruite, casele de patrimoniu, construite in stil baroc de arhitecti italieni (Strada siciliana), in urma cu aproape doua sute de ani, te transporta in alt timp… Ultimele 330 de tone de aur si 1680 de argint vor sa fie exploatate, pana la ultima roca de minereu, de compania Gold Corporation, careia i-a fost concesionata exploatarea. Doar douazeci de mii de dolari pe an plateste statului roman compania Gold Corporation, chiria pentru concesiunea a 520 de kilometri patrati, inima de aur a Apusenilor. Concesiunea s-a facut pe 20 de ani, din 1997, deci ar mai fi inca sapte ani de-acum incolo.

Vedem zilnic cum angajatii companiei intra in galerii, sub pretextul ca iau probe si fac masuratori, pana ce vor incepe oficial exploatarea, dar nimeni nu-i controleaza daca iau sau nu iau aur de-acolo… Uraniul ni l-au exploatat rusii in totalitate, iar acum vom ramane si fara aur, daca romanii nu se trezesc la timp. continuare »